Ghidul ESC de Diagnostic Și Tratament Al Insuficienței Cardiace Acute Și Cronice 2016

2/8/22, 2:55 PM Ghidul ESC de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace acute și cronice 2016
1. Introducere
Ghidul ESC de 2. Definiție și

clasificare
diagnostic și
3. Diagnostic
4. Imagistica
cardiacă și alte teste
diagnostice
tratament al
Prefață
5. Întârzierea sau
Secțiunea I: prevenirea apariției
Prevenția bolilor insuficienței
insuficienței
cardiovasculare cardiace manifeste
sau prevenirea
Secțiunea II: recesului înaintea
Hipertensiunea debutului
arterială simptomelor
Secțiunea III:
Managementul
dislipidemiilor
cardiace acute și 6. Tratamentul
farmacologic al
insuficienței
cardiace cu fracție
cronice 2016
de ejecție redusă
Secțiunea IV:
Diabetul și bolile
cardiovasculare 7. Tratamentul
nonchirurgical
folosind dispozitive
Secțiunea V: Boala Grupul de Lucru pentru Diagnosticul și Tratamentul al insuficienței
coronariană
ischemică
Insuficienței Cardiace Acute și Cronice 2016 al Societății cardiace cu fracție
de ejecție redusă
Europene de Cardiologie
Secțiunea VI: Bolile
aortei Elaborat în colaborare cu Asociația pentru Insuficiență 8. Tratamentul
insuficienței
Cardiacă (HFA) a ESC cardiace cu fracție
Secțiunea VII: Boala de ejecție păstrată
arterială periferică Președinte:
Piotr Ponikowski 9. Aritmiile și
Secțiunea VIII: tulburările de
Department of Heart Diseases
Bolile miocardului conducere
Wroclaw Medical University
Secțiunea IX: Bolile Centre for Heart Diseases 10. Comorbidități
pericardului Military Hospital, ul. Weigla 5
50-981 Wroclaw, Poland 11. Insuficiența
Secțiunea X: Bolile Tel. +48 261 660279, Fax: +48 261660237 cardiacă acută
cardiace congenitale
E-mail: piotrponikowski@4wsk.pl
12. Suportul

circulator mecanic și
Secțiunea XI: Bolile
cardiovasculare în Co-Președinte: transplantul cardiac
sarcină Adriaan Voors
Cardiology, University of Groningen 13. Echipa de
Secțiunea XII: management
Valvulopatii University Medical Centre Groningen multidisciplinar
Hanzeplein 1, PO Box 30 001
Secțiunea XIII: 9700 RB Groningen, The Netherlands
Endocardita Tel. +31 50 3612355
infecțioasă
Fax: +31 50 3614391
Secțiunea XIV: E-mail: a.a.voors@umcg.nl
Hipertensiunea
pulmonară Membrii grupului de lucru:

