UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAM DE STUDIU: ANALIZE DE LABORATOR UTILIZATE
ÎN DOMENIUL BIOMEDICAL

REFERAT

METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

INIMA-INFARCTUL MIOCARDIC

Cadru didactic:
Conf. univ. dr. Turcuș Violeta

Masterand:
Ciobanu Andreea-Cerasela

ARAD
2022-2023
 1. INTRODUCERE

După cum prezintă Lu L. și colaboratorii, 2015, infarctul miocardic (IM), este un

termen folosit pentru un atac de cord care se produce ca urmare a formării de plăci în pereții
interiori ai arterelor, ceea ce duce la reducerea fluxului sanguin către inimă și la lezarea
mușchilor inimii din cauza lipsei de oxigen. Simptomele infarctului miocardic cuprind dureri
în piept, care se întind de la brațul stâng până la gât, dificultăți de respirație, transpirație,
greață, vărsături, bătăi anormale ale inimii, anxietate, oboseală, slăbiciune, stres, depresie și
alți factori. Tratamentul imediat al infarctului miocardic se bazează pe administrarea de
aspirină, care împiedică coagularea sângelui, și nitroglicerină pentru a trata durerea toracică
și oxigenul. Infarctul poate fi împiedicat prin luarea unei măsuri mai devreme pentru a
reduce aceste riscuri prin controlul dietei, grăsimilor, colesterolului, sării, fumatului,
nicotinei, alcoolului, medicamentelor, monitorizarea tensiunii arteriale în fiecare săptămână,
efectuarea de exerciții fizice în fiecare zi și scăderea greutății corporale. Pentru ameliorarea
durerii se pot administra analgezice ca morfina sau meperidina. Nitroglicerina și
medicamentele antihipertensive, cum ar fi beta-blocantele, inhibitorii ACE sau blocantele
canalelor de calciu pot fi, de asemenea, utilizate pentru a reduce tensiunea arterială și pentru
a îmbunătăți cererea de oxigen a inimii. Pentru a observa îngustarea arterelor coronare se pot
efectua ECG, angiografie coronariană și radiografie a inimii și a vaselor de sânge (Lu L. și
colab., 2015).
Mulți oameni cred că un atac de cord este brusc și intens, ca în cazul atacului de
cord '"hollywoodian" descris în filme, în care o persoană se agață piept și se prăbușește.
Adevărul este că multe atacuri de cord încep ca un ușor disconfort în centrul pieptului.
Cineva care simte un astfel de avertisment "non-hollywoodian" s-ar putea să nu fie sigur de
ceea ce este în neregulă. Disconfortul (și alte simptome) poate chiar să apară și să dispară.
Chiar și persoanele care au suferit un atac de cord pot să nu recunoască semnele, deoarece
următorul poate avea cu totul alte simptome complet diferite (Ornato
J.P. și Hand M.M., 2014).
 2. ASPECTE GENERALE PRIVIND ANATOMIA INIMI

Inima împreună cu vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator al omului după

cum menționează Șăitan T. și colab, 2016, în ghidul de pregătire pentru profesorii e biologie.
Sângele este pompat de la inimă spre organe prin artere și se întoarce la inimă prin vene
(Șăitan T. și colab., 2016).
Inima este localizată în cavitatea toracică, între cei doi plămâni și are o formă
conică cu vârful în jos puțin îndreptat spre stânga. Principala funcție a inimii este de a pompa
sângele în organism, asigurând oxigenul și substanțele hrănitoare necesare organelor și
țesuturilor (Șăitan T. și colab., 2016).
Șăitan T. și colab., în anul 2016, menționează că inima este alcătuită din 4 camere,
2 atrii și 2 ventricule. Cămăruțele inimii de aceeași parte comunică între ele prin valvule care
asigură sens unic al circulației sângelui. Peretele inimii este alcătuit din trei straturi
endocardul, miocardul ( mușchiul inimii) și pericardul. Dintre toate aceste straturi miocardul
reprezintă structura esențială, constituit din fibre musculare miocardice.
Funcția definitorie a inimii se datorează miocardului, care are capacitatea de a se
contracta ritmic și automat. Automatismul cardiac este asigurat de țesutul excitoconductor
format din celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor de contracție (Șăitan T.
și colab., 2016).

Fig. 1. Inima – structură anatomică

Sursa: https://anatomie.romedic.ro/inima-cordul (29.11.2022)

 3. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTERII TEMATICII ABORDATE

România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor

cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 la
100.000 de locuitori. Bolile cardiovasculare reprezintă astfel cauza numărul 1 de deces în
ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. La fiecare 30 de
minute, un român moare de infarct (https://centrumgym.ro/romania-ocupa-locul-1-in-europa-
ca-mortalitate-a-populatiei-din-cauza-bolilor-cardiovasculare/).

