Introducere in Filosofie

1. Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii spiritului
uman, constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om in unitatea lor dialectica.
Denumirea de filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste, sophos –
intelepciune. Filosofia este modul de asimilare a lumii, este instrumental principal de
perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cu asa probleme care se refera la lume in
intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce prezinta lumea, care-I esenta ei, ce
prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragostea
Filosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre lume la oameni. Conceptia despre lume
este totalitatea de idei despre lume in intregime, despre om, despre locul lui in lume, este
totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om si raportul fata de aceasta lume.
Fundamentarea conceptiei despre lume si este filosofie. Ea e nucleul conceptiei despre lume
si procesul de formare a ei.
2. Care este obiectul de studiu a filosofiei?
Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma maximal
generalizata tabloul lumii, omului si interactiunii lor. Obiectul filosofiei este generalul in
sistemul “lume-om”. La rindul sau acest sistem este compus din 2 subsisteme distincte :
lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar interactiunea laturilor 4 aspecte: ontologic,
gnoseologic, axiologic si spiritual-practic. Filosofia este o stiinta complexa, care trebuie sa
dee raspuns la multe problem de aceea in filosofie intra asa discipline ca ontologia,
gnoseologia, antropologia, sociologia, etica, estetica.
In obiectul filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si existentei omului.
In obiectul filosofiei nu se include tot generalul din existent materiala, dar acel general care
este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea. Altfel spus, obiectul filosofiei contine
acel general din realitatea materiala care ii ajuta omului in formarea conceptiei despre lume.
Si daca problemele conceptual sunt specific ( ce prezinta lumea in intregime? Ce este omul?
Ce este adevarul?) atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.
3. Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta este
diversa, din cauza ca atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la fel sunt
diverse, apoi si filosofia se evidentiaza in mai multe domenii de cunoastere:
Ontologia – stiinta despre existent
Gnoseologia – stiinta despre teoria cunoasterii
Antropologia – stiinta filosofica despre om
Logica – stiinta despre formele gindirii
Etica – stiinta despre morala
Estetica – stiinta despre arta, gustul artistic
Praxiologia – stiinta despre activitatatea practica a omului
Toate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de intilnit
system filosofic unde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula intilnim doar citeva, in
dependent de interesul filosofic dat si doar in 3 sisteme am putea sa le intilnim ca o
integritate complexa : sistemul lui Aristotel, sistemul lui Toma d’Aquino, si a lui Hegel in
epoca moderna.
 4. Caracterizati esenta conceptuala a mitului
Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte primitive , credinte si mituri
nesistematizate. Miturile erau principalele modalitati de explicare a realitatii, serveau ca
paradigm a activitatii umane. Mitul este o legenda, o povestire, o istorie sacra despre aparitia
lumii si fenomenelor naturii, zeilor si eroilor. Mitul descopera o taina, arata careva forte
supranaturale care aveau o comportare exemplara. Miturile sunt niste evenimente care
niciodata nu s-au intimplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore a ceea ce este imposibil
de a explica cumva.
Se deosebesc urmatoarele mituri : despre animale, despre fenomenele cereti, cosmogonice si
antropogonice, despre sfirsitul lumii, moarte, marele potop, despre zamislirea neprihanita,
despre zei murind si inviind. Miturile se transmiteau din generatie in generatie si trebuiau
strict executate. Dupa o legenda, sufletele stramosilor strict supravegheau executarea
miturilor si aspru pedepseau pt incalcarea poruncilor stramosilor. Conceptia mitologica
indeplinea mai multe functii, asigura succesiunea spiritual a generatiilor, consolida un
anumit system de valori, mentinau un anumit comportament in societate.
5. Caracterizati succint esenta conceptual a religiei.
Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte
primitive formulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din impartirea lumii in :
cea naturala si supranaturala. Specific pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea
existentei unei forte supranaturale, dar si atribuirea ei unui sens specific: ca lumea este
supranaturala este adevarata lume, ca este primordial si determina lumea naturala si sociala.
Lumea supranaturala, ori divina, dirijeazacu dezvoltarea naturii, vietii umane. Toate
fenomele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii.
6. Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si stiinta?
Filosofia şi ştiinţa reprezintă două moduri distincte de a pune probleme teoretice.
O deosebire importantă între filosofie şi ştiinţă constă în aceea că fiecare filosof trebuie să-şi
pună problema metodei încă o dată,în timp ce omul de ştiinţă are la dispoziţie un repertoriu
de metode în care are încredere ca într-un dat de mai presus de el. Aspirând la
întemeiere,fiecare filosofie va căuta începutul fără de presupoziţii,sărind din acesta "printr-
un act de optare,ce echivalează cel puţin cu o anticipaţie de natură metodologică". Metoda nu
se poate justifica originar în chip eficient ,ci "se legitimează mai mult de facto , prin puterea
ei de a organiza datele cunoaşterii şi de a clădi o lume".Filosofii pot opta fie pentru purismul
metodologic(ca Parmenide, Bergson ,Hegel),fie pentru expansiune metodologică (ca Platon,
Plotin).O altă diferenţiere între ştiinţă şi filosofie pe baza discursului popperian s-ar putea
face în ce priveşte termenul de "adevăr".Ştiinţa nu e episteme,ea nu atinge adevărul ,ci
utilizează acest termen în sens de normă, de limită ideală în procesul cunoaşterii .Filosofia în
schimb clădeşte adevărul în timp ce-l dezvăluie. Stiinta este concepută ca o serie de soluţii
date unor probleme. Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflecţii trebuie să se constituie ca
creatie universală, integrală, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universală, trebuie
ca filosofia să-ţi asume constitutiv obligaţia de a se confrunta cu orice problemă. Aceasta
însă presupune un risc. Există posibilitatea ca lumea să fie o problemă în sine insolubilă.
Pentru filosofare are primat conştiinţa problemei, iar nu soluţia, care se poate să nu fie dată
la un moment dat. Pragmatismul, în cadrul căruia o problemă insolubilă nu este problemă, nu
este considerat de Ortega filosofie , ci “teoria sinceră în care se exprimă modul cognitiv al
ştiinţelor particulare.
1. Analizaţi următorele citate:
1.(Democrit) Filozofia este medicina sufletului.
Cei fără minte se iau după cîştigurile norocului, pe cînd cei care ştiu astfel de cîştiguri, se iau
după filozofie.
2.(Platon) Dacă întîlnesc filozofia la un tînăr, îl admir, găsesc că-i şade bine, în tot cazul mă
găndesc că am de-a face cu un om liber. În schimb, dacă nu-l văd filozofînd, îl socot lipsit de
sentimentalul libertăţii şi incapabil de a face cumva într-o direcţie un lucru frumos şi nobil.
3.(Im. Kant) Nu se poate învăţa filozofia, se poate doar învăţa să filozofezi.
4.(A. Camus) A hotărî dacă viaţa merită sau nu să fie trăită înseamnă a răspunde la problema
fundamentală a filozofiei.

! Continuati fiecare cu cite o expresie a marilor filosofi

2. Concepţia este (indicaţi varianta corectă):

totalitatea de idei despre lume în întregime;
cunoştinţele dobîndite pe parcursul vieţii;
însuşirile generale şi relaţiile realităţii obiective.
3. Indicaţi tipurile de concepţii din perspectiva istorică:
a) mitologică
b) antică
c) religiosă
d) filosofico-ştiinţifică

4. Indicaţi laturile principale în problema fundamentală a filosofiei:

Axiologică
Ontologică
Metodologică
Gnoseologică