Stefan D. Anker (Germany), Hector Bueno (Spain), John G. F. Cleland (UK), Andrew
Secțiunea XV:
Aritmii J. S. Coats (UK), Volkmar Falk (Germany), José Ramón González-Juanatey (Spain),
Veli-Pekka Harjola (Finland), Ewa A. Jankowska (Poland), Mariell Jessup (USA),
Secțiunea XVI: Cecilia Linde (Sweden), Petros Nihoyannopoulos (UK), John T. Parissis (Greece),
Infarctul miocardic Burkert Pieske (Germany), Jillian P. Riley (UK), Giuseppe M. C. Rosano (UK/Italy),
Luis M. Ruilope (Spain), Frank Ruschitzka (Switzerland), Frans H. Rutten (The
Secțiunea XVII:
Embolia pulmonară
Netherlands), Peter van der Meer (The Netherlands)
acută
https://www.cardioportal.ro/ghiduri/sec18-art1.html#jump6 1/27
Alte entități ESC care au participat la realizarea acestui document:
Secțiunea XVIII: Asociații: Asociația Europeană pentru Prevenție Cardiovasculară și Reabilitare 1. Introducere
Insuficiența cardiacă
(AEPCR), Asociația Europeană de Ecocardiografie (AEE), Asociația Europeană Ritm
Cardiac (AERC), Asociația Europeană de Intervenții Cardiovascluare Percutanate 2. Definiție și
Ghidul ESC de clasificare
diagnostic și (AEICP)
tratament al Grupuri de Lucru: Îngrijire Cardiacă Acută, Farmacologie Cardiovasculară și Terapie
insuficienței 3. Diagnostic
cardiace acute medicamentoasă, Chirurgie Cardiovasculară, Malformații Cardiace Congenitale,
și cronice 2016 Hipertensiune și Boli Miocardice și Pericardice, Circulație Pulmonară și Funcția 4. Imagistica
Ventriculului Drept, Tromboză, Boală Cardiacă Valvulară cardiacă și alte teste
Secțiunea XIX: diagnostice
Consilii: Imagistică Cardiovasculară, Îngrijire Cardiovasculară și Profesii Înrudite,
Evaluarea
preoperatorie a Practică Cardiologică, Îngrijire Primară Cardiovasculară 5. Întârzierea sau
riscului cardiac și
prevenirea apariției
managementul insuficienței
cardiac perioperator Mulțumiri speciale către Ewa Jankovska pentru contribuție.
cardiace manifeste
în chirurgia non-
sau prevenirea
cardiacă Echipa ESC: Veronica Dean, Catherine Despres, Maike Binet, Laetitia Flouret – recesului înaintea
debutului
Sophia Antipolis, France simptomelor
Secțiunea XX:
Tratamentul
cancerului și a 6. Tratamentul
toxicității
cardiovasculare
I. Introducere farmacologic al
insuficienței
Scopul acestui document este de a oferi ghidare practică, bazată pe evidențe, pentru de ejecție redusă
diagnosticul și tratamentul insuficienței cardiace (IC). Principalele modificări față de
ghidul din 2012 sunt: 7. Tratamentul
nonchirurgical
(i) un termen nou pentru pacienții cu IC și o fracție de ejecție cuprinsă între 40- folosind dispozitive
al insuficienței
49% - IC cu fracție de ejecție intermediară (IC-FEI); cardiace cu fracție
(ii) recomandări clare cu privire la criteriile diagnostice ale IC cu FE redusă, de ejecție redusă
intermediară și cu fracție de ejecție păstrată.
(iii) un nou algoritm de diagnostic al IC cu debut non-acut bazat pe evaluarea 8. Tratamentul
insuficienței
probabilității IC. cardiace cu fracție
(iv) recomandări cu privire la prevenția sau întârzierea debutului IC sau prevenirea de ejecție păstrată
morții subite înainte de debutul simptomatologiei.
(v) indicații cu privire la utilizarea asocierii dintre sacubitril /valsartan, prima clasă 9. Aritmiile și
tulburările de
de inhibitori ai receptorilor angiotensinei și de neprilizină (ARNI). conducere
(vi) modificarea indicațiilor privind resincronizarea cardiacă (TRC).
(vii) conceptul de inițiere precoce a terapiei adecvate simultan cu investigații 10. Comorbidități
relevante în IC acută după conceptul “time to therapy” care este deja bine stabilit
în sindroamele coronariene acute (SCA). 11. Insuficiența
cardiacă acută
(viii) un nou algoritm privind combinarea diagnosticului și tratamentul IC acute
bazat pe prezența/absența congestiei/hipoperfuziei. 12. Suportul
transplantul cardiac
2.Definiție și clasificare
13. Echipa de
IC reprezintă un sindrom clinic caracterizat prin simptomatologie tipică (dispnee, edeme management
multidisciplinar
gambiere, fatigabilitate la eforturi mici) ce pot fi acompaniate de semne (distensia
venelor jugulare, raluri pulmonare subcrepitante, edeme gambiere), cauzate de o
anomalie structurală/sau funcțională ce duce la scăderea debitului cardiac cu presiuni
intracardiace crescute în repaus sau la stres suplimentar.
Definiția insuficienței cardiace este limitată la stadiile în care simptomele clinice sunt
manifeste. Înainte ca simptomele clinice să devină manifeste pacienții pot prezenta
alterarea funcțională sau structurală cardiacă asimptomatică (disfuncție sistolică sau
diastolică ventriculară stângă) ce este precursor al IC. Depistarea unei cauze cardiace
subiacente este foarte importantă pentru diagnosticul IC. IC cuprinde o gama largă de
pacienți de la cei cu FEVS păstrată până la cei cu FEVS redusă. Pacienții cu FEVS între 40-
49% reprezintă zona gri și reprezintă IC-FEI (Tabel 1).
Pentru IC-FEP/IC-FER sunt importante următoarele modificări: Vol AS >34 ml/m2 sau
index de masă al VS ≥115 g/m2 pentru bărbați și ≥95 g/m2 pentru femei, alte modificări
cuprind E/e’ ≥13 și e, mediu septal și lateral <9 cm/s. În caz de incertitudine se poate
recurge la teste de stres sau măsurarea invazivă a presiunii VS pentru confirmarea

diagnosticului. 1. Introducere
2. Definiție și
Tabelul 1. Definiția insuficienței cardiace cu fracție păstrată (IC-FEP), intermediară clasificare
(IC-FEI) și redusă (IC-FER)
Tipul IC IC-FER IC-FEI IC-FEP 3. Diagnostic
Semne+-
1 Semne+-Simptomea Semne+-Simptomea 4. Imagistica
Simptomea
2 FE <40% FE 40-49% FE ≥50% diagnostice
3 – 1. Nivel crescut al peptidelor 1. Nivel crescut al peptidelor

natriureticeb natriureticeb
Criteriu 2. Cel puțin unul din următoarele 2. Cel puțin unul din următoarele
insuficienței
criterii: criterii:
cardiace manifeste
a. afectare structurală a. afectare structurală
sau prevenirea
cardiacă (HVS și/sau cardiacă (HVS și/sau
recesului înaintea
HAS) HAS)
debutului
b. disfuncție diastolică b. disfuncție diastolică
simptomelor
(detalii Secțiunea (detalii Sectiunea 4.3.2
4.3.2)
6. Tratamentul
BNP=peptidul natriuretic tip B; IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă; IC-
FEI=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție intermediară; IC-FEP=insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată; farmacologic al
HAS=hipertrofie atrială stângă; HVS=hipertrofie ventriculară stângă; FE=fracție de ejecție. insuficienței
a Semnele pot să fie absente în stadiile incipiente ale bolii sau în cazul pacienților tratați cu diuretice cardiace cu fracție
b BNP >35 pg/ml sau/și NT-proBNP >125 pg/ml. de ejecție redusă
7. Tratamentul
3. Diagnostic nonchirurgical
al insuficienței
Simptomele sunt adeseori nespecifice și astfel nu ajută la discriminarea între IC și alte cardiace cu fracție
patologii (Tabel 2). Simptomele și semnele IC cauzate de retenția lichidiană se pot remite de ejecție redusă
rapid sub tratament diuretic. Simptomele și semnele pot fi dificil de identificat și
8. Tratamentul
interpretat în special la pacienții obezi, vârstnici și cei cu boală pulmonară cronică. insuficienței
Pacienții tineri cu IC au etiologie, prezentare clinică și prognostic diferite în comparație cardiace cu fracție
cu cei vârstnici. de ejecție păstrată
9. Aritmiile și
Tabelul 2. Semne și simptome tipice pentru IC tulburările de
conducere
Simptome Semne
Tipice Mai specifice 10. Comorbidități
Dispnee
Presiunea venoasă jugulară crescută
Ortopnee 11. Insuficiența
Reflux hepatojugular
Dispnee paroxistică nocturnă cardiacă acută
Zgomot 3 (galop)
Toleranța la efort redusă
Șoc apexian deplasat lateral
Fatigabilitate,oboseală
Suflu cardiac 12. Suportul
Edeme perimaleolare
Mai puțin tipice Mai puțin specifice transplantul cardiac
Creștere ponderală (>2 kg/săpt)
Scădere ponderală (în IC avansată) 13. Echipa de
Cașexie management
Tuse nocturnă multidisciplinar
Edem periferic (glezne,scrotal,sacrat)
Wheezing
Raluri crepitante
Meteorism abdominal
MV diminuat, matitate la percuție în bazele pulmonare
Scădere apetit
Tahicardie
Confuzie (în special la vârstnici)
Puls neregulat
Depresie
Tahipnee
Palpitații
Respirație Cheyne-Stokes
Amețeli
Hepatomegalie
Sincopă
Ascită
Bendopnee
Extremități reci
Oligurie
Presiune puls scăzută
Un algoritm pentru diagnosticul IC în context non-acut este reprezentat în Figura 4.1.

