Centrele rezidențiale

Serviciile sociale sunt acele activități întreprinse ca un răspuns la nevoile sociale,

speciale, individuale, familiale sau de grup, cu scopul depășirii unor situații dificile, prevenirii
şi combaterii riscului de excluziune socială și, în același timp, promovării incluziunii sociale
și implicit, îmbunătățirii calității vieții. Ele se organizează în diverse forme și se clasifică după
mai multe criterii, unul dintre acestea fiind după regimul de asistare. Astfel, putem vorbi
despre servicii sociale cu cazare, pe o perioadă determinată sau nedeterminată și despre
servicii fără cazare. Din categoria serviciilor cu cazare fac parte, pe lângă locuinţele protejate
și adăposturile de noapte, și centrele rezidențiale. De asemenea, în categoria serviciilor fără
cazare se încadrează centrele de zi, centrele şi unităţile de îngrijire la domiciliu, cantinele
sociale, ambulanţa socială.
Orice serviciu social funcționează pe baza unui document propriu, numit regulament
de organizare şi funcţionare. Acest document trebuie să conțină, pe lângă altele, următoarele
aspecte: identificarea serviciului social, potrivit Nomenclatorului, scopul acestuia, cadrul legal
de înfiinţare, organizare şi funcţionare, principiile care stau la baza acordării serviciilor,
funcţiile şi activităţile principale, condiţiile de accesare, drepturile şi obligaţiile persoanelor
beneficiare, structura organizatorică, numărul de posturi şi categoriile orientative de personal.
Există un regulamente-cadru, iar fiecare tip de serviciu social prevăzut în Nomenclator
se ghidează în funcție de acesta. Conform Hotărârii Nr. 867/2015 din 14 octombrie 2015,
furnizorii, atât cei publici, cât şi cei privaţi de servicii sociale au obligaţia de a elabora, pentru
fiecare tip de serviciu social aflat în administrare, regulamente proprii de organizare şi
funcţionare, pe care le aprobă prin hotărârea organului de conducere prevăzut de lege. Această
elaborare a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare se realizează cu respectarea
modelului cadru al regulamentului aplicabil, a legislaţiei specifice, convenţiilor internaţionale
ratificate prin lege şi a celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte,
precum şi a standardelor minime de calitate aplicabile.
Hotărârea 867/2015 prezintă Regulamentul Cadru de organizare şi funcţionare a
serviciului social cu cazare (Centrul). Acest document asigură buna funcționare a centrului,
ținându-se cont de respectarea standardelor minime de calitate aplicabile și de asigurarea
accesului persoanelor beneficiare la informaţii importante, care se referă la condiţiile de
admitere, serviciile oferite și altele asemenea.
 Astfel, Regulamentul-Cadru detaliază o serie de aspecte, plecând de la identificarea
serviciului social. Aceasta se rezumă la: codul serviciului, la denumirea lui, la furnizorul care
l-a înfiinţat şi administrat, certificatul de acreditare, licența de funcționare (provizorie sau
definitivă), codul unic de înregistrare (în cazul centrelor cu personalitate juridică), cât și la
sediu.
Tot în acest document apar mențiuni despre formularea scopului serviciului social.
Acest aspect este unul destul de complex, astfel încât trebuie să cuprindă activităţile de bază,
categoria de beneficiari căreia se adresează serviciul, dar și situaţia de dificultate la care
serviciul răspunde.
Urmează apoi o serie de informații despre cadrul legal de înfiinţare, organizare şi
funcţionare, făcându-se apel la legile consultate. Se menționează, în continuare, standardul
minim de calitate care s-a aplicat, cât și hotărârea prin care serviciul a fost înființat.
Un pas important în înființarea serviciului social îl reprezintă stabilirea acelor
principii care caracterizează serviciile sociale din cadrul centrului în cauză, printre care se
numără: respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului persoanei beneficiare; asigurarea
protecţiei împotriva abuzului şi exploatării persoanei beneficiare; ascultarea opiniei persoanei
beneficiare şi luarea în considerare a acesteia, ţinându-se cont, după caz, de vârsta şi de gradul
său de maturitate, de discernământ şi capacitate de exerciţiu; colaborarea centrului cu
serviciul public de asistenţă socială.
De asemenea, trebuie specificată categoria de beneficiari căreia i se adresează serviciul
social și condiţiile de admitere în centru, cât și cele de încetare a serviciilor. Sunt descrise aici
și drepturile pe care le au beneficiarii, (de pildă: să li se respecte drepturile şi libertăţile
fundamentale, fără discriminare pe bază de rasă, sex, religie, opinie sau orice altă
circumstanţă personală ori socială; să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea
serviciilor sociale, respectiv la luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică;
să li se asigure păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi primite) dar și
obligațiile acestora, cum ar fi respectarea prevederilor din regulament sau contribuirea la plata
serviciilor sociale furnizate, în funcţie de tipul serviciului şi de situaţia lor materială.
Trebuie descrise, de asemenea, funcţiile și activitățile principale ale serviciului social,
care trebuie stabilite în conformitate cu scopul serviciului și cu standardele minime de calitate
aplicabile.
