4.1.

3 Guvernanţa locală
Municipiul Alba Iulia, în calitate de planificator al SIDU și de solicitant eligibil în cadrul
Axei Prioritare 4 din Programul Operațional Regional 2014-2020, prezintă un cadru
instituțional credibil și favorabil pentru implementarea cu succes a Strategiei.

Municipiului Alba Iulia se numără printre cele mai eficiente municipalități din România. Alba Iulia se
află la o distanță mare față de alte reședințe de județ în ceea ce privește absorbția fondurilor UE pe cap
de locuitor: a absorbit de peste două ori mai multe fonduri UE pe cap de locuitor decât următoarea
reședință de județ din acest clasament și de peste cinci ori față de polii de creștere ai României.
Rata mare de absorbție a fondurilor UE de către municipalitatea Alba Iulia se datorează în mare
măsură cadrului instituțional instituit pentru o mai bună gestionare a proiectelor de investiții.
Deosebit de important în acest sens este rolul Unității de gestionare a programelor din cadrul Primăriei
Municipiului Alba Iulia. Unitatea a fost înființată în 2004 ca direcție de servicii cu personal
contractual, majoritatea provenind din ONG-uri. Principala misiune a unității este de a redacta,
coordona și monitoriza proiectele (cu fonduri UE și de la bugetul local) desfășurate de Primăria
Municipiului Alba Iulia. În prezent, unitatea are circa 20 de coordonatori de proiect. Având în vedere
faptul că personalul este angajat pe bază de contract (adică nu sunt funcționari publici), aceștia își pot
suplimenta salariul de bază din alte proiecte în care sunt implicați (de exemplu, un coordonator de
proiect poate avea și rol de consultant pentru o altă entitate publică sau privată). Acest lucru permite
personalului unității să câștige suficient de mult pentru a rămâne motivați, fluctuația de personal fiind
redusă în comparație cu unitățile cu funcționari publici. De asemenea, unitatea are o autonomie
relativă care îi permite personalului să inoveze permanent. Rezultatele pot fi cuantificate foarte simplu
în numărul de granturi UE atrase de oraș. În forma actuală, Unitatea de gestionare a programelor s-a
dovedit extrem de eficientă în ceea ce privește dezvoltarea la nivel local.

a) Puterea locală

Consiliul local al municipiului Alba Iulia

Structura Consiliului local în mandatul 2016-2020 după apartenenţa politică este format din 12
consilieri PNL, 5 consilieri PSD, 2 consilieri ALDE, 1 consilier PMP, 1 consilier independent.
Mandatele nominale pe partide politice din Consiliul local Alba Iulia 2016, sunt următoarele:
Partidul Național Liberal:Voicu Paul; Pleșa Gabriel Codru; Sebastian Raul Tudoraşcu; Pocol Dorin
Iustin; Ignat Ion Alin Dan; Ovidiu Andronescu Elvira Rodica; Hașa Cătălin Marcel; Stelian Cornel
Sandu; Popa Pavel; Viorel Iulius Domuţa; Lupea Ioan Gabriel; Popescu Emil Antoniu.
Partidul Social Democrat: Bumbu Nicolae; Bogdan  Medrea; Vasile Crișan; Bunea Ion Iulian;
Dimitrie Horaţiu Clepan (PSD).
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților: Jidveian Ovidiu Viorel şi Popescu Marius Ciprian.
Partidul Mișcarea Populară: Moldovan Angela.
Independent: Trifu Marian Mircea.

Comisiile consiliului local, componenţa şi profilul lor:

1. Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe, servicii publice şi comerţ: Ignat Ion
Alin Dan (PNL), Vasile Crişan (PSD), Sandu Cornel Stelian (PNL).
2. Comisia pentru administrarea domeniului public şi privat, agricultură: Lupea Ioan Gabriel (PNL),
Bumbu Nicolae (PSD), Gabriel Pleşa (PNL), Domuța Iulius Viorel (PNL), Horaţiu Dimitrie Clepan
(PSD).
3. Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, ecologice, protecţia
mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură: Voicu Paul (PNL),
1
Medrea Bogdan (PSD), Tudorașcu Raul Sebastian (PNL), Dorin Pocol (PNL), Popescu Marius Ciprian
(ALDE).
4. Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură, sănătate, protecţie socială, culte, sport,
agrement, turism şi protecţia copilului: Pavel Popa (PSD), Hașa Cătălin Marcel (PNL), Bunea Ion
Iulian (PSD), Andronescu Elvira Rodica (PNL), Moldovan Angela (PMP).
5. Comisia de administraţie publică locală, juridică şi disciplină, relaţii cu publicul, probleme ale
minorităţilor, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti: Trifu
Marian Mircea (independent), Popescu Emil Antoniu (PNL), Ovidiu Viorel Jidveian (ALDE).

