USMF “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicină Legală

TRAUMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

Eduard Lungu
Dr. în medicină,
asistent universitar
 Planul
1. Traumatologie medico-legală generală
 noţiuni
2. Leziuni produse prin obiecte contondente
 clasificare
 mecanisme de formare
 caracter morfologic
3. Traumatisme prin obiecte ascuţite
 clasificare
 mecanisme de formare
 caracter morfologic
Traumatologia –
ramură a medicinii care se ocupă cu studiul
traumatismelor

Traumatologia medico-legală –
studiază mecanismele de producere şi
caracterul leziunilor, metodele de cercetare
şi criteriile de apreciere medico-legală a
leziunilor mecanice

3
Cum definiți noţiunile de traumă şi
traumatism?

Sunt oare aceste noțiuni sinonime?

4
Traumă - rană, leziune
Traumatism – totalitatea leziunilor
asemănătoare, obţinute în condiţii similare
de producere la o anumită categorie a
populației
- de muncă (industrial, de construcţie, agrar)
- de transport (terestru, subteran, aerian, naval)
- sportiv
- casnic (habitual)
- militar

5
 Leziune corporală
dereglarea integrităţii anatomice și/sau
funcţionale a ţesuturilor sau a organelor în
rezultatul acţiunii factorilor mediului
ambiant (factori vulneranți sau traumatici)
 Factorii vulneranţi (traumatici)

1. Mecanici – corpuri contondente, obiecte

ascuţite, arme de foc şi dispozitive
explozibile
2. Fizici – temperatură înaltă sau scăzută,
curent electric, radiaţie ionizantă
3. Chimici – substanţe toxice
4. Biologici – bacterii, viruşi, etc.
5. Psihici – traumă psihică

7
Acţiunea factorilor vulneranţi (traumatici)

 După suprafața acțiunii

 locală

 generală

 combinată

 După timpul acțiunii

 scurtă durată

 lungă durată

8
 Schema descrierii leziunilor corporale
1. localizarea leziunii (regiunea anatomică şi suprafaţa
ei, distanţa de la punctele de reper)
2. tipul leziunii (echimoză, excoriaţie, plagă, fractură
etc.)
3. forma leziunii (se compară cu figurile geometrice,
dacă forma nu poate fi comparată, se indică formă
neregulată)
4. orientarea leziunii faţă de linia mediană a corpului
(organului, osului)
5. dimensiunile leziunii (lungimea, lăţimea,
profunzimea) în centimetri
6. culoarea leziunii şi a regiunilor adiacente

9
 Schema descrierii leziunilor corporale
7. caracterul suprafeţei leziunii (relieful, culoarea)
8. caracterul marginilor, pereţilor, capetelor, fundului
plăgilor
9. prezenţa depunerilor sau impurităţilor eterogene (în
cadrul leziunii sau în jurul acesteia)
10. starea ţesuturilor adiacente
11. prezenţa sau absenţa hemoragiei în ţesuturile
lezate
12. prezenţa sau absenţa semnelor de regenerare a
leziunii
Pentru identificarea obiectului vulnerant se indică
acele semne şi particularităţi morfologice ale
leziunilor, care reflectă forma, caracterul suprafeţei
şi alte caractere importante ale obiectului.
10
 Cauzele morţii în traumele mecanice

- Şocul traumatic
- Hemoragia acută (şocul hipovolemic)
- Aspiraţia sângelui
- Comprimări de organe
- Stopul cardiac reflector
- Embolia gazoasă, lipidică, tisulară
- Trombembolia
- Toxicoza posttraumatică
- Insuficienţa respiratorie
- Complicaţiile infecţioase

11
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Obiect contondent – corp ce produce leziuni
prin suprafaţa sa de interacţiune
 După consistență:
 dure
 moi
 După suprafață:
 limitată (< 16cm2) – ciocan, piatră, pumn, etc
 nelimitată (> 16cm2) – scândură, sol, vehicule

12
 Mecanisme de formare a leziunilor
prin obiecte contondente
 Lovirea - acţiune centripetă, de scurtă durată a
obiectului contondent aflat în mişcare asupra corpului
(0,1-0,2 secunde)
 Compresiunea - acţiune centripetă dintre două
obiecte contondente şi corpul uman
 Extensiunea - interacţiune centrifugă dintre două
obiecte orientate în direcţii diametral opuse şi corpul
uman
 Fricţiunea - interacţiune superficială şi tangenţială
dintre obiectul contondent şi corpul uman

