Algoritm de caracterizare paralelă a două personaje
1. Definiția in relație cu tipologia textului.
2. Date despre text, încadrarea acestora într-o tipologie. 3. Date generale despre personajele specifice tipologiei textului. 4. Prezentarea situației inițiale dintre cele două personaje. 5. Modalități de caracterizare. Relevarea trăsăturilor celor două personaje semnificative pentru ilustrarea relațiilor prin raportare la două scene importante pentru fiecare personaj. 6. Concluzia, exprimarea unei opinii argumentate despre relația dintre cele două personaje din perspectiva situației finale sau al deznodământului.
Caracterizarea paralelă al personajelor Harap-Alb și Făt
frumos din „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” Basmul reprezintă o specie epică în proză sau, mai rar in versuri, de mare întindere, cu o răspândire mondială, în care se narează întâmplări reale ce se împletesc cu cele fantastice, personajele, cele mai multe fabuloase (zâne, căpcăuni, zmei) fiind purtătoare ale unor valori simbolice – binele si râul in diversele lor ipostaze (conflictul se încheie ,de obicei, prin victoria forțelor binelui). Astfel de basme sunt și: Basmul popular “Tinerețe fără bătrânețe și Viață fără de moarte” si basmul cult “Harap Alb” de Ion Creanga. Aceste două texte sunt pline de caracteristicile basmelor, cu o excepție doar, basmul „Tinerețe fără bătrânețe și Viață fără de moarte” este unicul care are un sfârșit tragic. Harap-Alb întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm, ca adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trăsături ce reiese indirect din întâmplări, fapte, vorbe și gânduri proprii, din relația lui cu alte personaje la fel și Făt- frumos întruchipează modelul de cinste, dreptate si adevăr, constituind imaginea forțelor binelui. Ca un adevărat Făt-Frumos, copilul este inteligent si curajos, învață într- o luna alții într-un an, astfel ca „împăratul murea și învia de bucurie”. Ambele personaje principale de la bun început se află în fața unei căi foarte lungi care se aseamănă cu calea spre maturitate, căci ambii eroi principali au vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani, vârsta în care de obicei se ia decizia de a intra în viața matura. Si ambii eroi se pregătesc de aceasta cale lungă luându-și sputnic un cal cu puteri supranaturale. Lipsa de maturitate inițială este subliniată prin caracterizarea directă a autorului „Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de astea, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-l trăsnească prin minte ce se poate întâmpla...”.Făt-Frumos este caracterizat in mod direct de către naratorul omniscient: „De ce creștea copilul, se făcea mai isteț si mai îndrăzneț” și se prevestea ca va fi un împărat înțelept ca Solomon. Harap-Alb, spre deosibire de Făt Frumos, este un personaj principal nestandart basmelor, el este un om simplu, fără de puteri supra naturale. Făt-Frumos era deosibit de ceilalți având la sine ceva forțe supranaturale. Harap Alb, fiindcă nu avea nici o putere supra naturala era ajutat de prietenii săi numeroși, cum ar fi: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-lăți-lungilă și de asemenea Sfânta Duminica, ceea ce ne vorbește despre personaj ca el este o persoana prietenoasă, și interesantă pentru ceilalți. Făt-Frumos a renunțat de la orice ajutor, ceea ce ne vorbește despre maturitatea să spirituală și despre independența sa. Călătoria pe care o face „fiul craiului” pentru a ajunge împărat este o inițiere a flăcăului în formarea personalității lui. De la adolescentul naiv, excesiv de încrezut în propriile forțe el evoluează către tânărul chibzuit, înțelegător si cu discernăminte din finalul basmului. Pe când Făt-Frumos deja format pornește călătoria in împlinirea propriilor idealuri , simbolizând modelul uman care își cunoaște menirea in aceasta lume. Cu toate acestea, însă scopul principal la fiecare e diferit. Ambii trec prin niște probe. Harap Alb prin probele Spânului, a trecut de parcă prin greutățile vieții și prin violența ei, prin necinstirea acesteia a eroilor adevărați ci a unor vicleani. Toate aceste probe sunt menite cică să-l învețe pe Harap-Alb viața, că omul trebuie să lupte pentru totul. Și că în viața reală el poate fi ajutat de prietenii adevărați și chear de necunoscuți cărora acesta i-a făcut cândva un bine (Sfânta Duminică). Și că binele se întoarce chear și atunci când îl faci către o furnică sau o albină ca un bumerang. Făt-Frumos însă plecând de acasă avea deja un țel de care se ținea cu dinții, acest țel era să găsească aceea ce i-a promis împăratul, și anume o viață de fără de moarte și de fără de bătrânețe, și el găsește aceasta trecând prin multe „probe” adevărate ale vieții. Adică Făt frumos s-a maturizat din viața reală iar Harap-Alb din probe periculoase. Chear și sfârșitul acestora se aseamănă și se deosebește în același timp, se aseamănă el prin aceea că ambii au ajuns la ceea ce au dorit și prin aceea că au murit, însă se deosebește prin faptul că Harap-Alb a fost înviat de fiica împăratului Roșu iar Făt frumos și-a văzut adevăratul și veșnicul sfârșit. Așa dar, ambii eroi al basmelor sunt persoane impresionante de la care trebuie să luăm exemplul căci ambele au ajuns acolo unde au dorit îndurând multe greutăți. Da unul era unul cu puteri supranaturale, altul cu abilități de prietenie durabilă și de învățare pe greșelile sale, însă ambele au ajuns la țelul pe care și l-au pus. I.P.L.T “Ion Creanga”
Caracterizarea în paralel a personajelor Harap-Alb și