Managementul executiv al municipiului Alba Iulia

Primarul Municipiului Alba Iulia este Domnul inginer Mircea Hava PDL, Studii: Facultatea de
Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, Preşedintele Filialei
Judeţene Alba a Partidului Național Liberal.
Viceprimarii Municipiului Alba Iulia sunt: Domnul inginer Paul Voicu PNL, Studii: Facultatea de
Mecanică din Timişoara şi Domnul inginer Pleșa Gabriel Codru PNL, Studii: Facultatea de Mecanică,
Institutul Politehnic Cluj-Napoca, Doctorat în sociologie la ASE București.
City managerul Municipiului Alba Iulia este Domnul Nicolaie Moldovan, Studii: Master
„Managementul Serviciilor Publice”, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia.
Secretarul Municipiului Alba Iulia este Domnul jurist Jeler Marcel Valerian, Studii: Facultatea de
Drept din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia.
Managerul energetic – post care va fi creat în scurt timp și în care va fi numit un reprezentant al
Agenției Locale a Energiei Alba (ALEA) și ale cărui atribuții au fost detaliate în secțiunea anterioară

b) Direcţiile şi serviciile din cadrul Primăriei Alba Iulia

Direcţia urbanism, amenajarea teritoriului

Serviciul urbanism
Serviciul autorizări

Direcţia Tehnică, Dezvoltare

Serviciul investiţii şi lucrări publice
Compartimentul urmărirea execuției lucrărilor publice
Biroul întreținere și reparații clădiri
Serviciul verificare, evaluare și achiziții publice
Birou achiziţii publice
Compartiment verificare proiecte
Serviciu administrare drumuri şi utilităţi publice
Compartiment energetic
Biroul întreținere și reparații drumuri și siguranța circulației
Unitatea municipală pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice

Direcţia venituri (taxe și impozite)

Compartiment constatare, impunere persoane fizice
Compartiment constatare, impunere persoane juridice
Birou urmărire impozite, impozite, taxe locale persoane fizice şi juridice
Compartiment încasări impozite şi taxe locale

Direcţia cheltuieli
Serviciul financiar, salarizare, contabilitate
Compartiment transport, libera iniţiativă

2
Direcţia programe
Serviciul proiecte comunitare
Serviciul prognoze, programe

Direcția juridică, adminsitrație publică locală

Serviciul administrație publică locală, juridic, contencios
Compartimentul autoritate tutelară
Compartimentul arhivă

Compartimente de specialitate

 Serviciul poliţie locală

Birou ordine şi linişte publică
Birou circulaţia pe drumurile publice
Birou disciplina în construcții și Afișaj Stradal
Birou Evidența Persoanelor, Intervenție, Însoțire
Birou instruire, Logistică, Activitate comercială, Protecția mediului
Compartiment Protecția Mediului
Compartiment Activitate Comercială
Biroul Dispecerat
Biroul Paza Bunurilor I
Biroul Paza Bunurilor II

 Biroul Resurse Umane

 Biroul Informatică
 Biroul evidență patrimoniu, sistem informatic geografic
 Compartiment Registru Agricol
 Compartiment Administrare și Gestionare Cetate Vauban
 Compartiment organizare evenimente și promovare turistică
 Centrul European de Tineret „EURO 26” și Învățământ
 Consiliere pe problemele romilor
 Compartimentul de Audit Intern
 Compartimentul Protecție Civilă
 Compartimentul Relații cu Asociațiile de Proprietari
 Compartimentul Relații Internaționale, Relații cu Mediul de Afaceri și Societatea Civilă,
Parteneriate
 Compartimentul Informare, Presă, Comunicare și Relații Publice
 Dispeceratul Municipal de Relații cu Cetățenii

c) Servicii publice
 Serviciul Public “Administrarea Patrimoniului Local”
 Serviciul Administrarea Activităților Domeniului Public
 Serviciul Întreținerea Domeniului Public
 Biroul Întreținerea Domeniului Public
 Compartimentul mentenanță al sistemelor energetice și instalațiilor din clădiri publice
 Serviciul Administrarea Domeniului Public și Privat
 Biroul elaborare contracte și administrare domeniul public
 Compartimentul elaborare contracte