Urmează apoi mențiuni referitoare la structura organizatorică, numărul de posturi şi
categoriile de personal. Așadar, se menționează numărul personalului, urmat de împărțirea
acestuia în categorii(conducere, personal de specialitate de îngrijire şi asistenţă, personal de
specialitate şi auxiliar, personal cu funcţii administrative, gospodărire, întreţinere-reparaţii și
voluntari) și atribuțiile pe care le au aceștia.
În final, ultimul aspect ce ține de funcționarea serviciului social este cel legat de
finanțare. Ea poate fi asigurată din diferite surse: donații; bugetul de stat; contribuţia
persoanelor beneficiare sau a întreţinătorilor acestora; fonduri externe rambursabile şi
nerambursabile etc.
În funcție de categoria de persoane care are nevoie de protecție, serviciile de tip
rezidențial au diferite roluri. În cazul copiilor, serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura
protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, ca
urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului. În cazul persoanelor adulte, pe
de altă parte, serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia, servicii de asistenţă
medicală şi îngrijire personală, recuperarea şi reintegrarea socio-profesională.
Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte: centrele de plasament care includ
şi casele de tip familial; centrele de primire a copilului în regim de urgenţă; centrele
maternale; centre de recuperare şi reabilitarea neuropsihiatrică; centrele de îngrijire şi
asistenţă; centrele de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap; căminele pentru
persoane vârstnice; locuințele protejate; adăposturi de noapte.
Există o serie de atribuții pe care centrele rezidențiale le îndeplinesc, și anume:
asigurarea finalizării unui program de permanenţă pentru copilul aflat în dificultate şi pentru
copilul cu dizabilităţi; diminuarea efectelor abuzului instituţional; dezvoltarea de atitudini
pozitive asupra igienei; dezvoltarea responsabilităţii copilului faţă de propria persoană printr-
o implicare cât mai mare în organizarea propriei vieţi; asigurarea educării şi socializării
copiilor; asigurarea pregătirii profesionale a copiilor; supravegherea şi menţinerea stării de
sănătate; integrarea sau reintegrarea persoanelor asistate în familie sau societate și, nu în
ultimul rând, asigurarea unei atmosfere de tip familial.
Beneficiari ai serviciilor de tip rezidențial pot fi: copiii separaţi, temporar sau definitiv,
de părinţii lor, ca urmare a stabilirii, în condiţiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de
serviciu; copiii pentru care a fost dispus, în condiţiile legii, plasamentul în regim de urgenţă;
tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază, în condiţiile legii, de protecţie
specială; copiii neînsoţiţi de către părinţi sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de
protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor; persoane
adulte cu handicap sau vârstnice care nu pot beneficia de servicii alternative; persoane cu
handicap sau vârstnice care se confruntă cu lipsa resurselor economice şi financiare; persoane
cu handicap sau vârstnice care nu au susţinători sau reprezentanţi legali sau când aceştia se
află în incapacitatea de a interveni în situaţia de criză; victimele violenței în familie.
În România, funcționarea unui centru rezidențial are loc în conformitate cu legislația
existentă. Drept urmare, există, în domeniul serviciilor sociale, anumite documente care
reglementează standardele minime de calitate ce trebuie îndeplinite de furnizorii de servicii
sociale. Din această categorie fac parte Ordinele nr. 25, 26, 27 și 81 din 2019, emise de
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Ordinul Nr. 25/2019 vizează aprobarea standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale de tip rezidenţial destinate copiilor din sistemul de protecţie specială. Astfel,
standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre
rezidenţiale pentru copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi se referă la o
multitudine de aspecte și sunt împărțite în 10 module. Primul modul, format din două
standarde, se referă la accesarea serviciului. Primul standard vizează admiterea în centrul
rezidenţial, care se realizează doar dacă există o măsură legală dispusă de organismele
abilitate în acest sens, iar serviciile acordate asigură condiţiile necesare pentru creşterea şi
îngrijirea copiilor şi sunt adaptate nevoilor specifice fiecărui copil. Centrul trebuie să pună la
dispoziţia copiilor şi a membrilor de familie materiale informative privind activităţile derulate
şi serviciile oferite, pe suport de hârtie(broșuri) sau pe suport electronic. De asemenea, centrul
trebuie să aibă o misiune şi obiective clare, cunoscute de personalul centrului şi de copiii care
beneficiază de serviciile acestuia. Acestea sunt definite în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al centrului, ce poate fi consultat inclusiv de părinții sau reprezentanţii legali ai
copiilor. Anexată la același regulament trebuie să fie și procedura de admitere proprie. O altă
obligație a centrului o reprezintă facilitarea integrării copilului în noul mediu de viață. Centrul
elaborează şi aplică pentru fiecare beneficiar, după admitere, un program de acomodare, atașat
la dosarul acestuia. Acest dosar este întocmit în cadrul centrului și conține toate documentele
relevante pentru situaţia şi evoluţia copilului în centru (copie certificat naștere sau carte de
identitate, fișă de evaluare socială, psihologică, medicală, educațională și altele asemenea).
Este necesară, de asemenea, existența unei baze de date referitoare la copiii aflaţi în îngrijire.
Evidența copiilor aflaţi în îngrijire se face atât pe suport de hârtie, cât şi electronic.