13
Mecanismele de formare a leziunilor
prin obiecte contondente
Lovire

Compresiune

Extensiune

Fricţiune

14
 Leziuni produse prin obiecte
contondente

 Revărsatele sanguine
 superficiale (echimoze)

 profunde (hematoame)

 foarte profunde (hemoragii în cavități)

15
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Echimoza
Revărsat sangvin cauzat de ruperea vaselor din
grosimea tegumentelor sau a mucoaselor şi din
stratul subcutanat (submucos)

Mecanisme de formare
- lovire
- compresiune
- extensiune

16
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Semnificaţia echimozelor
- atestă
aplicarea
forţei fizice
și numărul
loviturilor

17
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Semnificaţia echimozelor
- de regulă
indică
locul acţiunii
agentului
traumatic

18
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Semnificaţia echimozelor
- Arată vechimea traumei.

Modificarea culorii echimozelor începe de la periferie

spre centru, fapt datorat grosimii neuniforme a
revărsatelor sangvine, care la periferie este mai mică

 echimoza proaspătă – roşie-purpurie

 peste câteva ore – albastră-roşietică
 3-4 zile – pe margini de culoare verzuie
 7-9 zile – şi culoare gălbuie (aspect tricolor – în centru-violacee,
la mijloc – verzuie, la periferie – galben-brună)
19
Leziuni produse prin obiecte
contondente

20
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Semnificațiile echimozelor

permit uneori restabilirea proprietăţilor obiectului vulnerant

21
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Hematomul
 superficial (țesuturile moi)

 profund (organele interne)

 clinic - formațiune
tumorală, fluctuentă

22
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Excoriațiile
Dereglare a integrităţii epidermului sau
epiteliului mucoasei
Mecanisme de formare
- fricţiune
- lovire
- compresiune
- asociere

23
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Evoluţia excoriaţiilor
1. Stadiul incipient (minute – 24 ore), suprafaţa umedă,
apoi uscată, localizată sub nivelul tegumentelor

24
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
2. Stadiul de formare a crustei (12-24 ore – 3-4 zile)
crusta la nivelul tegumentelor intacte, apoi –
ridicarea ei

25
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
3. Stadiul de epitelizare sub crustă (4-6 zile – 7-12 zile)
iniţial decolarea marginală a crustei, apoi căderea ei

26
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
4. Stadiul urmei excoriaţiei (peste 9-15 zile)
sector neted, fin, culoare roză.

27
 Leziuni produse prin obiecte
contondente

Semnificaţiile excoriaţiilor

 Atestă aplicarea forţei fizice

 Indică locul acţiunii agentului traumatic

 Arată vechimea traumei

 Permit uneori restabilirea proprietăţilor obiectului

vulnerant

28
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Plaga contuză
Dereglarea integrităţii anatomice a tegumentelor
sau a mucoaselor

Mecanisme de formare –
 lovirea
 comprimarea
 extensiunea

29
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
 Plaga contuză
 diversitate a formelor
 punţi tisulare
 margini neregulate,
strivite, excoriate
 profunzime mică
 sângerare neînsemnată
 capete obtuze sau ascuţite

30
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
 Luxaţie – dislocare reciprocă a suprafeţelor
articulare ale unei articulaţii cu modificarea
raportului anatomic

 Fractură osoasă – dereglare a integrităţii

anatomice a osului sub acţiune traumatică
mecanică cu formarea suprafeţelor care se
deplasează reciproc

31
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Oasele plate ale craniului se fracturează
prin:
1. Deformare locală
– obiecte contondente cu suprafaţa
limitată

2. Deformare generală
– obiecte contondente cu suprafaţa
nelimitată
32
Leziuni produse prin obiecte
contondente

33
Leziuni produse prin obiecte
contondente

34
 Leziuni produse prin obiecte
contondente
Mecanismele de producere a fracturilor
oaselor tubulare lungi:
1. Dislocarea
2. Îndoirea
3. Flexiunea
4. Compresiunea
5. Extensiunea
6. Torsiunea