Diagnosticul IC în context acut este discutat în Secțiunea 2. Pentru pacienții care se
prezintă cu simptome și semne pentru prima oară, în cabinetele de medicină de familie
sau în ambulator, probabilitatea de IC ar trebui mai întâi evaluată pe baza istoricului
pacientului, a simptomelor de debut, a examenului obiectiv și a EKG-ului de repaus. Dacă
toate elementele sunt normale, IC este puțin probabilă și trebuie luate în considerare alte
di ti D ă l ți l t t difi t dă ă
diagnostice. Dacă cel puțin un element este modificat, se recomandă măsurarea
pepetidelor natriuretice plasmatice, pentru a-i identifica pe cei care au nevoie de 1. Introducere
ecocardiografie (o ecocardiogramă este indicată atunci când nivelul PN trece de pragul de
excludere sau când nivelurile plasmatice ale PN nu pot fi evaluate). Prin urmare, se 2. Definiție și
clasificare
recomandă utilizarea PN pentru excluderea IC, dar nu pentru stabilirea diagnosticului.
Există numeroase cauze cardiovasculare și non-cardiovasculare de creștere a PN ce pot
3. Diagnostic
afecta interpretarea lor în IC (fibrilația atrială, vârsta înaintată, insuficiența renală,
obezitatea). 4. Imagistica
diagnostice
insuficienței
cardiace manifeste
sau prevenirea
recesului înaintea
debutului
simptomelor
6. Tratamentul
farmacologic al
insuficienței
de ejecție redusă
7. Tratamentul
nonchirurgical
al insuficienței
de ejecție redusă
8. Tratamentul
insuficienței
de ejecție păstrată
9. Aritmiile și
tulburările de
conducere
10. Comorbidități
11. Insuficiența
cardiacă acută
12. Suportul
13. Echipa de
management
multidisciplinar
Figura 1. Algoritm de diagnostic pentru diagnosticul IC cu debut non-acut

BNP=peptide natriuretice de tip B; BCI=boală cardiacă ischemică; IM=infarct miocardic; IC=insuficiență cardiacă; NTpro-BNP=N
terminal peptide natriuretice de tip B.
a Pacient ce raportează simptome tipice de IC;
b Funcție și volume atriale și ventriculare normale;
c
1. Introducere
Consideră alte cauze de creștere a peptidelor natriuretice.
2. Definiție și
4. Imagistica cardiacă și alte teste diagnostice clasificare
3. Diagnostic
Imagistica cardiacă joacă un rol central în diagnosticul IC și în ghidarea tratamentului.
Dintre mijloacele imagistice disponibile, ecocardiografia este metoda de elecție la
4. Imagistica
pacienții cu suspiciune de IC, din considerente de acuratețe, disponibilitate (inclusiv cardiacă și alte teste
portabilitate), siguranță și cost. Ecocardiografia poate fi completată de alte tehnici, alese diagnostice
în funcție de capacitatea lor de a răspunde unor întrebări clinice specifice și ținându-se
cont de contraindicațiile și riscurile aferente. Metodele imagistice sunt prezentate în prevenirea apariției
tabelul de mai jos. insuficienței
cardiace manifeste
sau prevenirea
Recomandări pentru imagistica cardiacă la pacienții cu insuficiență cardiacă recesului înaintea
suspectată sau stabilită debutului
simptomelor
Nivel de
Recomandări Clasaa
evidențăb
6. Tratamentul
ETT utilă în evaluarea structurii și funcției miocardice la pacienții suspectați de IC farmacologic al
I C insuficienței
pentru diagnosticarea IC-FER, IC-FEI, IC-FEP.
ETT recomandată pentru evaluarea FEVS cu scopul identificării pacienților cu IC de ejecție redusă
I C
pentru inițierea terapiei farmacologice sau cu dispozitive (ICD,TRC) pentru IC-FER
ETT recomandată pentru evaluarea bolilor valvulare, funcției VD, PSAP la pacienții 7. Tratamentul
I C
deja diagnosticați cu IC-FER, IC-FEI, IC-FEP. nonchirurgical
ETT recomandată pentru evaluarea structurii și funcției miocardice la pacienții supuși al insuficienței
I C
tratamentelor cu efect toxic miocardic (chimioterapia). cardiace cu fracție
Alte technici (Doppler tisular sau strain) sunt considerate utile în cadrul ETT pentru de ejecție redusă
evaluarea pacienților cu risc de apariție a IC pentru identificarea disfuncției IIa C
miocardice în stadiul preclinic 8. Tratamentul
RMN cardiacă utilă în evaluarea structurii și funcției miocardice la pacienții cu insuficienței
fereastră ecografică slabă și la cei cu cardiopatii congenitale complexe (a se lua în I C cardiace cu fracție
considerare contraindicațiile RMN) de ejecție păstrată
RMN cardiacă cu injectare de gadoliniu se poate lua în considerare la cei cu