Cel de al doilea standard se referă la încetarea îngrijirii copiilor în centru. Aceasta se
realizează prin informarea și pregătirea beneficiarilor pentru ieşirea din centru şi dispun de
informaţiile şi mijloacele materiale necesare pentru părăsirea acestuia în condiţii sigure.
Centrul se asigură că părăsirea serviciului de către copii se realizează în condiţii de securitate.
Mai mult, centrul, în caz de forţă majoră, asigură transferul copiilor în alte servicii similare în
condiţii de siguranţă.
Modulul II este intitulat ,,evaluare și planificare”, fiind format din două standarde.
Primul dintre acestea are în centru evaluarea copilului. Îngrijirea în centre rezidenţiale a
copiilor din sistemul de protecţie specială se realizează în baza unei evaluări comprehensive a
situaţiei şi nevoilor lor individuale. Se dorește ca beneficiarii să primească servicii adaptate
nevoilor individuale identificate şi în concordanţă cu aspiraţiile personale. Evaluarea
comprehensivă a copilului(organizată de centru) are la bază rezultatele evaluării iniţiale cu
privire la contextul socio-familial al acestuia, realizată de serviciul public de asistenţă socială
sau de către DGASPC. Centrul are obligația de a monitoriza permanent evoluția copiilor.
Centrul efectuează trimestrial reevaluarea copiilor din punct de vedere al dezvoltării fizice,
mentale, spirituale, morale sau sociale a beneficiarului, a modului în care acesta este îngrijit şi
a împrejurărilor care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie specială. Centrul
promovează implicarea şi participarea părinţilor sau altor persoane în activităţile de evaluare
sau reevaluare a situaţiei copiilor. Al doilea standard, aduce în prim-plan planificarea
serviciilor. Copiii îngrijiţi în centru trebuie să beneficieze de intervenţii personalizate, stabilite
în baza unui plan individualizat de protecţie. Rolul centrului este de a asigură toate condiţiile
necesare pentru implementarea planului individualizat de protecţie.
Următorul modul se concentrează pe viața cotidiană și pe nevoile curente ale copiilor,
cuprinzând cinci mari standarde. Primul dintre acestea spune că centrul rezidenţial trebuie să
asigure copiilor o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ,
ţinând cont de vârsta, nevoile şi preferinţele acestora şi, totodată, îi implică în procesul de
alegere a alimentelor şi de preparare a hranei. Este necesară deținerea de spaţii special
destinate, după caz, preparării, prelucrării, depozitării şi păstrării alimentelor. Beneficiarilor
trebuie să li se asigure condiţii de siguranţă, confort şi ambianţă plăcută, cât mai apropiată de
mediul familial, atunci când iau masa. Ei trebuie să primească trei mese principale (mic dejun,
prânz şi cină) şi gustări. În stabilirea meniurilor este importantă implicarea beneficiarilor, iar
în funcție de vârstă şi grad de maturitate, participă la activităţile zilnice aferente preparării şi
servirii meselor. În plus, centrul planifică şi organizează zilele de naştere ale copiilor, precum
şi alte evenimente festive, sărbători legale. Toţi beneficiarii îşi sărbătoresc ziua de naştere,
conform dorinţei lor, iar centrul asigură condiţiile necesare pentru organizarea acestor
evenimente festive, inclusiv pregătirea cadourilor.
Al doilea standard are în vedere îngrijirea personală. Centrul asigură condiţiile şi materialele
necesare pentru realizarea îngrijirii personale a beneficiarilor, având grijă ca fiecare copil să
deţină obiecte de igienă personală. Copiii sunt instruiți teoretic şi practic cu privire la modul
de utilizare a obiectelor de igienă personală. De asemenea, în cazul copiilor aflaţi în situaţie
de dependenţă, este asigurată asistență în vederea menţinerii igienei personale şi realizării
activităţilor de bază ale vieţii de zi cu zi. În ceea ce privește îmbrăcămintea şi încălţămintea,
centrul le asigură beneficiarilor cele necesare, astfel încât copiii să deţină obiecte de
îmbrăcăminte şi încălţăminte curate, decente, nedegradate şi variate, adaptate vârstei şi
potrivite pentru fiecare anotimp. Toate acestea sunt depozitate într-un spațiu propriu, închis.
De asemenea, copiii sunt instruiți cu privire la valoarea banilor şi la gestionarea eficientă a
acestora. În toate acțiunile care îi privesc pe copii, trebuie să se țină cont de dreptul acestora la
intimitate, spaţiu personal şi confidenţialitate.
Al treilea standard pune accent pe recreere și socializare. Așadar, centrul trebuie să planifice
activităţi de recreere şi socializare, în funcţie de opţiunile copiilor şi nevoile lor. De
asemenea, centrul se ocupă și de asigurarea condiţiilor şi materialelor necesare pentru
derularea unor astfel de activități.
Următorul standard are în vedere relația copiilor cu familiile lor și cu alte persoane apropiate.
