APLICATII Laborator 1

I. De la etalonarea unei sonde au rezultat următoarele date:

 Presiunea dinamică, 𝑝𝑑 =70 bar;
 Presiunea statică, 𝑝𝑐 =90 bar;
 Presiunea de saturaţie, 𝑝𝑠𝑎𝑡 =110 bar;
 Debitul de lichid 𝑄 = 70 m3/zi;
 Impuritǎţile, i =5%.
 Eficienţa curgerii, 𝐸 =0,7
Să se determine:
a. Tipul curgerii și metoda utilizatǎ pentru determinarea curbeiIPR
b. Indicele de productivitate;
c. Debitul maxim;
d. Să se traseze curba IPR pentru douǎ valori ale eficienţeicurgerii
(𝐸 =0,7 și 𝐸1 =1) și sǎ se interpreteze rezultatele.

Rezolvare:

a. Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea dinamica de fund si

cu presiunea statica. In urma acestei comparatii pot rezulta urmatoarele situatii :
p >p
1. Atunci cand : p c > psat }, curgerea este omogena ;
d sat

p >p
2. Atunci cand : p c < psat }, curgerea este combinata ;
d sat

p <p
3. Atunci cand : p c < psat }, curgerea este eterogena ;
d sat

Pentru cazul de fata, psat=110 bar. Comparand cu pc=90 bar si cu pd=70 bar, va rezulta ca :
pc < psat
pd < psat ; asadar, curgerea este eterogena (bifazica)
In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a curbei IPR,
dintre acestea se vor folosi urmatoarele metode:
- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;
- Metoda lui Standing, pentru i<20% si Ec ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru i ≠ 20% ;

Întrucât avem un procentaj al impurităților mai mic de 20% (i = 5%) și o eficiență a curgerii
(Ec) = 0.7, se va folosi metoda Standing pentru determinarea debitului maxim (Qmax).

Q 70
b. IP = = = 3.5 m3 /bar ∙ zi
pc −pd 90−70
c. Pentru ca avem impuritarti mai mici decat 20% si Ec=0.7 vom folosi pentru
calculul debitului maxim metoda lui Standing
Q
Q max = pd pd = 268.5676 m3 /zi
(Ec ∗ (1 − p ) ∗ [1.8 − 0.8 ∗ Ec ∗ (1 − p )])
c c
d.Pentru impuritati mai mici decat 20% si Ec=1,pt calculul debitului maxim vom
folosi metoda Vogel
Q
Q max = 2 = 194.1781 m3 /zi
p p
1 − 0.2 ∗ d − 0.8 ∗ ( d )
pc pc

Curbele IPR pt Ec=0.7 si pt Ec= 1:

Q
p (Ec=0,7) Q (Ec=1)
0 233,1167 194,1781
10 217,6127 187,9452
20 199,5093 177,8767
30 178,8064 163,9726
40 155,504 146,2329
50 129,6021 124,6575
60 101,1008 99,24658
70 70 70
80 36,29973 36,91781
90 0 0
 II. S-au efectuat două etalonări ale sondei la un timp t0, respectiv t1.De
la etalonarea sondei la timpul t0 au rezultat următoarele date:
 Presiunea dinamică , 𝑝𝑑 =85 bar;
 Presiunea statică , 𝑝𝑐 =105 bar;
 Presiunea de saturaţie, 𝑝𝑠𝑎𝑡=120 bar;
 Debitul de lichid, 𝑄 = 75 m3/zi.
De la etalonarea sondei la timpul t1 au rezultat următoarele date:
 Presiunea dinamică 𝑝𝑑1 = 75 bar;
 Presiunea statică , 𝑝𝑐1 =95 bar;
 Debitul de lichid, 𝑄 = 65 m3/zi.
Să se determine:
a.Tipul curgerii;
b. Indicii de productivitate în cazul celor două etalonări;
c. Debitele maxime de lichid în cazul celor două etalonări;
d. Să se traseze curbele IPR şi să se interpreteze rezultatele.