3
  Compartimentul Administrare Locuințe ANL, Locuințe Sociale, Spații Publice
 Compartimentul Administrare Parcări
 Biroul Urmărire Financiară, Executare Contracte, Piețe, Târguri
 Compartimentul urmărire și executare contracte
 Compartimentul Piețe, Târguri, Moară
 Compartimentul Pășuni, Păduri, Parc Dendrologic
 Compartimentul Încasări Domeniul Public și Privat
 Serviciul Baze Sportive și Agrement
 Compartimentul Stadion Alba Iulia
 Compartimentul Bazin Olimpic
 Compartimentul Zone de Agrement și Toalete Publice
 Biroul Deservire Generală
 Serviciul Public Comunitar pentru Cadastru și Agricultură
 Compartiment Cadastru
 Compartiment Funciar Agricol
 Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor
 Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență
 Serviciul Public de Asistență Medicală
 Direcția Creșe
 Direcția de Asistență Socială
 Serviciul Prestații Sociale și Evaluare Socială Primară
 Serviciul Programe și Servicii Sociale
 Căminul pentru Persoane Vârstnice
 Sport Club Municipal Alba Iulia

i. Bugetul Municipiului Alba Iulia

Bugetul pentru anul 2012 în Alba Iulia a fost de aproximativ 54 de milioane de euro, adică 234 de
milioane de lei. Veniturile Municipiului Alba Iulia 2012: în 2012 bugetul Municipiului Alba Iulia a
înregistrat un excedent de 30% din veniturile operaţionale, iar pentru 2013 bugetul a fost previzionat
cu un surplus de 25%. Din 2002 până în 2012 veniturile proprii au crescut de şapte ori.
În anul 2016 bugetul Municipiului Alba Iulia a fost în valoare de 188.750.950 lei.

Cheltuielile municipiului Alba Iulia: Municipiul Alba Iulia a atras fonduri europene și fonduri
externe de aproape 150 de milioane de euro în ultimii ani, având una dintre cele mai mari rate de
absorbţie din rândul municipalităţilor locale. Aceasta inseamna 2.500 de euro/cap de locuitor, 1500 de
locuri de munca create si o rata a somajului mai mica de 4%. Rambursul de credite aferent datoriei
publice interne locale pe anul 2016 a fost de 9.950.000 lei.

ii. Informatizarea Primăriei Municipiului Alba Iulia ca premisă a eficienței

Primăria Municipiului Alba Iulia a construit, cu eforturi semnificative şi cu viziune un sistem

informatic, care este capabil să acopere într-o foarte mare măsură toate serviciile de bază oferite