9. Aritmiile și
cardiomiopatie dilatativă pentru a distinge cauza ischemică de cea non-ischemică (a IIa C
tulburările de
se lua în considerare contraindicațiile RMN)
conducere
RMN cardiacă este recomandată în evaluarea miocardică în cazul unei suspiciuni de
miocardită, amiloidoză, sarcoidoză, boala Chagas, boala Fabry, cardiomiopatia non- I C 10. Comorbidități
compactantă, hemocromatoză (a se lua în considerare contraindicațiile RMN)
Technici imagistice noninvazive de stress (RMN, ecografie de stres, PET-CT, 11. Insuficiența
SPECT-CT) se pot lua în considerare pentru evaluarea ischemiei și viabilității IIb B cardiacă acută
miocardice la cei cu IC și BCI înaintea deciziei de revascularizare.
Coronarografia este recomandată la pacienții cu IC și angină pectorală rezistentă la 12. Suportul
terapia farmacologică sau aritmii ventriculare maligne sau stop cardiorespirator circulator mecanic și
I C
resuscitat (eligibili pentru revascularizare) pentru diagnosticarea și cuantificarea transplantul cardiac
severității BCI
Coronarografia este recomandată la pacienții cu IC cu o probabilitate intermediară 13. Echipa de
sau înaltă pre-test pentru BCI sau dacă este prezentă ischemia la testele non- IIa C management
invazive multidisciplinar
CT cardiac este recomandat la pacienții cu IC cu probabilitate scăzută de BCI IIb C

Este recomandată reevaluarea structurii și funcției miocardice prin metode non-
invazive
la pacienții cu simptomatologie agravată (inclusiv episoadele de ICA) sau cu
orice alt eveniment cardiovascular important
I C
la pacienții cu IC ce au primit terapie farmacologică în doză maximă, înainte
de a se decide implantarea unei dispozitiv (ICD, TRC)
la pacienții sub tratament cu medicație citotoxică miocardică (evaluare
periodică)
ETT=ecografie transtoracică; IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție redusă; IC-FEI=insuficiență
cardiacă cu fracție de ejecție intermediară; IC-FEP=insuficiență cardiacă cu fracție păstrată; TRC=terapia de resincronizare
cardiacă; BCI=boală cardiacă ischemică; RMN=rezonanță magnetică nucleară; CT=computer tomografie; PET-CT=tomografie
computerizată cu emisie de pozitroni; ICD=defibrilator implantabil.
a Clasa de recomandare;
b Nivel de evidență.
Indicațiile majore pentru alte teste diagnostice în IC sunt rezumate în tabelul următor.
Recomandări pentru testele diagnostice la pacienți cu insuficiență cardiacă

Recomandări pentru testele diagnostice la pacienți cu insuficiență cardiacă
Recomandări Clasaa Nivelb 1. Introducere
Următoarele teste diagnostice sunt recomandate/luate în considerare în evaluarea

inițială a unui pacient nou diagnosticat cu IC pentru evaluarea indicațiilor pentru anumite 2. Definiție și
terapii, pentru detectarea unei cauze reversibile/tratabile de IC sau decelarea unor I clasificare
comorbidități
hemoleucograma C 3. Diagnostic
ionograma (Na,K,Cl), creatinina (calcularea RFG) C
probe hepatice (bilirubină, ASAT, ALAT, GGTP), glicemia, hemoglobina
glicozilată, profil lipidic, TSH IIa 4. Imagistica
feritina, capacitatea totală de legare a transferinei cardiacă și alte teste
peptide natriuretice diagnostice
Alte teste diagnostice cu scopul de a identifica alte etiologii și comorbidități în special în

cadrul unei suspiciuni clinice pentru o anumită patologie (a se vedea etiologia IIa C 5. Întârzierea sau
insuficienței cardiace). prevenirea apariției
insuficienței
EKG cu 12 derivații este recomandat la toți pacienții cu IC pentru a determina ritmul, cardiace manifeste
frecvența cardiacă, morfologia QRS, durata QRS și pentru a detecta alte anomalii, I C sau prevenirea
informația fiind utilă în planificarea și monitorizarea tratamentului. recesului înaintea
debutului
Testarea de efort la pacienții cu IC simptomelor
este recomandată în cadrul evaluării pentru transplant cardiac sau/și suportului I
de asistare mecanică (test de efort cardiopulmonar)
ar trebui luată în considerare pentru optimizarea prescripției antrenamentului fizic 6. Tratamentul
(preferabil test de efort cardiopulmonar) IIa C farmacologic al
ar trebui luată în considerare pentru indentificarea cauzelor de dispnee IIa C insuficienței
inexplicabilă (test de efort cardiopulmonar) IIb C cardiace cu fracție
poate fi luată în considerare pentru detectarea ischemiei miocardice reversibile C de ejecție redusă
Radiografia toracică este recomandată la pacienții cu IC pentru a detecta/exclude