Rezolvare:
p <p
a. Intrucat p c < psat }, curgerea este eterogena ;.
d sat

𝑄
b. 𝐼𝑃1 = 𝑝 = 3.75 𝑚3 /𝑏𝑎𝑟 ∙ 𝑧𝑖
𝑐1 −𝑝𝑑1
𝑄
𝐼𝑃2 = = 3.25 𝑚3 /𝑏𝑎𝑟 ∙ 𝑧𝑖
𝑝𝑐2 − 𝑝𝑑2

c. Intrucat impuritatile sunt mai mici decat 20% si Ec=1 pt calculul debitelor maxime de
lichid in cazul celor doua etalonori se va folosi metoda Vogel
𝑄1
𝑄𝑚𝑎𝑥1 = = 238.9812 𝑚3 /𝑧𝑖
𝑝𝑑1 𝑝𝑑1 2
1 − 0.2 ∗ 𝑝 − 0.8 ∗ ( 𝑝 )
𝑐1 𝑐1

𝑄1
𝑄𝑚𝑎𝑥2 = = 189.2339 𝑚3 /𝑧𝑖
𝑝 𝑝 2
1 − 0.2 ∗ 𝑝𝑑2 − 0.8 ∗ ( 𝑝𝑑2 )
𝑐2 𝑐2
d. Curba IPR va arata in felul urmator:

p Qmax1 Qmax2
0 238,9812 189,2339
10 232,6951 183,5726
20 222,9408 174,5565
 30 209,7182 162,1855
40 193,0275 146,4597
50 172,8685 127,379
60 149,2413 104,9435
70 122,146 79,15323
80 91,58237 50,00806
90 57,55058 17,50806
95 39,2341 0
100 20,05058
105 0

Curba IPR
120

100

80
p bar

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300
Debit maxim m^3/bar*zi

Q1 Q2

III. S-a efectuat o etalonare a sondei la un timp t0,

De la etalonarea sondei la timpul t0 au rezultat următoarele date:
 Presiunea dinamică , 𝑝𝑑 =85 bar;
 Presiunea statică , 𝑝𝑐 =105 bar;
 Presiunea de saturaţie, 𝑝𝑠𝑎𝑡=120 bar;
 impuritatile, i = 35%
 Debitul de lichid, 𝑄 = 75 m3/zi.
 Să se determine
a.Tipul curgerii;
b. Indicele de productivitate și debitul maxim de lichid
c. Să se traseze curbele IPR la timpul t0,
d. Sa se extrapoleze curba IPR in viitor pentru presiunea de zacamant 𝑝𝑐
=100 bar şi să se interpreteze rezultatele.

Rezolvare:
p <p
a. Intrucat p c < psat }, curgerea este eterogena ;.
d sat

𝑄
b. 𝐼𝑃 = 𝑝 −𝑝 = 3.75 𝑚3 /𝑏𝑎𝑟 ∙ 𝑧𝑖
𝑐 𝑑

Deoarece avem i=35%,pt determinarea debitului maxim vom folosi metoda Wiggings

𝑄𝑡 = 𝑄 ∗ (1 − 𝑖) = 48.75 𝑚3 /𝑧𝑖
𝑄𝑎 = 𝑄 ∗ 𝑖 = 26.25 𝑚3 /𝑧𝑖
𝑄𝑡
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = = 184.3171 𝑚3 /𝑧𝑖
𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
1 − 0.52 ∗ 𝑝 − 0.48 ∗ ( 𝑝 )
𝑐 𝑐

𝑄𝑡
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = = 112.3471 𝑚3 /𝑧𝑖
𝑝 𝑝 2
1 − 0.72 ∗ 𝑝𝑑 − 0.28 ∗ ( 𝑝𝑑 )
𝑐 𝑐

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = 296.6643 𝑚3 /𝑧𝑖

c. Curbele IPR la timpul t0 sunt:

p Qtmax Qamax Qmax

0 184,3171 112,3471 296,6643
10 174,3866 104,358 278,7446
20 162,8511 95,79823 258,6493
30 149,7106 86,6678 236,3784
40 134,9653 76,96671 211,932
50 118,615 66,69497 185,3099
60 100,6597 55,85258 156,5123
70 81,09954 44,43954 125,5391
80 59,93441 32,45584 92,39026
90 37,16435 19,90149 57,06585
100 12,78935 6,776495 19,56585
105 0 0 0
 Curba IPT la timpul t0
120