4
populaţiei. Astfel sistemul informtic al Primăriei Municipiului Alba Iulia are în structură următoarele
componente principale:
- Infocet (server Apache şi bază de date MySQL) – aplicaţie folosită de toate serviciile din primărie
pentru funcţia de registratură electronică
- SICO – Sistem informatic pentru contabilitate (bază de date Microsoft SQL)
- SICO PS – Sistem informatic pentru componenta personal salarizare (bază de date Microsoft
SQL)
- SIMTAX - sistem informatizat pentru gestiunea colectării impozitelor şi a taxelor locale (bază
de date Microsoft SQL)
- Simtax C – sistem informatic pentru gestiunea activităţilor de evidenţă şi încasare a veniturilor din
chirii, concesiuni, vânzări (bază de date Microsoft SQL)
- Soluţie de Management al Documentelor, Workflow şi Arhivă Electronică bazată pe
produsul SER Doxis
- Subsistem GIS bazat pe o platformă Intergraph GeoMedia WebMap, cu următoarele module
funcţionale:
 Aplicaţie M2N cu teme specifice şi fluxuri de lucru configurate pentru
compartimentele Urbanism, Patrimoniu, Registru Agricol;
 clienţi GIS desktop Geomedia Professional
- Subsistem Patrimoniu, dezvoltat pe platformă Microsoft Dynamics AX, integrat cu subsistemul
GIS la nivel de obiect de patrimoniu
- Subsistem Portal Intranet dezvoltat pe platformă Microsoft Sharepoint
- Subsistem software CRM şi Dispecerat - funcţionalităţi integrate şi implementate pe
platforma Microsoft Dynamics CRM
- Subsistem Call Center compus din
 Sistem de telefonie Voice Over IP (VoIP), bazat pe aplicaţia Cisco Unified
Communications Manager
 Sistemul Call Center bazat pe aplicaţia Cisco Contact Center Express
- Subsistem Asistenţă Socială (interfaţă web, baze de date Microsoft SQL) cu următoarele
module funcţionale
 Venit minim garantat
 Alocaţii de susţinere a familiei
 Alocaţii de stat pentru copii
 Indemnizaţie şi stimulent pentru creşterea copilului
 Ajutoare de încălzire
 Ajutoare de urgenţă
 Indemnizaţii persoane cu handicap
 Asistenţi personali ai persoanelor cu handicap
 Cantina de ajutor social

Pe de o parte este remarcabilă funcţionarea unor baze de date actualizate şi certificate care să asigure
prima interfaţă cu cetăţeanul. Pe de altă parte, eterogenitatea cerinţelor proprii asigurării serviciilor se
manifestă, la nivel tehnologic printr-o eterogenitate a platformelor şi a aplicaţiilor care asigura
funcţionalitatea informaţională a serviciului. Chiar dacă aplicaţiile sunt într-o oarecare măsură
interconectate, integrarea la nivelul organizaţiei şi „lucrul împreună”, în mare măsură nu sunt realizate.
Mai mult, efortul necesar asigurării consistenţei actualizărilor este semnificativ ridicat.

În mod particular se remarcă portalul municipalităţii care asigură pe de o parte simplitatea accesării şi
pe de o alta complexitatea interogărilor, practic a tuturor domeniilor de interes, atât pentru cetăţeanul
local cât şi pentru cei care sunt interesaţi de Alba Iulia, fie ca şi turişti sau ca participanţi la procesul
de producţie: specialişti, investitori etc.

5
Necesităţi ale informatizării guvernanţei 2014-2023
Introperativitatea
Pentru definirea interoperabilităţii trebuie luati în considerare trei vectori principali: stadii ierarhizate,
domeniul interoperabilităţii şi nivelul de maturitate.

În conformitate cu EIF (European Interoperability Framework) şi UNOP e-Government

Interoperability Study Group sunt:
1. Interoperabilitatea tehnologică – care include atât probleme hardware cât şi software. Primul referă
conectivitate şi protocoale (ex. TCP/IP) pe când cel din urmă referă sintaxe comune (ex. XML) pentru
date şi de asemenea standarde pentru mesagerie (ex. SOAP, WDSL). O platformă de interoperabilitate
tehnologică permite schimbul de mesage între două sau a mai multor organizaţii, dar înţelegerea
conţinutului mesajelor rămâne în afara acestui domeniu.
2. Interoperabilitatea semantică – aceasta implică faptul că în ciuda divergenţelor de structură,
organizare şi conţinut al datelor inter-schimbate, semnificaţia mesajului este corect tranportată şi că
informaţiile sunt corect captate, iar acţiunile aşteptate sunt şi înţelese şi determinate.
3. Interoperabilitatea organizaţională – pentru cooperarea efectivă şi de anvergură între două (mai
multe) organizaţii trebuie referită interoperabilitatea organizaţională, ceea ce ar însemna că
organizaţiile astfel cooperante să fie capabile să realizeze o sarcină cooperativă, schimbând informaţii
şi servicii. Mai mult, acest stadiu include, de asemenea, adoptarea progresivă a bunelor practici,
necesare unei simplificări a interoperabilităţii. Interoperabilitatea organizaţională este, în general,
susţinută de cadre adecvate cum ar fi ebXML, TOGAF, e-GIF.