patologia pulmonară care poate contribui la apariția dispneei. Poate de asemenea 7. Tratamentul
I C nonchirurgical
identifica și congestia pulmonară/edem și este mai utilă la pacienții cu un debut acut de
IC folosind dispozitive
al insuficienței
Cateterismul cardiac drept cu cateter în artera pulmonară: cardiace cu fracție
este recomandat la pacienții cu IC refractară ce sunt evaluați pentru transplantul de ejecție redusă
cardiac sau suportul mecanic circulator I
poate fi luat în considerare la pacienți cu HTP decelabilă ecocardiografic pentru
8. Tratamentul
a confirma hipertensiunea pulmonară și posibilitatea reversibilității ei înainte de
insuficienței
corectarea bolii miocardice sau valvulare IIa cardiace cu fracție
poate fi luat în considerare pentru ajustarea terapiei la pacienți cu IC care rămân IIb C
sever simptomatici în ciuda terapiei standard sau al căror status hemodinamic C
este neclar C
9. Aritmiile și
BEM poate fi luată în considerare la pacienții cu IC rapid progresivă în ciuda terapiei tulburările de
medicale optime când există probabilitatea unui diagnostic specific ce poate fi confirmat IIa C conducere
doar din piesa anatomopatologică iar terapia specifică este disponibilă și eficace.
Ecografia pulmonară poate fi luată în considerare pentru confirmarea congestiei 10. Comorbidități
IIb C
pulmonare și a efuziunii pleurale la pacienții cu IC acută
Determinarea diametrului VCI poate fi utilă în evaluarea statusului volemic la pacienții cu 11. Insuficiența
IIb C
IC cardiacă acută
ICA=insuficiență cardiacă acută; RFG=rata filtrării glomerulare; ASAT=aspartat amino transferaza; ALAT=alanin amino
transferaza; GGTP=gamma glutamil transpeptidaza; HbA1C=hemoglobină glicozilată; TSH=hormonul tireostimulant; 12. Suportul
BEM=biopsie endomiocardică. circulator mecanic și
Recomandările pentru testare genetică la pacienții cu IC se bazează pe declarația de 13. Echipa de

management
poziție a Grupului de Lucru de Boli Miocardice și Pericardice a Societății Europene de multidisciplinar
Cardiologie. La majoritatea pacienților cu un diagnostic clinic cert de IC, nu există nici o
confirmare a rolului testării genetice de rutină în stabilirea diagnosticului. Consilierea
genetică este recomandată la pacienții cu CMH, CMD idiopatică și displazie aritmogenă
de VD. Cardiomiopatia restrictivă și cardiomiopatiile de non-compactare izolate au
potențial origine genetică și trebuie de asemenea luate în considerare pentru testare
genetică.
5. Întârzierea sau prevenirea apariției insuficienței

cardiace manifeste sau prevenirea decesului
înaintea debutului simptomelor
Recomandări pentru prevenirea sau întârzierea apariției insuficienței cardiace sau
id lî i ii i i l
pentru a preveni decesul înaintea apariției simptomelor
Recomandări Clasaa Nivelb 1. Introducere
Tratamentul hipertensiunii arteriale este recomandat cu scopul de a preveni sau a

I A 2. Definiție și
întârzia debutul IC și a prelungi viața
clasificare
Tratamentul cu statine este recomandat la pacienții cu risc crescut de BCI cu sau fără
I A
disfuncție sistolică de VS pentru a preveni apariția IC și a prelungi viața 3. Diagnostic
Consiliere și tratament pentru încetarea fumatului și reducerea consumului de alcool
sunt recomandate pentru persoanele ce fumează sau consumă alcool excesiv pentru a I C 4. Imagistica
preveni sau întârzia apariția IC cardiacă și alte teste
diagnostice
Tratarea altor factori de risc ce pot duce la instalarea IC (obezitate, disglicemie) pentru a
IIa C
preveni sau întârzia apariția IC.
Empagliflozin trebuie luat în considerare la pacienții cu diabet zaharat tip 2 pentru a prevenirea apariției
IIa B
preveni sau întârzia instalarea IC și a prelungi viața insuficienței
IECA sunt recomandați la pacienți cu disfuncție sistolică asimptomatică de VS și istoric cardiace manifeste
I A sau prevenirea
de infarct miocardic pentru a preveni sau întârzia instalarea IC și prelungi viața
recesului înaintea
IECA sunt recomandați la pacienți cu disfuncție sistolică asimptomatică de VS fără debutului
I B
istoric de infarct miocardic în antecedente pentru a preveni sau întârzia instalarea IC simptomelor
IECA ar trebui luați în considerare la pacienți cu BCI stabilă chiar dacă nu prezintă
IIa A
disfuncție sistolică pentru a preveni sau întârzia instalarea IC 6. Tratamentul
farmacologic al
Betablocantele sunt recomandate la pacienții cu disfuncție de VS asimptomatică și insuficienței
I B
istoric de infarct miocardic, pentru a preveni sau întârzia instalarea IC și a prelungi viața cardiace cu fracție
ICD este recomandat la pacienți cu de ejecție redusă
a) disfuncție sistolică asimptomatică VS (FE ≤30%) de origine ischemică, care au
cel puțin 40 de zile de la un infarct miocardic 7. Tratamentul
I B
b) cardiomiopatie dilatativă nonischemică asimptomatică (FE ≤30%), sub nonchirurgical
tratament medicamentos optim folosind dispozitive
pentru a preveni moartea subită și a prelungi viața al insuficienței
IECA=inhibitorul enzimei de conversie; BCI=boala coronariană ischemică; IC=insuficiență cardiacă; ICD=defibrilator cardiace cu fracție
implantabil; FEVS=fracție ejecție ventricul stâng. de ejecție redusă
8. Tratamentul
insuficienței
6. Tratamentul farmacologic al insuficienței de ejecție păstrată
cardiace cu fracție de ejecție redusă 9. Aritmiile și