100

80
p bar
60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300 350
Debitul m^3/bar*zi

Qtmax Qamax Qmax

d. Curbele IPR in viitor cu pc=100 bar

2
𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑝 ∗ [0.15 ∗ + 0.84 ∗ ( ) ] = 166.7631 𝑚3 /𝑏𝑎𝑟 ∙ 𝑧𝑖
𝑝𝑐𝑝 𝑝𝑐𝑝
2
𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑝 ∗ [0.59 ∗ + 0.36 ∗ ( ) ] = 99.81318 𝑚3 /𝑏𝑎𝑟 ∙ 𝑧𝑖
𝑝𝑐𝑝 𝑝𝑐𝑝
𝑄𝑚𝑎𝑥𝑣 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣 + 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣 = 266.5763 𝑚3 /𝑏𝑎𝑟 ∙ 𝑧𝑖

Curbe IPR in viitor cu pc=100 bar p Qtmaxv

120 0 166,7631
100 10 137,4479
20 110,9414
80
30 87,24344
p bar

60
40 66,35417
40
50 48,27353
20 60 33,00154
0 70 20,53819
0 50 100 150 200 250 300
80 10,88349
Debit m^3/bar*zi
90 4,037423
Qtmaxv Qamaxv Qmaxv
100 0

APLICATII Labotarorul 8

I. Să se dimensioneze garnitura de prăjini prin metoda eforturilor

maxime admisibile în cazul unei sonde la care se cunosc următoarele date:
 adâncimea de fixare a pompei, Lf = 2750 m;
 densitatea ţiţeiului, 𝜌𝑡 =850 kg/m3
 densitatea apei de zacamant, 𝜌𝑎 = 1050 𝑘𝑔/𝑚3
 impuritati, i=50%
 densitatea otelului, 𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔/𝑚3

 diametrul pistonului, d p =1,5 in;

 rezistenţa admisibilă a oţelului 20MoNi35 , a =2385 10 5 N/m2;

 cursa de suprafaţă, S = 2,5 m;

 numărul de curse duble pe minut, n =8 cd/min;
 raza manivelelor, r = 690 mm;
 lungimea bielelor, l = 3770 mm.

Tabelul 8.1. Datele garniturii de prăjini.

Aria secţiunii
Diametrul Greutatea unitară Lungimile tronsoanelor
transversale
In cm2 N/m m
¾ 2,85 24,2 1447
7/8 3,87 32,2 688
1 5,06 41,6 615

Rezolvare:

1. Calculam aria pistonului:

𝜋
𝐴𝑝 = ∗ 𝑑𝑖2 = 0.0011401 𝑚2
4
2. Calculam factorii dinamici:
 La cursa ascendenta :

𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2.5 ∙ 8 0,690
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 + ) = ∙ (1 + ) = 0,1057 ;
1790 𝑙 1790 3,77

 La cursa descendenta :

𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2.5 ∙ 8 0,690
𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 = ∙ (1 − ) = ∙ (1 − ) = 0,073 ;
1790 𝑙 1790 3,77
3. Se pune conditia ca 𝜎𝑚𝑎𝑥 ≤ 𝜎𝑎𝑑𝑚 si luam din tabelul 8.1 valorile diametrelor
respectiv:
𝑑𝑝1 = 3/4 in =0.01905 m
 𝑑𝑝2 = 7/8 in =0.022225m

𝑑𝑝3 = 1 in =0.0254 m
4. Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare sunt prezente in tabelul
8.1
5. Determinam factorul de flotabilitate:
𝜌𝑙′ 950
𝑏 = 1− =1− = 0,8789 ;
𝜌𝑜 7850
6. Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 950 ∙ 9,81 ∙ 2750 ∗ 0.0011401 = 292158.986 𝑁 ;

7. Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :

𝜎𝑎 ∙ 𝑎𝑝1 − 𝑃𝑙 2 385 ∙ 105 ∙ 2,85 ∙ 10−4

𝑙𝑝1 = = = 1626.4535 𝑚 ;
𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 24,2 ∙ (0,8789 + 0,1057)