4. STUDIU PRIVIND INFARCTUL MIOCARDIC LA PERSOANELE TINERE

La nivel mondial, bolile cardiovasculare rămân o cauză majoră a efectelor adverse

la persoanele tinere, spre deosebire de scăderea acestora la alte grupe de vârstă. Acest grup
nu este bine studiat și are un profil de risc unic, cu factori de risc cardiovascular mai puțin
tradiționali în comparație cu populațiile mai în vârstă (Gulati R. și colab., 2020).
Gulati R. și colab. precizează că mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare
(MCV) a scăzut din 2003 până în 2013. Cu toate acestea, peste 2000 de americani mor zilnic
din cauza bolilor cardiovasculare, iar o proporție semnificativă dintre aceștia sunt tineri mai
mici de 65 de ani. Majoritatea studiilor au utilizat un prag de vârstă de 40-45 de ani pentru a
defini pacienții tineri cu un prag arbitrar de 55 de ani.
Infarctul miocardic la indivizii tineri poate fi grupat în 5 categorii: (1) IM legat de
factorii de risc cardiovascular tradiționali, similari cu cei de la indivizii mai în vârstă, (2)
consumul de droguri pentru recreere, cum ar fi cocaina și metamfetamina, (3) IM datorat
SCAD, miocardită sau embolie coronariană(CE), (4) IM datorat bolilor coronariene (5)
vasospas coronarian.
Gulati R. și colab. prezintă în graficul 1. studiul Framingham Heart pe o perioadă
de 10 ani incidența IM care a fost de 12,9, 38,2 și 71,2 per 1000 la bărbați și 2,2, 5,2 și 13,0
la 1000 la femei, în grupele de vârstă cuprinse între 30 și 34 de ani, 35-44 ani și, respectiv,
45-54 ani (Gulati R. și colab., 2020).
 Incidența IM la persoanele tinere
Femei Barbati
80

70 71.2

Incidența IM/1000 60

50

40 38.2
30

20
12.9 13
10
5.2
0 2.2
30-34 35-44 45-54

Vârsta

Graf. 1. Incidența IM la persoanele tinere (Gulati R. și colab., 2020).

5. CONCLUZII

O concluzie alarmantă susținută de Shan N. și colab. este că incidența IM la

pacienții "tineri" este semnificativă. Fumatul reprezintă în continuare unul dintre cei mai
importanți factori de risc și ar trebui să fie obiectivul oricărui program menit să reducă rata
IM la pacienții "tineri". Pacienții ''tineri'' cu IM adesea nu prezintă simptome de avertizare a
unei dureri toracice în creștere (Shan N. și colab., 2016).

!Acordă atenție oganismului! Dacă simptomele persistă mai mult de 15 minute, ia

în considerare un infarct de miocard și sună imediat la 112! Fiecare minut contează! Infarctul
miocardic este principala cauză de deces în România, însă pacienții au șanse majore de a fi
salvați și recuperați dacă ajung la spital în cel mai scurt timp.
 BIBLIOGRAFIE

1. Șăitan T., Olteanu S. și colab., Ghid de pregătire pentru profesorii de biologie 2016,
pagini 229-230.
2. Lu L., Liu M., Sun R., Zheng Y., Zhang P., Myocardial Infarction: Symptoms and
Treatments. Cell Biochem Biophys. 2015 Jul;72(3):865-7. doi: 10.1007/s12013-015-
0553-4. PMID: 25638347.
3. Ornato J.P., Hand M.M., Warning signs of a heart attack. Circulation. 2014 Mar
18;129(11):e393-5. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.113.006126. PMID: 24637436.
4. Gulati R., Behfar A., Narula J., Kanwar A., Lerman A., Cooper L., Singh M., Acute
Myocardial Infarction in Young Individuals. Mayo Clin Proc. 2020 Jan; 95(1):136-156.
doi: 10.1016/j.mayocp.2019.05.001. PMID: 31902409.
5. Shah N., Kelly A.M., Cox N., Wong C., Soon K., Myocardial Infarction in the
"Young": Risk Factors, Presentation, Management and Prognosis. Heart Lung Circ. 2016
Oct;25(10):955-60. doi: 10.1016/j.hlc.2016.04.015. Epub 2016 May 16. PMID:
27265644.

WEBOGRAFIE

1. https://anatomie.romedic.ro/inima-cordul
2. https://centrumgym.ro/romania-ocupa-locul-1-in-europa-ca-mortalitate-a-populatiei-
din-cauza-bolilor-cardiovasculare/