tulburările de
conducere
Scopurile tratamentului la pacienții cu IC sunt de a îmbunătăți statusul lor clinic,
capacitatea funcțională și calitatea vieții, de a preveni spitalizările și de a reduce 10. Comorbidități
mortalitatea. Figura 2 prezintă strategia terapeutică, utilizarea medicaței și tratamentul
cu dispozitive în IC-FER. 11. Insuficiența
cardiacă acută
Antagoniștii neurohormonali (IECA, ARM și betablocantele) s-au dovedit a îmbunătăți
supraviețuirea la pacienții cu IC-FER și sunt recomandați în tratamentul fiecărui pacient 12. Suportul
cu IC-FER, cu condiția să nu fie contraindicați sau netolerați. transplantul cardiac
Un nou compus (LCZ696) care combină părți dintr-un BRA (valsartan) și un inhibitor de
13. Echipa de
neprilizină (NEP) - sacubitril, s-a dovedit a fi superior unui IECA (enalapril) în reducerea management
riscului de deces și de spitalizare pentru IC, într-un singur trial cu criterii de multidisciplinar
includere/excludere stricte. BRA nu s-au dovedit a reduce considerabil mortalitatea la
pacienții cu IC-FER și folosirea lor ar trebui restricționată la pacienții care nu tolerează
un IECA sau la cei care iau IECA dar care nu pot tolera un ARM. Ivabradina ameliorează de
asemenea prognosticul și ar trebui utilizată când este necesar.
Medicamentele menționate anterior trebuie folosite în asociere cu diuretice la pacienții

simptomatici și/sau cu semne de congestie. Folosirea diureticelor trebuie adaptată
statusului clinic al pacientului. În tabelele următoare sunt rezumate recomandările.
1. Introducere
2. Definiție și
clasificare
3. Diagnostic
4. Imagistica
diagnostice
insuficienței
cardiace manifeste
sau prevenirea
recesului înaintea
debutului
simptomelor
6. Tratamentul
farmacologic al
insuficienței
de ejecție redusă
7. Tratamentul
nonchirurgical
al insuficienței
de ejecție redusă
8. Tratamentul
insuficienței
9. Aritmiile și
tulburările de
conducere
10. Comorbidități
Figura 7.1. Algoritm terapeutic la pacientul simptomatic cu Insuficiență cardiacă cu fracție
de ejecție redusă. 11. Insuficiența
Verde reprezintă clasa I de recomandare, galben reprezintă clasa IIa de recomandare. IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de cardiacă acută
ejecție redusă, IECA=inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, BRA=blocanții receptorilor angiotensinei, BNP=peptidul
natriuretic atrial, TRC=terapie de resincronizare cardiacă, ISDN=isodinit dinitrat, FC=frecvența cardiacă, LVAD=dispozitiv de
asistare ventriculară, NYHA=New York Heart Association, TV=tahicardie ventriculară, FV=fibrilație ventriculară. 12. Suportul
a Simptomatic-clasa NYHA II-IV; circulator mecanic și
b IC-FER-FE <40%; transplantul cardiac
c Dacă IECA nu poate fi tolerat/contraindicat se indică utilizarea BRA;
d Dacă ARM nu poate fi tolerat/contraindicat se indică utilizarea BRA;
e Cu internare pentru IC în ultimele 6 luni sau cu peptide natriuretice crescute (BNP >250 pg/ml sau NT-proBNP >500 pg/ml la 13. Echipa de
bărbați și 750 pg/ml la femei); management
f Cu nivele plasmatice de peptide natriuretice crescute (BNP ≥150 pg/ml sau NT-proBNP ≥600 pg/ml) sau dacă sptalizarea multidisciplinar
pentru IC este recentă în ultimele 12 luni BNP ≥100 pg/ml sau NT-proBNP ≥400 pg/ml;
g Doza echivalentă de enalapril 10 mg de 2 ori/zi, h)= Pentru spitalizare datorită IC în ultimul an;
i TRC este recomandată dacă QRS ≥130 ms cu aspect de BRS (ritm sinusal);
j TRC poate fi luată în considerare dacă QRS ≥130 ms fără aspect de BRS (ritm sinusal) sau pentru pacienți în FiA dacă este
favorizată o strategie de captură biventriculară.
Tratamente farmacologice indicate la toți pacienții cu funcție sistolică redusă

simptomatică (clasa funcțională NYHA II-IV)
Recomandări Clasaa Nivelb
Un IECAd este recomandat, adăugat unui betablocant, la toți pacienții simptomatici cu I A

IC-FER pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC și deces.
Un betablocant este recomandat, adăugat unui IECAd, la toți pacienții cu IC-FER stabilă I A
simptomatică pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC și deces
Un ARM este recomandat pentru pacienții cu IC-FER, ce rămân simptomatici în ciuda
tratamentului cu un IECAd și un betablocant, pentru reducerea riscului de spitalizare I A
pentru IC și deces
IECA i hibi l i id i i i i BRA bl l il d i i ă FER f i d j i
IECA=inhibitorul enzimei de conversie a angiotensinei; BRA=blocant al receptorilor de angiotensină; FER=fracție de ejecție
redusă; ARM=antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi; NYHA=New York Heart Association.
a Clasa de recomandare; 1. Introducere
b Nivel de evidență;
c Referințe ce susțin recomandările;
d Sau BRA dacă IECA nu este tolerat/este contraindicat. 2. Definiție și
clasificare
Alte tratamente recomandate la anumite categorii de pacienți cu insuficiență 3. Diagnostic

cardiacă cu fracție de ejecție redusă simptomatică (clasa funcțională NYHA II-IV
4. Imagistica
Recomadări Clasaa Nivelb cardiacă și alte teste
Diuretice diagnostice
Diureticele sunt recomandate pentru ameliorarea simptomatologiei și reducerea