Cele trei stadii de mai sus sunt interdependente. De exemplu, interfaţa utilizator şi metodele de
interacţiunii (pentru servanţii civili şi utilizatori finali) necesită soluţii care le traversează. Sfera
interoperabilităţii este cea de a doua dimensiune a interoperabilităţii şi este determinată de tipurile de
obiecte care sunt luate în considerare şi gestionate de platforma de interoperabilitate dorită, numită:
elemente de date simple, serviciile de documente structurate, procese, modele organizaţionale şi
strategii. Cu toate acestea nu este necesr să fie atins întreaga sferă a interoperabilităţii. Iniţiativele de
interoperabilitate trebuie să ia în considerare necesităţile actuale ale administraţiei şi ataşează
obiectivele definite în acest sens.

În final, nivelul de maturitate înseamnă capacitatea de a obţine interoperabilitatea. Interoperabilitatea

nu este o valoare în sine, valorea acesteia fiind dependentă de contextul cooperării dintre organizaţii şi
de beneficiile astfel produse. Când o organizaţie complexă declanşează un proces cu sopul de a-şi
integra diferitele baze de date şi sisteme de aplicaţii, aceasta trebuie să adopte un model al maturităţii
pentru interoperabilitate (Interoperability Maturity Model). Pentru a obţină soluţii de interoperabilitate
avansate şi eficiente, modelarea de o manieră consistentă a organizaţiilor implicate în procesul de
interoperabilitate este crucială. Modelul de mai sus este o creştere evolutivă a modelului CMMI
(Capacity Maturity Model Initiative) care constă din cinci nivele de maturitate: iniţial, gestionat,
definit, măsurat şi optimizat. Atingerea fiecărui nivel este condiţionat de atingere nivelurilor
inferioare.

Arhitectura întreprinderii se bazează pe producerea, partajarea şi transmiterea de date şi informaţii,

de o manieră consistentă, completă şi actuală. În acest sens, informaţia devine, structurată în întreaga
arhitectură, poate cea mai importantă resursă a societăţii actuale. Informaţia este, bineînţeles, o resursă
foarte puternică. A răspunde la oportunităţile şi provocările datelor deschise pretinde o gândire
inovativă şi creativă care să folosească soluţii noi şi resurse existente. Datele colectate de autorităţile
locale sunt o resursă extrem de valoroasă. Administarţia locală, împreună cu mai mulţi interesaţi sunt
din ce în ce mai mult implicaţi pentru a oferi servicii noi, pentru a îmbunătăţi viaţa curentă, pentru
simula procesele economice şi pentru a conduce la angajamentul şi împuternicirea cetăţenilor.

6
Datele deschise pot fi utilizate ca mecanism pentru a stimula tranziţia către modelul contemporan de
guvernare locală care să adreseze societatea într-o continuă digitalizare. Deschiderea către datele
sectorului privat, de asemenea prezintă un potenţial semnificativ pentru adăugare de valoare
economică sau socială.