Beneficiarii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să menţină legătura cu părinţii şi cu persoanele faţă de
care au dezvoltat relaţii de ataşament. Pentru aceasta există o procedură, numită ,,procedura
de promovare a relaţiilor socio-familiale”, care cuprinde informaţii referitoare la persoanele
din exteriorul serviciului cu care copiii interacţionează, modalităţile concrete privind
menţinerea contactului, condiţiile de aprobare a învoirii copilului pentru vizite în afara
centrulu și altele. Toate aceste relații sunt monitorizate permanent, dar este analizat și modul
în care ele influenţează starea psihică, emoţională şi comportamentul beneficiarilor.
Ultimul standard din acest modul se concentrează pe implicarea și participarea la viața
personală și a comunității. Pentru aceasta, beneficiarii sunt informați şi consiliați cu privire la
dreptul de a-şi exprima opiniile,dorinţele,aspiraţiile despre viaţă şi dezvoltarea personală.
Modulul IV, format din două standarde, are în atenție sănătatea. Astfel, centrul asigură
accesul la serviciile medicale de bază, deţine şi aplică o procedură clară privind ocrotirea
sănătăţii copilului. Mai mult, este elaborat și pus în aplicare un plan de intervenţie pentru
sănătate pentru fiecare copil. Centrul are capacitatea de a asigura tratamentele medicale
recomandate copiilor de medicii de familie şi medicii specialişti, a căror depozitare se face în
condiții de siguranță. Următorul standard se concentrează pe igienă și controlul infecțiilor.
Este necesară instruirea copiilor şi a personalului privind bolile infecţioase şi normele
igienico-sanitare ce trebuie respectate pentru prevenirea transmiterii acestora. De asemenea,
toate spaţiile centrului, echipamentele şi materialele utilizate sunt menţinute curate, igienizate,
ferite de orice sursă de contaminare.
Următorul modul, V, se referă la activități specifice sau servicii. În primul rând,
centrul asigură respectarea dreptului copiilor la educaţie şi facilitează accesul acestora la toate
nivelele de învăţământ, precum şi la programe de orientare vocaţională şi de formare
profesională. Este elaborat și aplicat un program educaţional elaborat pentru fiecare copil.
Copiii trebuie susținuți să participe la activităţi şcolare şi extraşcolare. Următorul standard se
referă la pregătirea copiilor pentru viaţa independentă. Și în acest caz este elaborat și aplicat
un program de intervenție, care stabileşte şi aplică metode şi modurile concrete de instruire şi
implicare a copiilor în efectuarea activităţilor obișnuite ale vieţii zilnice independente. Cel de
al treilea standard are în vedere integrarea sau reintegrarea socială. Se urmărește ca
beneficiarii, primind sprijin, să depăşească situaţiile de dificultate, să dezvolte şi să-şi menţină
contactele sociale, să revină în familie, să participe activ la viaţa comunităţii. În acest sens, în
funcție de caracteristicile personale, se desfăşoară activităţi de informare, consiliere, educaţie
extracurriculară, terapii ocupaţionale, care să vină în întâmpinarea copiilor. Standardul
numărul 4 este în strânsă legătură cu situația copiilor cu dizabilități și presupune accesul
acestora la programe de abilitare sau reabilitare în scopul dobândirii autonomiei şi participării
depline a acestora. În acest sens, serviciile și programele de abilitare sau reabilitare
funcţională, recomandate de serviciul de evaluare complexă, sunt consemnate în planul
individualizat de abilitare-reabilitare elaborat pentru fiecare copil cu dizabilităţi.
Modulul VI, referitor la mediul fizic de viață, cuprinde 4 arii. Primul standard se
rezumă la asigurarea unui mediu de viaţă sigur şi confortabil. Capacitatea centrului trebuie
stavilită, ținându-se cont de asigurarea unor condiții decente de găzduire a copiilor, incluzând
spații exterioare. Urmează apoi standardul legat de siguranța și protecție copiilor. Este
imperativă luarea măsurilor pentru prevenirea riscului de accidente domestice. Urmează apoi
condițiile necesare de cazare. Dormitoarele trebuie să fie suficiente și dotate corespunzător.
Fiecare beneficiar trebuie să dețină obiecte de cazarmament (saltele, perne, pături, lenjerie
de pat) proprii, curate şi nedegradate. Există, de asemenea, condiții igienico-sanitare pe care
un centru rezidențial trebuie să le întrunească(standardul 4) și se referă la: deținerea de
grupuri sanitare suficiente şi accesibile; existența de spaţii suficiente şi adaptate pentru
realizarea toaletei personale a beneficiarilor; existența unei spălatorii.
Modulul VII se referă la etică și drepturi. Desfășurarea activităților trebuie să se
desfășoare respectându-se drepturile copiilor şi etica profesională. Centrul trebuie să
funcționeze, ținându-se cont de drepturilor beneficiarilor, cuprinse într-o Cartă, elaborată în
acest sens. Copiii trebuie să fie informați asupra drepturilor pe care le au, dar și personalul
trebuie să le cunoască, pentru a le respecta. De asemenea, personalul trebuie să țină cont și de
Codul propriu de etică, în desfășurarea acțiunilor. Standardul numărul 2 se referă la relația
dintre beneficiari și personal. Este de dorit ca relaţiile personalului cu copiii să fie sănătoase,
răspunzând normelor de conduită morală, profesională şi socială. Este necesar ca cei implicați
în în îngrijirea şi educarea copiilor, să fie persoane empatice, comunicative, pentru a stabili o
relație benefică cu beneficiarii. Cel de al treilea standard din acest modul face trimitere la
colectarea sugestiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor copiilor cu privire la serviciile primite, iar în
urma acestora se iau măsurile necesare. Centrul are obligația de a informa copiii cu privire la
dreptul de a face sugestii, sesizări şi reclamaţii, precum şi asupra modalităţilor de formulare şi
transmitere a acestora.