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝2 − 𝑎𝑝1 ) 2 385 ∙ 105 ∙ (3,88 − 2,85) ∙ 10−4

𝑙𝑝2 = = = 774.1725 𝑚 ;
𝑞𝑝2 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 32,2 ∙ (0,8789 + 0,1057)

 Lungimea celui de-al treilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝3 − 𝑎𝑝2 ) 2 385 ∙ 105 ∙ (5.06 − 3,88) ∙ 10−4

𝑙𝑝3 = = = 691.43 𝑚 ;
𝑞𝑝3 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 41,6 ∙ (0,8789 + 0,1057)
8. Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :
3

∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1626.4535 + 774.1725 + 691.43 = 3092.0561 𝑚 ;

𝑖=1

9. Diferenta de lungime intre suma lungimilor celor trei tronsoane si adancimea de fixare a
pompei, Δlp :

∆𝑙𝑝 = ∑ 𝑙𝑝𝑖 − 𝐿𝑓 = 3092.0531 − 2750 = 342.0561 𝑚 ;

𝑖=1

10. Lungimea recalculata a primului tronson :

′
∆𝑙𝑝 342.05
𝑙𝑝1 = 𝑙𝑝1 ∙ (1 − 3 ) = 1 626.4535 ∙ (1 − ) = 1446.5285 𝑚
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 3092.05

11. Lungimea celui de-al doilea tronson :

′
∆𝑙𝑝 342.05
𝑙𝑝2 = 𝑙𝑝2 ∙ (1 − 3 ) = 774.1725 ∙ (1 − ) = 688.5303 𝑚 ;
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 3092.05

12. Lungimea celui de-al treilea tronson :

 ′
∆𝑙𝑝 342.05
𝑙𝑝3 = 𝑙𝑝3 ∙ (1 − 3 ) = 691.43 ∙ (1 − ) = 614.9411 𝑚 ;
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 3092.05

13. Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

∑ 𝑙′𝑝𝑖 = 𝑙′𝑝1 + 𝑙′𝑝2 + 𝑙′𝑝3 = 1446.5285 + 688.5303 + 614.9411 = 2750 𝑚 ;

𝑖=1

14. Variatia eforturilor in garnitura de prajini :

 Tensiunea minima in tronsonul 1 :

𝑃𝑙 29218.986
𝜎1min = = = 1.25 ∙ 107 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝1 2,85 ∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 1 :

′
𝑃𝑙 + 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 29218.986 + 1446.5285 ∙ 24,2 ∙ (0,88 + 0,105)
𝜎1𝑚𝑎𝑥 = = ;
𝑎𝑝1 2,85 ∙ 10−4

𝜎1𝑚𝑎𝑥 = 2.23 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in tronsonul 2 :

𝜎1𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝1 2,23 ∙ 108 ∙ 2,85 ∙ 10−4

𝜎2min = = −4
= 1.63 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝2 3,9 ∙ 10

 Tensiunea maxima in tronsonul 2 :

′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 )
𝜎2max = ;
𝑎𝑝2

29218.986 + (0,88 + 0,105) ∙ (1446.5285 ∙ 24,2 + 688.53 ∙ 32,2)

𝜎2max = ;
3,9 ∙ 10−4

𝜎2max = 2,19 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in tronsonul 3 :

𝜎2𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝2 2,19 ∙ 108 ∙ 3,9 ∙ 10−4

𝜎3min = = = 1.68 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝3 5.06 ∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 3 :

 ′ ′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 )
𝜎3max = ;
𝑎𝑝3

𝜎3max
29218.986 + (0,88 + 0,105) ∙ (1446.5285 ∙ 24,2 + 688.53 ∙ 32,2 + 614.9411 ∙ 41,6)
= ;
5.06 ∙ 10−4

𝜎3max = 2,18 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

15. In figura de mai jos, este prezentata variatia eforturilor in garnitura de prajini,
realizata in urma calculelor tensiunilor minime si maxime in cele trei tronsoane de prajini
.

