Institutia : Liceul Teoretic Gaudeamus

Durata : 30 min
Grupul tinta : Elevii claselor a X-XII
F/B
Instructiuni : Formularul pe care le-ati primit contin un sir de intrebari la care urmeaza sa
raspundeti. Cititi fiecare intrebare cu toata atentia, pentru a intelege bine continutul ei.
Subliniati raspunsurile ce se potriveste cu felul dvs. obisnuit de a fi si de a actiona .
Zorin V. K. Dependenţa de computer, de jocuri, de nicotină, Trad. din l. rusă A. Tănăsescu-
Vlas Bucureşti: Editura Sophia, 2014, 246 p. ISBN 978-973-136-416-2

Testul Fagerstrom
Diagnosticarea şi tratamentul dependenţei de nicotină
T. ANDREEVA
Scopul: evaluarea dependenţei de nicotină
Întrebări:
1. Cât timp trece de la trezirea din somn până când fumaţi prima ţigară?
a) Nu mai mult de 5 minute - 3 puncte
b) Între 6 şi 30 minute - 2 puncte
c) Între 31 şi 60 minute -1 punct
d) Peste 60 minute - 0 puncte
e) Mereu – 0 puncte
2. Vă este greu să vă abţineţi de la fumat în locurile unde acesta e interzis?
a) Da -1 punct
b) Nu - 0 puncte
3. De la care ţigară vă este cel mai greu să vă abţineţi?
a) De la cea de dimineaţă -1 punct
b) De la următoarea - 0 puncte
4. Câte ţigări fumaţi pe zi?
a) 10 sau mai puţin - 0 puncte
b) 11-20 -1 punct
c) 21-30 - 2 puncte
d) peste 3 0 - 3 puncte
e) Niciuna – 0 pucte
5. Când fumaţi mai mult, dimineaţa sau în cursul zilei?
 a) Dimineaţa -1 punct
b) În cursul zilei - 0 puncte
6. Fumaţi atunci când sunteţi bolnavi şi trebuie să staţi la pat?
a) Da -1 punct
b) Nu - 0 puncte

După aceea se calculează suma punctelor şi se stabileşte nivelul dependenţei de nicotină:

 0-3 puncte: nivel de dependenţă scăzut. La abandonarea fumatului trebuie acordată
atenție în principal factorilor psihologici. Preparatele de substituţie nicotinică merită
folosite doar dacă fumătorul doreşte în mod evident aceasta.
 4-5 puncte: nivel de dependenţă mediu. Utilizarea preparatelor de substituţie
nicotinică este foarte de dorit, deşi nu trebuie insistat asupra ei dacă fumătorul nu o
doreşte.
 6-10 puncte: nivel de dependenţă ridicat. Renunţarea bruscă la fumat poate provoca
senzaţii destul de neplăcute în organism. În suportarea cu succes a acestor senzaţii pot
ajuta preparatele de substituţie nicotinică, deşi nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe
efectul lor.
Comentarii:
La cei care comunicau că fumează prima ţigară noaptea (dorinţa de a fuma făcându-i
să se trezească), numărul mediu de ţigări fumate pe zi era de peste 25 (scor mai mare sau egal
cu 7 la testul Fagerstrom). La cei care fumau prima ţigară imediat după trezire, numărul de
ţigări fumate pe zi era de 20-25, scorul Fagerstrom - 6-7 puncte. Dacă prima ţigară era fumată
înainte de micul dejun, numărul de ţigări fumate pe zi era în medie de 20, iar scorul
Fagerstrom - de 5 puncte. Dacă prima ţigară era fumată după micul dejun, în cursul zilei erau
fumate mai puţin de 20 ţigări, iar scorul Fagerstrom era de 4-5 puncte.
 CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA STRUCTURII ŞI MOTIVELOR
DEPENDENŢEI
Institutia : Liceul Teoretic Gaudeamus
Durata : 30 min
Grupul tinta : Elevii claselor a X-XII
F/B
Instructiuni : Formularul pe care le-ati primit contin un sir de intrebari la care urmeaza sa
raspundeti. Cititi fiecare intrebare cu toata atentia, pentru a intelege bine continutul ei.
Subliniati raspunsurile ce se potriveste cu felul dvs. obisnuit de a fi si de a actiona
Scopul: analiza cauzele pentru care fumează în fiecare situaţie concretă

1. Fumez ca să pot suporta oboseala.

2. Manipulaţiile pe care le fac cu ţigara când fumez îmi produc o autentică delectare.
3. Fumatul e plăcut, când fumez simt că mă relaxez.
4. Fumez când mă enervez.
5. Dacă nu am ţigări, nu mă pot potoli până când nu găsesc.
6. Fumez în mod automat, fără să mă gândesc.
7. Fumez pentru că asta îmi dă curaj şi încredere în mine însumi.
8. O parte din satisfacţia fumatului o capăt atunci când aprind ţigara.
9. Fumatul creează o senzaţie plăcută.
10. Fumez când nu mă simt bine sau atunci când sunt derutat.
11. Sunt foarte conştient de momentele când nu fumez.
12. Fumez o nouă ţigară în timp ce ţigara veche mocneşte încă în scrumieră.
13. Fumez ca să mă bine dispun.
14. Îmi place să observ fumul care iese din gura mea şi din ţigară.
15. Îmi place să fumez atunci când mă simt satisfăcut şi destins.
 16. Trebuie neapărat să fumez atunci când sunt deprimat şi trist, când vreau să scap de ne-
plăceri şi de griji, să-mi omor timpul.
17. În momentele când nu fumez simt „foame” de ţigară.
18. Deşi îmi dau seama că am ţigara în gură, nu-mi amintesc când am început să fumez.

Întrebările 1, 7,13 reflectă cauzele care-1 fac pe om să fumeze.

Întrebările 2, 8, 14 evaluează manipulările făcute cu ţigara.
Întrebările 3, 9, 15 reflectă legătura dintre fumat şi starea emoţională pozitivă, indicatorii
destinderii plăcute.
Întrebările 4,10,16 reflectă scăderea tensiunii interioare, orientarea fumatului spre depăşirea
stărilor emoţionale negative.
Întrebările 5,11,17 exprimă o mare dorinţă de a fuma, dependenţa psihologică de ţigară.
Întrebările 6, 12, 18 evaluează deprinderea, aşa-numitul reflex al fumatului.