Direcţii necesare administaţiei locale

Transparenţă
Autorităţile locale sunt active în a urmări strategiile datelor deschise pentru a creşte transparenţa şi
pentru a colabora cu cetăţenii şi cu sectorul privat în a dezvolta servicii legate de aceste date. Cetăţenii
sunt din ce în ce mai mult „cetăţeni internauţi”, care aşteaptă ca o mare parte a serviciilor municipale
să fie on line. Reutilizarea datelor sectorului public poate conduce la dezvoltarea unor servicii publice
on line, mai eficiente şi/sau îmbunătăţite, comcomitent cu creşterea transparenţei prin furnizarea a mai
multor informaţii către cetăţeni şi cu realizarea unor forme mai deschise de guvernare.
Răspunsuri scurte pentru problemele cu evoluţie rapidă
Autorităţile locale pot utiliza datele pentru a furniza (în timp real) informaţii pentru a adresa probleme
de la congestionarea traficului la gestiunea vârfului de sarcină la alimentarea cu electricitate. Alte
servicii, cum ar fi instrumente de raportare pot permite cetăţenilor să raporteze probleme locale către
consiliu prin simpla localizare a acestora pe hartă. Nu numai că se pot realiza mai repede politici şi
soluţii dar se întregeşte participarea cetăţenilor.
Angajamentul cetăţenilor
Datele deschise pot stimula schimbarea de comportament şi angajamentul cetăţenilor cum ar fi
probleme ca: utilizarea de către cetăţeni a energiei, eficienţa energiilor casnice, informaţii în timp real
pentru transport şi acces simplu la informaţii on line (cu privire la orice, de la închirierea de biciclete,
la evenimente culturale). Găzduirea de zile pentru date deschise şi promovarea co-creerii şi inovării
date de cetăţean.
Îmbunătăţirea administraţiei locale
Traducerea în digital a datelor şi a informaţiilor conduce la o mai bună colaborare între departamentele
municipalităţii şi la o mai eficientă partajare internă a datelor. Aceasta poate conduce la îmbunătăţirea
serviciilor de e-guvernare care sunt realizate de către şi prin administraţia publică.
Adresarea problemelor comunitare
Una dintre beneficiile cheie în disponibilizarea datelor pe platforme deschise este potenţialul acestora
pentru a adresa problemele comunitare, de exemplu:
- încurajarea şi dezvoltarea incluziunii digitale
- întărirea sustenabilităţii sistemului de sănătate
- îmbunătăţirea susţinerii mobilităţii (informaţii on line despre transport, trafic etc.)
- creşterea transparenţei administraţiei şi susţinerea încrederii cetăţenilor
- activarea şi consolidarea helixului cuadruplu (cercetare, administraţie, indusrie, societate
civilă).
Oraşe „smart”
Datele deschise pot juca un rol important în Oraşele „smart”. Pot fi realizate tehnologii „smart” care să
integreze date de la TIC, de la sectoarele de energie şi mobilitate. Pentru ca un oraş să fie cu adevărat
„smart”, cetăţenii trebuie să fie avizaţi şi, împreună cu datele deschise să aibe capacitatea de a prelua
iniţiativa „să facă pentru sine”, să inoveze şi să co-creeze.

Provocări pentru deschiderea şi re-utilizarea datelor sectorului public

Financiar
Folosirea datelor deschise pretinde o planificare atentă, iar administraţia locală trebuie să aloce un
buget care să garanteze succesul eforturilor depuse. Costurile asociate cu re-utilizarea, pot fi de cele
mai multe ori marginale, iar în cazul creşterii eficienţei pot deveni chiar nule. Dar, pentru alte procese,
cum ar fi construirea de platforme deschise care să permită interfeţe pentru eliberarea datelor, pentru
date legate sau extensii de servere vor fi costuri suplimentare.
Administrative
7
Administraţia locală trebuie să realizeze abordări care să-şi propună deschiderea accesului la date care
implică toate departamentele, să realizeze criterii comune de dschidere a datelor şi posibil, crearea
unor echipe de gestiunea de date. Dezvoltarea de strategii de date deschise poate fi legată de
reorganizarea administraţiei locale pentru a modifica procesele de management existente, lucruri
moştenite (departamente TI existente, software de protecţie) şi să achiziţioneze structuri.
Protecţia datelor
Problemele de protecţie a datelor pot să apară ca o barieră în publicarea datelor. Este esenţial ca datele
să fie agregate la un nivel adecvat înaintea publicării şi să se asigure protejarea intimităţii individuale.
Formatul datelor
Pentru maximizarea utilităţii datelor acestea trebuie fi făcute disponibile în formate deschise, non-
personalizate, simplu de procesat şi procesabile pe maşină. Autorităţile locale ar trebui să folosească
ontologiile semantice acceptate internaţional şi legarea datelor cu alte formate de adte deschise.
Aceasta pretinde noi abilităţi în administraţie. Prezentarea datelor în formate citibile uman poate
maximiza efectul. Mecanismele de publicare şi portalul pentru datele deschise ar trebui să-şi propună
să facă datele accesabile şi să susţină procesarea acestora. Nu se impune focalizarea pe crearea
depozitelor de date, decât dacă acesta ar aduce valoare adăugată.
Calitatea datelor
Datele nu trebuie publicate neapărat în formate procesabile maşină. Deschiderea informaţiilor la
metanivel cum ar fi de exemplu, procesul de management şi perioada de valabilitate, este de asemenea
un aspect important. Este importantă identificarea mecanismului de audit instituţional care să
garanteze calitatea datelor şi protejarea informaţiilor sensibile. Este de recomandat şi un mecanism de
feedback de la utilizatorii datelor deschise.
Responsabilitatea
Se impune existenţa unei licenţe clare pentru re-utilizarea datelor. Stabilirea unei astfel de licenţe între
licenţiator (în acest caz autoritatea locală) şi licenţiaţii (cei care realizează şi utilizează servicii legate
de aceste date ) va rezolva probleme legate de responsabilitate. Permisivităţile şi nivelul convenţiilor
trebuie să fie respectate şi protejate în licenţa de re-utilizare a datelor.
Legalitatea
Directiva UE relativă de reutilizarea informaţiilor din sectorul public oferă un cadru pentru minima
armonizare a practicilor naţionale şi pentru reglementările relative la datele sectorului public,
consistent cu regimul relevant de acces. Chiar dacă Directiva revizuită înlătură anumite bariere pentru
creşterea pieţei datelor deschise trebuie adte asigurări că acţiunile la nivel UE nu trebuie să rezulte în
sarcini administartive şi de costuri, excesive, pentru autorităţile locale.
Recomandări
Pentru autorităţile locale care dezvoltă o strategie de date deschise este important să:
- dispună de o structură organizaţională internă corectă
- dispună de personal bine calificat pentru asigurarea calităţii şi protecţiei datelor publicate
- asigure publicarea datelor în format citibil de maşină să fie făcute disponibile pe un portal
bine organizat
- aibă ca scop angajamentul cetăţenilor şi construirea încredrii.

