Asigurarea instalației

Elemente componente:

• vas de expansiune închis

• supape de siguranţă condiţie evacuare apa
• supape de siguranţă condiţie evacuare abur

A. Dimensionare si alegere vas de expansiune

Pas 1 – determinarea excesului de apa rezultat din dilatare

𝑉')
∆𝑉 = 𝑉$%&' ( − 1/
𝑉*+℃
*,+78+∗*+9:
∆𝑉 = 47,20 ∗ 6*,+++;∗*+9: − 1< = 1,35m3

Vtm=volumul masic al apei la temperatura medie a agentului termic, m3/kg

V10°C= volumul masic al apei la temperatura minim admisa, 10°C, m3/kg
Vinst=volumul apei din instalaţie, m3 sau l
𝑉$%&' = 𝑉$%? ∗ 𝑄$%? + 𝑉B?) ∗ 𝑄B?) + 𝑉C ∗ 𝑄C
𝑉$%&' = 12 ∗ 2400 + 15 ∗ 900 + 7 ∗ 700 = 47.200𝑙 = 47,20 m3
Vinc=volum de apa pentru încălzire, 8,5l/kW pentru panouri compacte si 12l/kW
pentru corpuri de încălzire cu elemente
Vacm= volum de apa pentru acm, 15l/kW
Vv= volum de apa pentru ventilare, 7l/kW

Qinc, Qacm, Qvent = sarcini pentru încălzire, ACCM si ventilare, in kW

1
1𝑙 = 𝑚H
1000

Pas 2 – determinarea volumului vasului de expansiune

LMNO P*
𝑉IJK = 1,1 ∗ ∆𝑉 ∗ (L (m3 sau l)
MNO P*)S(LMTU P*)

VP*
Exemplu: 𝑉IJK = 1,1 ∗ 1,35 ∗ (VP*)S(*,77P*) = 2,17 m3

𝑝)BX = min\𝑝?] , 𝑝?^, 𝑝?$ _

pCI- presiune maxima corpuri de încălzire
Exemplu: 𝑝)BX =min (6,6,10)=6 (bar)
𝑝)$% = ℎa??)^ + ℎ& = ℎa??)^ +0,5 (bar)

Exemplu: pmin=11,65+0,5=12,15/10=1,22bar
pmin=presiunea absoluta minima in instalaţie (+1), in funcţie de înălţimea clădirii, bar
absolut (presiunea coloanei de agent termic pana deasupra ultimului corp de
încălzire);
pmax=presiunea absoluta maxima in instalaţie (+1), in funcţie de rezistenta elementelor
componente din instalaţie, bar absolut (val maxima dintre presiunea maxima a
cazanului, corpurilor de încălzire si conducte).
Pas 3 – alegerea vasului de expansiune
In funcţie de valoarea V obţinută se vor alege vase de expansiune, fie cate unul pe
fiecare cazan, fie 2-3 in funcţie de volum, fie un vas de expansiune ce preia 0,2..0,3DV
si un rezervor de descărcare.
B. Dimensionare si alegere SS apa, pentru evacuare apa

Apa poate fi evacuata prin supapa de siguranţă atunci când excesul de apa
provenit din dilatare nu poate fi preluat de VEI (traseu obturat, membrana
sparta a VEI, pompa de adaos care funcţionează continuu).

Debitul de apa:
∆I
𝐺IJK = +,c∗C (kg/h)
M
0,5= timpul de intrare in regim a instalaţiei, (h)
vm= volum specific al apei la temperatura medie a agentului termic
∆𝑉=volumul de apa de evacuat
Debitul de apa evacuat de supapa de refulare

𝐺&& = 1,61 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ l𝜌 ∗ (𝑝* − 𝑝? ) kg/h

a=coeficient de evacuare al supapei (0,74)

r=densitatea agentului termic la temperatura medie (kg/m3)
𝑝* = 1,1 ∗ 𝑝n
pr= presiune de reglare marcata pe supapa (presiunea la care supapa se
deschide=pmax), bar
pc= contrapresiunea la deschiderea supapei de siguranţă = 0,01bar
∆𝑉
𝐺IJK = 𝐺&& => = 1,61 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ l𝜌 ∗ (𝑝* − 𝑝? ) =>
0,5 ∗ 𝑣)
∆𝑉
=
0,5 ∗ 𝑣) ∗ 1,61 ∗ 𝛼 ∗ l𝜌 ∗ (𝑝* − 𝑝? )
1,35
𝐸𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢 𝐴 = = 44,32𝑚𝑚2
0,5 ∗ 1,0290 ∗ 10SH ∗ 0,74 ∗ l971,82 ∗ (6 ∗ 1,1 − 0,01)

𝜋 ∗ 𝐷7 4∗𝐴
𝐴= => 𝐷xx = y
4 𝜋
;∗;;,H7
Dss=z {
= 7,51𝑚𝑚 … .1/2¢¢
 C. Dimensionare si alegere SS abur

SS abur au rolul de a proteja instalaţia împotriva creșterii presiunii peste valorile

maxime admisibile. Acest fenomen poate sa apară daca intra in funcţiune arzătorul si
robinetele cazanului sunt închise.

Debitul de evacuare abur Gcz, , kg/h

𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600 𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600
𝐺?] = =
𝑟 2121

r= 2121 kJ/kg

Debitul de evacuare abur, kg/h

𝐺&& = 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ 𝑝
a=coeficient de descărcare in funcţie de tipul supapei de siguranţă (0,4)
A=aria secţiunii de curgere a supapei alese, mm2
p= presiunea de deschidere a supapei, bar
𝑝 = 1,1 ∗ 𝑝n + 1
𝑒𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢 𝑝 = 1,1 ∗ 6 + 1 = 7,6𝑏𝑎𝑟
pr=presiune de reglare marcata pe supapa (presiunea la care supapa se deschide), bar
𝐺𝑐𝑧 = 𝐺𝑠𝑠 =>

𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600 𝑄?] ∗ 3600

= 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ 𝑝 => 𝐴 =
2121 2121 ∗ 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝑝
7
𝜋∗𝐷
𝐴=
4
𝑄?] ∗ 3600 𝜋 ∗ 𝐷7 4 ∗ 𝑄?] ∗ 3600
= => 𝐷 = y
2121 ∗ 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝑝 4 2121 ∗ 0,525 ∗ 𝜋 ∗ 𝛼 ∗ 𝑝
;∗8c+∗HV++
Exemplu 𝐷 = z7*7*∗+,c7c∗{∗+,;∗ƒ,V = 35,87𝑚𝑚