Modulul VIII aduce în atenție prevenirea şi combaterea oricăror forme de tratament
abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor. Centrul trebuie să deţină o procedură
proprie pentru identificarea, semnalarea şi soluţionarea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare
sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, pe care să o aplice. Copiii trebuie încurajați
să sesizeze orice formă de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă. În ceea
ce privește controlul comportamentului. Este necesar ca beneficiarii să fie încurajaţi şi
sprijiniţi să-şi formeze o conduită acceptabilă pentru grup şi societate, iar atunci când au un
comportament nepotrivit, să fie trataţi de personal în mod constructiv, fără excese sau
subiectivism. Personalul trebuie să dea dovadă de pregătire, astfel încât să acționeze conform
procedurii privind controlul comportamentului copiilor, în concordanţă cu particularităţile de
vârstă şi cu nevoile individuale ale copiilor. Este interzisă apelarea la măsuri disciplinare
excesive sau iraţionale, de exemplu: pedeapse corporale, deprivarea de hrană, apă sau somn,
penalităţile financiare.
Următorul modul este referitor la gestionarea incidentelor deosebite. Centrul deţine şi
aplică o procedură proprie privind evaluarea riscurilor posibile în interiorul şi în afara
centrului, precum şi planificarea verificărilor cu scop preventiv. Centrul ţine un registru
special de evidenţă a incidentelor deosebite care afectează integritatea fizică şi psihică a
copilului sau alte incidente în care acesta a fost implicat. Centrul deţine şi aplică o procedură
privind soluţionarea situaţiilor de absenteism a copilului îngrijit în centre rezidenţiale,
elaborată de furnizorul de servicii care administrează centrul. În plus, centrul are rolul de a
notifica familia sau reprezentantul legal al copilului cu privire la incidentele deosebite în care
acesta a fost implicat.
Ultimul modul face trimitere la management și resurse umane. Organizarea,
administrarea şi funcţionarea centrului rezidenţial se realizează în conformitate cu prevederile
legale în vigoare. Centrul este administrat şi coordonat de personal de conducere competent. n
cazul serviciilor sociale publice fără personalitate juridică, conducerea centrului se află în
sarcina unui coordonator, care, în cazul serviciilor sociale publice şi private, este absolvent de
învăţământ superior, cu diplomă de licenţă sau echivalentă. Centrul deţine şi aplică un
regulament propriu de organizare şi funcţionare, elaborat de furnizorul de servicii sociale care
administrează centrul, cu respectarea prevederilor regulamentului cadru de organizare şi
funcţionare în vigoare. Mai mult, centrul este responsabil de instruirea personalului şi
facilitarea accesului acestuia la cursuri de perfecţionare şi formare profesională. Un aspect
important îl reprezintă și procesul de autoevaluare permanentă, monitorizat de furnizorul
serviciului. Un principiu cu o reală importanță este cel referitor la colaborare și comunicare
permanentă cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, cu organele
de poliţie, precum şi cu alte instituţii publice locale şi organizaţii ale societăţii civile active
din comunitate. În ceea ce privește personalul din cadrul centrului, el trebuie să fie calificat.
Conducerea are rolul de a respecta dispoziţiile legale privind angajarea personalului, de a
întocmi fişa postului pentru fiecare persoană angajată, cât și de a evalua, anual, personalul.
Pentru a obţine licenţa de funcţionare, centrele rezidenţiale destinate copilului separat
temporar sau definitiv de părinţii săi, trebuie să îndeplinească un punctaj care poate varia între
211 şi 220 puncte, în cadrul fișei de autoevaluare. Furnizorii publici și privați de servicii
sociale au obligația de a respecta în integralitate standardele minime de calitate atât în vederea
primirii licenței de funcționare, cât și ulterior, după primirea acesteia, pentru întreaga perioadă
de funcționare a serviciilor sociale.
În ceea ce privește serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de
protecție specială, Ordinul Numărul 26/2015 este cel care reglementează standardele minime
de calitate ce trebuie îndeplinite de furnizorii de servicii. Acestea asigură creșterea și
îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi la o persoană, familie sau la
asistent maternal profesionist. Ele sunt înființate, organizate, administrate și monitorizate de
furnizori publici de servicii sociale reprezentați de direcțiile generale de asistență socială și
protecția copilului, și de furnizori privați de servicii sociale, reprezentați de organismele
private autorizate prevăzute de lege.
Ordinul Numărul 26/2019 are în vedere aprobarea standardelor minime de calitate
pentru serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecție specială.