35
Leziuni produse prin obiecte
contondente

Dislocarea

fixat
36
Leziuni produse prin obiecte
contondente
fixat Îndoirea

fixat

37
Leziuni produse prin obiecte
contondente
Flexiunea

fixat

38
Leziuni produse prin obiecte
contondente
Compresiunea

39
Leziuni produse prin obiecte
contondente
Extensiunea

40
Leziuni produse prin obiecte
contondente
Torsiunea

41
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
Obiectele ascuţite pot produce leziuni acţionând cu
vârful, cu lama ascuţită sau cu ambele concomitent

42
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite

I. Cu mecanism simplu de acțiune:

1. Înţepătoare (sulă, cuie, ace)
2. Tăietoare (cuţitul, briciul, lama)
3. Despicătoare (topor, sapă, hârleţ, sabie)

II. Cu mecanism combinat de acțiune:

1. Înţepător-tăietoare (pumnal, cuţit)
2. Înţepător-despicătoare (baioneta)
3. Tăietor-despicătoare

43
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Obiectele înţepătoare – vârf ascuţit

 Mecanism de acţiune:
penetrarea şi îndepărtarea ţesuturilor în sens
excentric

 Caracteristici ale plăgii înţepate:

 orificiu de intrare

 canal de rănire

 orificiu de ieşire (rareori)

44
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Particularităţi morfologice – orificiu de
intrare plagă înțepată:

 formă rotundă, ovală, fusiformă (pentru

obiecte cu vârf conic sau cilindric)
 forma depinde de forma secţiunii
transversale a obiectului înţepător
 rupturi marginale (instrumente cu muchii)
 excoriaţie circulară pe margini
(instrumente cu mâner)

45
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Obiectele tăietoare – lamă ascuţită

 Mecanism de acţiune:
secţionarea ţesuturilor cu lama ascuţită

46
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Plaga tăiată – particularități morfologice
 formă de fus
 direcţie liniară
 lungimea plăgii prevalează de obicei asupra lăţimii
şi profunzimii

47
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Plaga tăiată – particularități morfologice
 capetele au forma unui unghi ascuţit
 margini regulate
 fundul este neted, fără punţi tisulare
 iniţial plaga este mai profundă, la fine – o incizie
superficială (codiţă de şoricel)

48
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Obiectele înțepător-tăietoare – lamă și vârf
ascuţit

 Mecanism de acţiune:
pătrunderea vârfului ascuțit, cu îndepărtarea
excentrică şi secţionarea concomitentă a
ţesuturilor cu tăişul lamei

49
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Plaga înțepat-tăiată – particularități morfologice
 formă liniară, triunghiular-alungită, fusiformă
 instrumentele cu mai multe tăişuri produc leziuni de
formă similară secţiunii lor transversale
 plaga produsă printr-un obiect cu două tăişuri –
ambele capete ascuţite

50
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Plaga înțepat-tăiată – particularități morfologice
 plaga produsă de un instrument cu un singur tăiş –
un capăt ascuţit, celălalt obtuz;
 capătul obtuz poate fi rotunjit, dreptunghiular (П),
poate avea forma “M”;
 margini de obicei regulate şi netede

51
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Particularităţi morfologice – canalul de rănire:
 profunzimea canalului de rănire poate fi mai mică,
egală sau mai mare decât lungimea lamei
 particularităţile instrumentului vulnerant sunt
reflectate relativ mai bine de canalului de rănire
care trece prin ţesuturi mai dure

 Particularităţi morfologice – orificiul de ieşire:

 se formează rar
 apar mai frecvent la traumatizarea membrelor

52
 Leziuni produse prin
obiecte ascuțite
 Obiectele despicătoare – greutate mai mare, mâner
mai lung, lamă cu o secţiune transversală în formă
de pană

 Mecanism de acţiune: disecarea ţesuturilor, inclusiv

cele osoase, cu o ulterioară înlăturare a lor

 Caracterul lezional depinde de:

 gradul ascuţirii lamei
 dimensiunile tăişului
 forţa şi unghiul loviturii
 regiunea traumatizată
53
Mulţumesc pentru atenţie

54