Variatia eforturilor in garnitura de prajini

Efortul, σ * 10^8
0 1 1 2 2 3
0

500
Adancimea, H

1000

1500

2000

2500

II. Să se determine variaţia eforturilor unitare în garnitura de ţevi şi să se

aleagă oţelul pentru ţevile de extracţie în condiţiile în care se cunosc
următoarele date:
 adâncimea de fixare a pompei, Lf = 2750 m;
 densitatea ţiţeiului, 𝜌𝑡 =850 kg/m3
 densitatea apei de zacamant, 𝜌𝑎 = 1050 𝑘𝑔/𝑚3
 densitatea otelului, 𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔/𝑚3
 diametrul pistonului, d p =1,5 in;

 lungimea tronsonului 2, lt2 = 1000m;

 lungimea tronsonului 1, lt1 = 1750m;
 diametrul exterior al tronsonului 1, de1= 2 7/8 in;
 diametrul interior al tronsonului 1, di1= 2,5 in;
 diametrul exterior al tronsonului 2, de2= 3 1/2 in;
 diametrul interior al tronsonului 1, di2= 3 in;
  garnitura de prăjini are trei tronsoane cu următoarele caracteristici
prezentate în tabelul 9.

Aria secţiunii
Diametrul Greutatea unitară Lungimile tronsoanelor
transversale
In cm2 N/m m
¾ 2,85 24,2 1447
7/8 3,87 32,2 688
1 5,06 41,6 615

 Aria tronsonului 1 :

𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡1 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡1 − 𝑑𝑖𝑛𝑡1 ) = ∙ (0,0730252 − 0,06352 ) = 1.020814 ∙ 10−3 𝑚2 ;
4 4

 Aria tronsonului 2 :

𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡2 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡2 − 𝑑𝑖𝑛𝑡2 ) = ∙ (0,08892 − 0,07622 ) = 1,645964 ∙ 10−3 𝑚2 ;
4 4

 Greutatea prajinilor :

′ ′ ′
𝑃𝑝 = 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 ;
𝑃𝑝 = 1447 ∙ 24,2 + 688 ∙ 32,2 + 615 ∙ 41.5 = 82693.5 𝑁 ;

 Densitatea lichidului extras :

𝜌𝑙′ = 𝜌𝑡 ∙ (1 − 𝑖) + 𝜌𝑎 ∙ 𝑖 = 850 ∙ (1 − 0,50) + 1150 ∙ 0,50 = 950 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;

 Determinam factorul de flotabilitate:
𝜌𝑙′ 950
𝑏 = 1− =1− = 0,8789 ;
𝜌𝑜 7850

 Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :

ɣ′𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 = 950 ∙ 9,81 = 9 319.5 𝑁⁄𝑚3

 Aria sectiunii pistonului, Ap :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = ∙ 𝑑 = ∙ 0,03812 = 0.001139514 𝑚2 ;
4 𝑝 4

 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = ɣ′𝑙 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 9319.5 ∙ 2750 ∙ 0.001139514 = 29204.173 𝑁 ;

 Aria interioara a tronsonului 1 :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡1 =∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡1 = ∙ 0,06352 = 0,003165316 𝑚2 ;
4 4
 Aria interioara a tronsonului 2 :
 𝜋 2 𝜋
∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡2 = ∙ 0,07622 = 0,004558055𝑚2 ;
𝐴𝑡2 =
4 4
 Tensiunea minima in primul tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1min = ;
𝑎𝑡1

29204.173 + (0,003165 − 0.001139) ∙ 9319.5 ∙ 2750 + 1,1 ∙ 82693.5 ∙ 0,8789

𝜎1min = ;
0.001020

𝜎1min = 1,58 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea maxima in primul tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1max = ;
𝑎𝑡1

29204.17314 + (0,003165 − 0.001139) ∙ 9319.5 ∙ 2750 + 1000 ∙ 24.2 + 1,1 ∙ 82693.5 ∙ 0,8789
𝜎1max = ;
0,001020

𝜎1max = 1.81 ∙ 108 𝑁 ⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in cel de-al doilea tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎2min = ;
𝑎𝑡2

29204.17314 + (0,003165 − 0.001139) ∙ 9319.5 ∙ 2750 + (0,004558 − 0,003165) ∙ 9319.5 ∙ 1750