Serviciile sociale de tip familial funcționează conform prevederilor unui regulament propriu
de organizare și funcționare. Coordonarea serviciilor sociale de tip familial se află în
responsabilitatea unei persoane cu funcție de conducere din cadrul furnizorului de servicii
sociale. Coordonatorul serviciilor sociale de tip familial trebuie să demonstreze că este capabil
să asigure un management eficient și modern care să contribuie la creșterea permanentă a
calității serviciilor. În cazul resurselor umane, se dorește ca beneficiarii să fie t îngrijiți,
educați și protejați de personal suficient și competent. Activitatea de identificare și evaluare a
persoanelor sau familiilor de plasament și a asistenților maternali profesioniști revine
specialiștilor desemnați în acest scop de catre conducerea furnizorului. Cei ce își doresc să ia
în plasament copilul pentru care se stabilește o astfel de măsură de protecție specială, precum
și persoana care dorește să dobândească atestatul de asistent maternal profesionist formulează
o cerere adresată furnizorului de servicii, la care anexează documente doveditoare. După ce
acestea sunt verificate, are loc procesul de evaluare inițială a solicitanților, realizat de
personalul de specialitate. Sunt evaluate: condițiile materiale; starea de sănătate; aptitudinile
parentale. Solicitanții vor participa la un program obligatoriu de formare, în conformitate cu
programa-cadru elaborată de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor
Copilului și Adopție. În cazul persoanelor care au solicitat evaluarea pentru a obține atestatul
de asistent maternal profesionist, acestea vor înainta furnizorului de servicii o cerere de
atestare. Furnizorul de servicii sociale respectă dispozițiile legale privind angajarea
personalului din cadrul serviciilor sociale de tip familial. Personalul este angajat cu
respectarea condițiilor prevăzute în Codul muncii. Asistenții maternali profesioniști sunt
angajați cu repectarea prevederilor Legii nr.272/2004 și ale actelor normative în vigoare
privind statutul și atestarea asistentului maternal profesionist.
În ceea ce privește admiterea a în serviciile sociale de tip familial, aceasta se
realizează doar dacă există o măsură legală dispusă de organismele abilitate în acest sens, iar
serviciile acordate asigură condițiile necesare pentru creșterea și îngrijirea copiilor și sunt
adaptate nevoilor fiecărui copil și se face în baza unei proceduri proprii. Obiectivul care se
dorește atins este creșterea și îngrijirea copiilor separați temporar sau definitiv de părinții lor
se asigură exclusiv în baza măsurii plasamentului acestora, dispusă în condițiile legii și se
realizează într-un mediu de viață familial, la domiciliul unei persoane, familie de plasament
sau, după caz, la domiciliul asistentului maternal profesionist.
Procesul de identificare a unei persoane, familii sau a unui asistent maternal profesionist,
aflată/aflat în baza de date a furnizorului de servicii sociale, care să răspundă nevoilor
specifice ale copilului ce urmează a fi plasat se realizează de către managerul de caz, în
colaborare cu alt personal de specialitate. După finalizarea procesului de identificare a
persoanei/ familiei/asistentului maternal profesionist, managerul de caz informează copilului,
în funcție de vâsta și gradul de maturitate al acestuia, privind persoana care îl va crește și
îngriji, după care urmează procesul de acomodare. Urmează apoi luarea unei hotărâri. Imediat
după admiterea într-un serviciu de tip familial, managerul de caz stabilește, împreună cu
copilul, în funcție de vârsta și de gradul de maturitate al acestuia, și cu consultarea PFAMP,
un program de acomodare. Acesta curprinde informații relevante privind: evoluția
săptămânală a copiluluI, problemele de acomodare întâmpinate și măsurile de remediere
aplicate, gradul de integrare în noua familie, data la care încetează aplicarea programului
respectiv. Încetarea îngrijirii copiilor aflați la o persoană/familie de plasament sau la asistentul
maternal profesionist, ca urmare a instituirii unei măsuri de protecție specială, se realizează
numai cu pregătirea prealabilă a acestora și în condițiile prevăzute de lege și are loc în baza
unei proceduri proprii, cunoscută și înțeleasă de copii. Copiii sunt informați și pregătiți pentru
ieșirea din serviciul de tip familial și au la dispoziție informațiile și mijloacele materiale
necesare pentru părăsirea acestuia în siguranță. Persoana/familia de plasament sau asistentul
maternal profesionist au rolul de a implica activ copilul, în funcție de vârstă și grad de
maturitate, în vederea pregătirii pentru ieșirea din sistemul de protecție specială sau, după caz,
pentru transferul în cadrul altui serviciu social.
Evaluarea copilului este foarte importantă în contextul serviciilor sociale de tip
familial. În acest sens, copiii îngrijiți de o persoană/familie sau asistent maternal profesionist
la domicilul lor primesc servicii adaptate nevoilor individuale identificate și în concordanță cu
dorințele și aspirațiile lor. Creșterea și îngrijirea copilului îngrijit într-un serviciu social de tip
familial se realizează conform nevoilor identificate printr-un proces de evaluare
comprehensivă a situației fiecărui copil, realizată de o echipă multidisciplinară. Evaluarea
comprehensivă a copilului are în vedere evaluarea detaliată privind situația socio-familială,
dezvoltarea psiho-somatică, starea de sănătate și nivelul de educație a copilului. În strânsă
legătură cu evaluarea se află planificarea serviciilor. Copiii trebuie să beneficieze de servicii
stabilite și acordate planificat, în funcție de particularitățile și nevoile individuale și în
concordanță cu evoluția și dezvoltarea personală a fiecărui copil, elaborându-se un plan
individualizat de protecție a copilului.