I B 5. Întârzierea sau
congestiei
Diureticele trebuie luate în considerare pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC insuficienței
IIa B cardiace manifeste
la pacienții cu semne și simptome de congestie
sau prevenirea
Asocierea dintre BRA și inhibitorul de neprilizină recesului înaintea
debutului
Sacubitril/valsartan este recomandat ca și înlocuitor pentru IECA pentru reducerea
simptomelor
riscului de spitalizare și deces la pacienți cu IC-FER ce rămân simptomatici sub I B
tratament optimal cu IECA, beta-blocant și un ARM d
6. Tratamentul
Inhibitorul canalelor If farmacologic al
Ivabradina ar trebui luată în considerare pentru reducerea riscului de spitalizare pentru insuficienței
IC și a riscului de deces cardiovascular la pacienții simptomatici cu FE ≤35% în ritm cardiace cu fracție
IIa B de ejecție redusă
sinusal cu FC ≥70 bpm, în ciuda tratamentului cu cu doza recomandată de beta-blocant
(sau doza maximă tolerată), IECA (sau BRA), ARM (sau BRA)
Ivabradina ar trebui luată în considerare pentru reducerea riscului de spitalizare IC și a 7. Tratamentul
riscului de deces cardiovascular la pacienții simptomatici cu FE ≤35% în ritm sinusal cu nonchirurgical
IIa C folosind dispozitive
FC ≥70 bpm care nu pot tolera betablocant sau au contraindicație la betablocante.
Pacienții ar trebuie să fie sub tratament cu IECA (sau BRA) și ARM (sau BRA) al insuficienței
BRA de ejecție redusă
BRA sunt recomandați pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC și a decesului
cadiovascular la pacienții simptomatici ce nu pot tolera IECA (pacienții ar trebui să fie I B 8. Tratamentul
sub tratament cu betablocant și ARM) insuficienței
BRA ar trebui luați în considerare pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC și a de ejecție păstrată
decesului cardiovascular la pacienții simptomatici în ciuda tratamentului cu un IIb C
betablocant care nu pot tolera un ARM
9. Aritmiile și
H-ISDN tulburările de
conducere
Ar trebui luate în considerare la pacienții de rasă neagră cu FE ≤35% sau cu FE <45%
cu VS dilatat în clasa NYHA III-IV în ciuda tratamentului cu IECA, beta-blocant, ARM IIa B
pentru reducerea riscului de spitalizare pentru IC și deces 10. Comorbidități
Poate fi considerată la pacienți simptomatici cu IC-FER ce nu pot tolera nici IECA nici
IIb B 11. Insuficiența
BRA (sau sunt contraindicate) pentru a reduce riscul de deces
cardiacă acută
Alte tratamente cu beneficii mai puțin certe
Digoxin 12. Suportul
Poate fi considerat la pacienți simptomatici în ritm sinusal in ciuda tratamentului cu IECA transplantul cardiac
(sau BRA), betablocant și ARM, pentru reducerea riscului de spitalizare (de orice cauză IIb B
și pentru IC)
13. Echipa de
n-3 PUFA management
multidisciplinar
Un preparat n-3 PUFA f poate fi considerat la pacienți cu IC simptomatică pentru
IIb B
reducerea riscului de deces și spitalizare de cauză cardiovasculară
IECA=inhibitorul enzimei de conversie, BRA=blocant al receptorilor angiotensinei, BNP=peptid atrial natriuretic, bpm=batăi pe
minut, IC=insuficiență cardiacă, IC-FER= insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă, FE=fracție de ejecție,
ARM=antagonist al receptorilor mineralocorticoizi, NYHA=New York Heart Association, PUFA=acizi grași polinesaturați, TMO =
terapie medicamentoasă optimă (pentru IC-FER cuprinde un IECA sau sacubitril/valsartan, un betablocant și un ARM).
a clasa de recomandare;
b nivel de evidență;
d Pacientul trebuie să aibe peptidele natriuretice crecute (BNP ≥150 pg/ml sau NT-proBNP≥600 pg/ml,sau dacă a fost spitalizat
pentru IC în ultimele 12 luni (BNP ≥100 pg/ml sau NT-proBNP ≥400 pg/ml) și să tolereze enalapril 10 mg b.i.d.
Recomandările pentru tratamentul anginei stabile asociată insuficienței cardiace

simptomatice (clasa II-IV NYHA) cu fracție de ejecție scăzută
Etapa 1
Este recomandat un betablocant (la o doza bazată pe dovezi sau doza maximă tolerată)
ca tratament de prima linie pentru a ameliora angina, datorită beneficiilor asociate ale I A
tratamentului (reducând riscul de spitalizare datorită IC și riscul de deces precoce).
Etapa 2: asociat betablocantului sau dacă betablocantul nu este tolerat