𝜎2min = +
0.001645964
1000 ∙ 24.2 + 1,1 ∙ 82693.5 ∙ 0,8789
+ ;
0.001645964

𝜎2min = 1.26 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea maxima in ce-al doilea tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 𝑙𝑡2 ∙ 𝑞𝑡2 + 1,1 ∙ 𝑃𝑏 ∙ 𝑏
𝜎2max = ;
𝑎𝑡2

29204.17314 + (0,003165 − 0.001139) ∙ 9319.5 ∙ 2750 + (0,004558 − 0,003165) ∙ 9319.5 ∙ 1750

𝜎2𝑚𝑎𝑥 = +
0.001645
1000 ∗ 24.2 + 1750 ∗ 32.2 + 1,1 ∙ 82693.5 ∙ 0,8789
+ ;
0.001645

𝜎2max = 1.61 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

In figura urmatoare, este prezentata variatia eforturilor in tevile de extractie, realizata in

urma calculelor tensiunilor minime si maxime in cele doua tronsoane de tevi de extractive
 Variatia efortului in tevile de extractie cu
adancimea
Efortul, σ*10^8 N/m^2
0 1 1 2 2
0

500
Adancimea, m

1000

1500

2000

2500

APLICATII Laborator 10

I. Să se determine cuplul maxim la reductor în condiţiile în

care se cunosc urmǎtoarele date:
 raportul k=1
 densitatea lichidului, = 945 kg/m3;
 densitatea oţelului, o =7850 kg/m3;

 lungimea cursei de suprafaţǎ, S = 2,5 m;

 numărul de curse duble pe minut, n =7 cd/min;
 raza manivelelor, r = 690 mm;
 lungimea bielelor, l = 3770 mm;
 diametrul pistonului, d p =1,5 in;
 Lf=1447+688+615=2750 m;

 garnitura de prǎjini are urmǎtoarea componenţǎ:

Tabelul 10.1. Datele garniturii de prăjini.

Aria secţiunii
Diametrul Greutatea unitară Lungimile tronsoanelor
transversale
In cm2 N/m m
¾ 2,85 24,2 1447
7/8 3,87 32,2 688
1 5,06 41,6 615
REZOLVARE
Ca punct de plecare sunt diametrele :

3
𝑑𝑝1 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,019 𝑚 ;
4
7
𝑑𝑝2 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,022 𝑚 ;
8

𝑑𝑝3 = 1 ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,0254 𝑚

 Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare :

𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝1 = ∙ 𝑑𝑝1 = ∙ 0,0192 = 2,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4

𝑞𝑝1 = 24,3 𝑁⁄𝑚 ;

𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝2 = ∙ 𝑑𝑝2 = ∙ 0,0222 = 3,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4

𝑞𝑝2 = 32,8 𝑁⁄𝑚 ;

𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝3 = ∙ 𝑑𝑝3 = ∙ 0,02542 = 5 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝3 = 41,7 𝑁⁄𝑚 ;
 Densitatea otelului :
𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Factorul de flotabilitate :

𝜌𝑙′ 945
𝑏 =1− =1− = 0,8796 ;
𝜌𝑜 7850
 La cursa ascendenta :

𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2.5 ∙ 72 0,690
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 + ) = ∙ (1 + ) = 0,081 ;
1790 𝑙 1790 3,77

 La cursa descendenta :

𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2.5 ∙ 72 0,690
𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 = ∙ (1 − ) = ∙ (1 − ) = 0,056 ;
1790 𝑙 1790 3,77
 Aria sectiunii pistonului, Ap :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = ∙ 𝑑𝑝 = ∙ 0,032 = 7,917 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 945 ∙ 9,81 ∙ 2750 ∗ 0.0007917 = 20183.4 𝑁 ;

  Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :

ɣ′𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 = 945 ∙ 9,81 = 9 270.45 𝑁⁄𝑚3

 Greutatea prajinilor :

′ ′ ′
𝑃𝑝 = 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 ;
𝑃𝑝 = 1447 ∙ 24,3 + 688 ∙ 32,8 + 615 ∙ 41,6 = 83312.5 𝑁 ;
 Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :

𝑃𝑙 + 𝑃𝑝 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 20183.4 + 83312.5 ∙ (0,8796 + 0,081)