Și în cazul serviciilor sociale de tip familial, este vital ca fiecărui copil să i se acopere
toate nevoile care îi asigură o dezvoltare normală. Ei trebuie să beneficieze de o alimentație
sănătoasă și echilibrată, de condiții adecvate pentru o viață autonomă, decentă și să le fie
asigurate condițiile necesare pentru odihna zilnică, activități diversificate pentru petrecerea
timpului liber și oportunități multiple de recreere și socializare.
 Referitor la relația cu familia, copiii îngrijiți în servicii sociale de tip familial sunt
încurajați și sprijiniți să mențină legătura cu părinții și cu persoanele față de care au dezvoltat
relații de atașament.
De asemenea, copiii trebuie să fie încurajați să se implice permanent în procesele și
deciziile privind viața proprie și să participe activ în toate aspectele vieții sociale. Opiniile și
propunerile copilului trebuie mereu avute în vedere atunci când se iau decizii ce îl privesc.
Cei care primesc în grijă un copil trebuie să-i asigure acestuia un mediu de viață care
le protejează sănătatea fizică, psihică și emoțională și asigură accesul la toată gama de servicii
medicale, în concordanță cu nevoile lui. Mai mult, Copiii îngrijiți într-un serviciu de tip
familial beneficiază de educație non formală destinată dezvoltării optime și pregătirii pentru
viața de adult, precum și de toate condițiile necesare pentru a urma învățământul general
obligatoriu și, în funcție de gradul de dezvoltare și de maturitate, dorințele și aspirațiile
fiecăruia, de a avea acces la alte categorii sau nivele de învățământ. Unul dintre obiectivele
serviciilor sociale de tip familial este acela de a pregăti copiii pentru o viață independentă, iar
prin îndeplinirea lui este facilitată și integrarea sau reintegrarea lor socială.
Toate acțiunile desfășurate de cel în grija căruia se află copilul trebuie să fie făcute,
ținându-se cont de respectarea drepturilor acestuia, dar și de etica profesională.
În relația dintre copil și persoana/familia de plasament sau cu asistentul maternal profesionist
trebuie să existe respect și sinceritate. În cazul în care copiii au anumite sugestii sau chiar
reclamații, ei trebuie să fie încurajați să și le exprime.
De netolerat sunt abuzurile, neglijarea asupra copilului. Ei trebuie să trăiască într-un
mediu protejat, sigur, iar orice abaterea în această direcție este soluționată promt și corect de
furnizorul de servicii sociale. Copiii îngrijiți în cadrul serviciilor sociale de tip familial sunt
încurajați și sprijiniți pentru a sesiza orice formă de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă
formă de violență, inclusiv tratamente degradante la care sunt supuși de persoanele cu care vin
în contact.
Trebuie, totuși, să existe o serie de reguli pe care copilul să le respecte, cum ar fi cele
referitoare la părăsirea locuinței fără permisiune. Persoanele/familiile de plasament și
asistenții maternali profesioniști realizează evidența incidentelor deosebite care afectează
copilul. În plus, posibilele incidente ce pot apare în perioada de rezidență a copiilor în
serviciile de tip familial sunt cunoscute de furnizorul de servicii sociale, de familiile biologice
ale copiilor și de instituțiile competente.
Ordinul Numărul 27/2019 se referă la aprobarea standardelor minime de calitate
pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor. Centrele de zi din sistemul de protecţie a
copilului au ca misiune prevenirea abandonului şi a instituţionalizării copiilor, prin asigurarea,
pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere,
dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare profesională pentru copii, cât şi a
unor activităţi de sprijin, consiliere, educare pentru părinţi sau reprezentanţii legali. Centrul
de zi trebuie să asigure informarea potenţialilor beneficiari şi a oricăror persoane interesate cu
privire la misiunea sa, funcţiile sale, activităţile desfăşurate şi serviciile oferite. După
admiterea copilului şi încheierea contractului de furnizare servicii cu părinţii acestuia, centrul
asigură informarea lor cu privire la modul de organizare şi funcţionare a centrului, serviciile
disponibile, drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.
Centrul de zi se adresează doar copiilor ale căror nevoi pot fi soluţionate prin serviciile
oferite. Și în acest caz, centrul deține şi aplică o procedură proprie de admitere. Serviciile se
acordă în baza unui contract de furnizare servicii. Centrul întocmeşte, pentru fiecare
beneficiar, un dosarul personal și își construiește o bază de date cu toți beneficiarii săi. Când
vine vorba de încetarea serviciilor, beneficiarii primesc servicii pe perioada pe care o doresc,
cu excepţia situaţiilor speciale prevăzute de lege sau a celor stipulate în procedura privind
încetarea acordării serviciilor.