iii. Colaborări externe ale Municipiului Alba Iulia

Alba Iulia este înfrățită cu următoarele orașe:

Chișinău - Protocol de înfrățire închieiat la 1 decembrie 2011, odată cu vizita primarului municipiului
Chișinău, Dorin Chirtoacă, la Alba-Iulia cu ocazia zilei Marii Uniri.
Arnsberg (Germania) - Protocol încheiat în 1974 și în iunie 1999. Cooperare în domeniul cultural.
Participări anuale ale tinerilor înotători din Alba Iulia la concursuri organizate în orașul Arnsberg.
Municipalitatea din Arnsberg a sprijinit construirea și dotarea Serviciului Comunitar pentru protecția
Copilului “Arnsberg”, a organizat strângeri de fonduri și donații (echipamente și aparatură medicală,

8
mobilier pentru dotarea Spitalului Județean, Căminului de Bătrâni). Contacte între organizații
confesionale, Camere de Comerț, O.N.G.-uri.
Székesfehérvár (Ungaria) - Protocol de colaborare din 1990 și înfrățire semnat în 1994. Schimburi
Culturale și colaborare între Camerele de Comerț.
Nazareth Illit (Israel) - Protocol de înfrăție din 07.04.1997. Relații la nivelul celor două administrații.
Aeghio (Grecia) - Protocol de înfrățire semnat la 10.10.2000. Relații la nivelul celor două
administrații, colaborare între Camerele de Comerț.
Alcalá de Henares (Spania) - Protocol de înfrățire semnat la 20.04.2002. Relații de colaborare cu
administrația, colaborări cu Asociația românilor din Alcala de Henares.
Sliven (Bulgaria) - Protocol de înfrățire semnat la 20.06.2002. Relații de colaborare cu administrația:
cele două orașe au fost partenere în cadrul Programului ECOS OUVERTURE – Proiect Aqua Fil
finanțat de Comisia Europeană.
Duzce (Turcia) - Protocol de înfrățire semat la data de 06.06.2004. Relații la nivel administrativ.
San Benedetto del Tronto (Italia) - Protocol de înfrățire 25.08.2000. Relații la nivel administrativ.
Varese (Italia) - Protocol de înfrățire semnat in anul 2003. Relații la nivel administrativ Alessandria
(Italia) Protocol de înfrățire 2002 si semnat 2008. Relații la nivel administrativ. Protocol de colaborare
pentru dezvoltarea unui proiect în domeniul energiilor regenerabile.
Lanzhou(China) - Acord de infratire, urmand sa se semneze protocolul de infratire
Alba Iulia are legături de colaborare cu orașe din: Austria, Belgia, Statele Unite ale Americii.