𝑃𝑚𝑎𝑥 = =
9,81 9,81
3
= 10.215 ∙ 10 𝑑𝑎𝑁 ;
 Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :

𝑃𝑝 ∙ (𝑏 − 𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 ) 83312.5 ∙ (0,8796 − 0,056) ∗ 103

𝑃𝑚𝑖𝑛 = = = 6.994 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
9,81 9,81

 Greutatea medie in prajina lustruita :

𝑘 ∙ (𝑃𝑚𝑎𝑥 + 𝑃min ) 1 ∙ (10.215 + 6.994) ∙ 103
𝐺= = = 8.604 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
2 2

 Cuplul maxim :
𝑆 2.5
𝐶𝑚𝑎𝑥 = (𝑘 ∙ 𝑃𝑚𝑎𝑥 − 𝐺) ∙ = (1 ∙ 10.215 ∙ 103 − 8.604 ∙ 103 ) ∙
2∙𝑘 2∙1
= 2013.75 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚 ;

II. Să se efectueze calculul pentru echilibrarea unităţii de

pompare 12T-5000-10000M în condiţiile în care se cunosc următoarele
date:
o adâncimea de fixare a pompei, Lf = 2750 m;

o ·densitatea ţiţeiului, rt =850 kg/m3;

o densitatea apei de zăcământ, r a =1050 kg/m3; ·

o impurităţi, i = 50%;

o densitatea oţelului, ro =7850 kg/m3;

o diametrul pistonului, d p =1,5 in;
o cursa de suprafaţă, S = 2,5 m; ·
o numarul de curse duble pe minut, n=7cd/min
 o raza manivelelor, r = 690 mm;
o lungimea bielelor, l = 3770 mm.
o numar contragreutate de echilibrare 4
o greutatea contragreutatilor de echilibru 2150 kgf

REZOLVARE:
 Densitatea lichidului extras :

𝜌𝑙′ = 𝜌𝑡 ∙ (1 − 𝑖) + 𝜌𝑎 ∙ 𝑖 = 850 ∙ (1 − 0,50) + 1050 ∙ 0,50 = 950 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;

 La cursa ascendenta :

𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2.5 ∙ 72 0,690
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 + ) = ∙ (1 + ) = 0,081 ;
1790 𝑙 1790 3,77

 La cursa descendenta :

𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2.5 ∙ 72 0,690
𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 = ∙ (1 − ) = ∙ (1 − ) = 0,056 ;
1790 𝑙 1790 3,77
 Factorul de flotabilitate :

𝜌𝑙′ 950
𝑏 =1− =1− = 0,8789 ;
𝜌𝑜 7850
 Aria sectiunii pistonului, Ap :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = ∙ 𝑑 = ∙ 0,032 = 7,917 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 𝑝 4
 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 950 ∙ 9,81 ∙ 2750 ∗ 0.0007917 = 20290.18 𝑁 ;

 Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :

ɣ′𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 = 9509319.5 ∙ 9,81 = 9 270.45 𝑁⁄𝑚3

 Greutatea prajinilor :

′ ′ ′
𝑃𝑝 = 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 ;
𝑃𝑝 = 1447 ∙ 24,3 + 688 ∙ 32,8 + 615 ∙ 41,6 = 83312.5 𝑁 ;
 Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :

𝑃𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑙 + 𝑃𝑝 ∗ 𝑏 = 20290.18 + 0.8789 ∗ 83312.5 = 93.513 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;

 Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :

𝑃𝑚𝑖𝑛 = 𝑃𝑝 ∗ 𝑏 = 0.8789 ∗ 83312.5 = 73.223 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;

 Greutatea in prajina lustruita :
(𝑃𝑚𝑎𝑥 + 𝑃min ) (93.513 + 73.223) ∙ 103
𝐺= = = 83.368 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
2 2

 Greutatea contragreutatilor :
9.81
𝐺𝑚 = 4 ∙ 2 150 ∗ = 84.33 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
10

 Distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate :

𝐺 ∙ 𝑟 83.368 ∙ 103 ∙ 0,69

𝑅1 = = = 0,6821 𝑚 ;
𝐺𝑚 84.33 ∙ 103