Centrul de zi acordă servicii de specialitate în baza evaluării nevoilor individuale şi
situaţiei beneficiarilor. Este utilizată o procedură proprie de evaluare a nevoilor individuale şi
a situaţiei copiilor, realizată de personalul de specialitate. Aceasta are loc doar cu acordul și
implicarea copilului și aparținătorului. Conform nevoilor şi situaţiilor particulare identificate,
copiii beneficiază de servicii adecvate. Este elaborat, apoi, un program personalizat de
intervenţie pentru fiecare beneficiar. Personalul de specialitate este cel care monitorizează
evoluţia beneficiarului. Programul zilnic al copiilor în centru se desfăşoară ţinând cont de
vârsta acestora, nivelul de dezvoltare, nevoile şi disponibilităţile pe care le au. Programul se
stabileşte inclusiv în funcţie de nevoile lor cu privire la odihnă, alimentaţie şi toaleta
personală.
O responsabilitate a centrului este aceea de informare a membrilor comunităţii, prin
campanii de informare și sensibilizare, şi de consiliere specializată a beneficiarilor, în funcţie
de nevoi. Se oferă consiliere și părinţilor beneficiarilor. Centrul asigură și accesul
beneficiarilor la educaţie. În funcţie de nevoile identificate ale copilului, acesta beneficiază
de un program educaţional elaborat de educator. De asemenea, sunt asigurate condiţiile
adecvate pentru realizarea activităţilor educaţionale.
Sunt făcute și demersuri pentru integrarea sau reintegrarea beneficiarilor în familie şi
în societate. Copiii sunt sprijiniți pentru refacerea/menţinerea/consolidarea relaţiilor cu
familia. Planul de integrare/reintegrare socială a beneficiarului cuprinde activităţi, terapii şi
servicii specifice, în concordanţă cu nevoile şi dorinţele copilului și este elaborat de
personalul de specialitate al centrului.
Pentru recreere, copiii participă la activităţi şi programe recreative şi de socializare,
organizate în centru şi în comunitate, conform vârstei şi potenţialului de dezvoltare, dorinţelor
şi opţiunilor personale. Sunt asigurate condiţiile şi materialele necesare pentru derularea
activităților.
Centrul de zi, în funcţie de nevoile beneficiarilor, are capacitatea de a oferi servicii de
consiliere psihologică şi terapii de specialitate. Centrul acordă, prin personalul de specialitate
propriu, servicii de consiliere psihologică şi terapii specializate. În cazul în care situaţia o
impune, coordonatorul centrului solicită furnizorului de servicii sociale să asigure accesul
copiilor la serviciile de consiliere psihologică oferite de alte instituţii de specializate existente
în comunitate.
În sprijinul copiilor cu dizabilități, centrul de zi asigură accesul acestora la la programe
de recuperare/reabilitare specializate, ce au ca obiectiv ameliorarea, redobândirea şi/sau
menţinerea capacităţilor fizice, psihice şi senzoriale care să le asigure autonomia.
Mai mult, în funcţie de misiunea sa, centrul poate asigura beneficiarilor servicii de
servire a hranei, cât și servicii de îngrijire și asistență medicală.
Pentru limitarea cazurilor de abuz împotriva copiilor, centrul de zi are opțiunea de a
organiza un serviciu de comunicare la distanţă. Telefonul copilului reprezintă acel serviciu
pentru protecţia copilului, de tip permanent, a cărui misiune este să primească semnalările cu
privire la situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, să asigure consilierea telefonică
în aceste situaţii şi să intervină prompt în cazurile urgente prin intermediul unei echipe
mobile. Serviciul este disponibil permanent, 24 de ore/zi, 7 zile pe săptămână, inclusiv în
perioada sărbătorilor legale, iar taxarea este gratuită pentru clienţi.
Centrul de zi, în funcţie de profilul beneficiarilor cărora li se adresează, poate asigura
servicii de identificare, evaluare şi monitorizare a copiilor străzii, prin intermediul unei echipe
mobile.
Există, în mod evident, la fel ca în orice domeniu, anumite limite, care pot face ca
serviciile sociale să nu fie întotdeauna capabile să acopere multitudinea de cazuri de
dificultate. Aceasta se întâmplă, în principal, din cauza existenței unui număr limitat de locuri
din centre, fie ele cu cazare sau fără. Mai mult, există persoane la care informația nu ajunge,
astfel încât nu sunt conștiente că există instituții, programe sau servicii care le-ar putea veni în
ajutor. În ciuda acestora, serviciile sociale, prin misiunea avută și prin acțiunile desfășurate,
încearcă să sprijine un număr cât mai mare de persoane aflate la nevoie, din categorii cât mai
diverse, de la bătrâni până la copiii străzii. Este vital, pentru funcționarea unor astfel de
servicii, să se țină cont de legislația națională referitoare la întreg domeniul de asistență
socială, plecându-se de la legile specifice fiecărei categorii de beneficiari și ajungându-se
până la standardele de calitate, ce trebuie atinse de furnizorii de servicii sociale.

Bibliografie:
https://lege5.ro/Gratuit/gi4diobsha/definirea-si-clasificarea-serviciilor-sociale-
lege-292-2011?dp=gu4tinbrha4di ;
https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/
Ordin_25_2019_Standarde_minime_calitate_serv_soc_tip_rezident.pdf ;
https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2019/Ordine_standard/
Ordin_26_2019.pdf ;
https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2019/Ordine_standard/
Ordin_27_2019.pdf ;
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2019/20190827-
HG_867_2019_actualizata_2019.pdf .