1. Introducere
Trebuie luată în considerare ivabradina ca medicație anti-anginoasă la pacienții eligibili
cu IC-FER (ritm sinusal și FC>70 b/min), după cum este recomandat în managementul IIa B
IC-FER 2. Definiție și
clasificare
Etapa 3: pentru ameliorarea adițională a anginei-cu excepția combinațiilor nerecomandate
Trebuie luat în considerare un nitrat cu acțiune scurtă sau transcutanat (tratament anti- 3. Diagnostic
IIa A
anginos eficace, sigur în IC).
Trebuie luat în considerare un nitrat oral cu acțiune lungă sau un nitrat transcutanat 4. Imagistica
IIa B
(tratament anti-anginos eficient, studiat mai puțin în IC). cardiacă și alte teste
diagnostice
Trimetazidina poate fi luată în considerare în caz de persistență a anginei în ciuda
tratamentului cu betablocante (sau alternative ale acestora), pentru a ameliora angina IIb A
(tratament anti-anginos eficient, sigur în IC). 5. Întârzierea sau
Amlodipina poate fi folosită la pacienții ce nu tolerează betablocantele pentru a ameliora insuficienței
IIb B
angina (tratament eficace, sigur în IC). cardiace manifeste
Nicorandilul poate fi luat în considerare la pacienții ce nu tolerează betablocantele sau prevenirea
IIb C recesului înaintea
pentru a ameliora simptomatologia (tratament eficace, însă cu o siguranță incertă în IC).
debutului
Ranolazina poate fi luată în considerare la pacienții ce nu tolerează betablocantele simptomelor
IIb C
pentru a ameliora angina (tratament antianginos eficace, însă cu siguranță incertă în IC).
Etapa 4: Revascularizarea miocardică 6. Tratamentul
farmacologic al
Revascularizarea miocardică este recomandată atunci când angina pesistă în ciuda insuficienței
I A
tratamentului anti-anginos. cardiace cu fracție
de ejecție redusă
Alternative ale revascularizării miocardice: combinarea a mai mult de 3 medicamente
antianginoase (din cele enumerate mai sus) poate fi luată în considerare în cazul
persistenței anginei în ciuda tratamentului cu betablocante, ivabradină și a unui IIb C 7. Tratamentul
medicament anti-anginos supraadăugat (cu exceptția combinațiilor nerecomandate mai nonchirurgical
jos). folosind dispozitive
al insuficienței
NU se recomandă: cardiace cu fracție
1. Combinarea ivabradinei, ranolazinei, și nicorandilului datorită siguranței de ejecție redusă
necunoscute. III C
2. Combinarea nicorandilului cu un nitrat (datorită eficacității scăzute) III C
8. Tratamentul
Nu se recomandă dilitiazem și verapamil datorită efectului inotrop negativ și a riscului de insuficienței
III C
agravare a IC. cardiace cu fracție
b/min=bătăi de ejecție păstrată
pe minut; IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă; NYHA=New York
Heart Association.
a Clasă de recomandare;
9. Aritmiile și
tulburările de
conducere
Tratamente (sau asocieri terapeutice) care pot dăuna pacienților cu insuficiență

10. Comorbidități
cardiacă cu fracție de ejecție redusă simptomatică (clasa NYHA II-IV)
Recomandări Clasăa Nivelb 11. Insuficiența
cardiacă acută
Tiazolidindionele (glitazonele) nu ar trebui să fie utilizate, deoarece pot determina
III A
agravarea IC și creșterea riscului de spitalizare pentru IC.
12. Suportul
AINS și inhibitorii de COX-2 ar trebui evitați pentru că pot determina retenție de sodiu și circulator mecanic și
III B
apă, agravând funcția renală și IC. transplantul cardiac
Diltiazemul și verapamilul nu sunt recomandate la pacienții cu IC-FER deoarece cresc
III C
riscul de agravare a IC și spitalizare pentru IC 13. Echipa de
management
Adăugarea BRA (sau a inhibitorilor de renină) la combinația IECA cu un ARM nu este
multidisciplinar
recomandată datorită riscului de III C
disfuncție renală și hiperkaliemie
AINS=antiinflamatoare nesteroidiene; BRA=blocanți ai receptorilor angiotensinei; ARM=antagoniști mineralocorticoizi;
IC=insuficiență cardiacă; IC-FEP=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată; COX-2=ciclooxigenaza 2.
b nivel de evidență.
7. Tratamentul nonchirurgical cu dispozitive al

insuficienței cardiace cu fracție de ejecție redusă
Tratamentele care ameliorează sau întârzie progresia bolii cardiovasculare vor reduce
rata anuală de moarte subită, dar pot avea un efect minim asupra riscului pe durata vieții
și nu vor trata evenimentele aritmice care pot surveni. Defibrilatoarele cardiace
implantabile (ICD) sunt eficiente în prevenirea bradicardiei și în corectarea aritmiilor
ventriculare potențial letale. Unele medicamente antiaritmice pot scădea incidența
t hi it iil i ții bit d l d t lit t t t lă tâ d hi ă
tahiaritmiilor și a morții subite, dar ele nu scad mortalitatea totală, putând chiar să o
crească. Recomandările pentru ICD la pacienții cu IC-FERsunt rezumate în tabelul de mai 1. Introducere
jos.
2. Definiție și
clasificare
Recomandări de utilizare a defibrilatoarelor cardiace implantabile la pacienții cu
insuficiență cardiacă 3. Diagnostic
4. Imagistica
Prevenția secundară
Un ICD este recomandat la pacienții cu aritmie ventriculară ce a produs instabilitate
I A diagnostice
hemodinamică, cu speranță de viață > 1 an, cu status funcțional bun, pentru a reduce
riscul de moarte subită și de orice cauză
Prevenția primară prevenirea apariției
Un ICD este recomandat pentru a reduce riscul de moarte subită și de orice cauză la insuficienței
pacienții cu IC simptomatică (clasa NYHA II sau III) și FEVS <35% în ciuda a >3 luni de cardiace manifeste
TMO, cu speranță de viață >1 an, cu status funcțional bun, care au sau prevenirea
BCI (cu excepția unui infarct miocardic acut în ultimele 40 de zile – vezi mai jos) I A recesului înaintea
CMD I B debutului
ICD nu este recomandat la pacienții ce au suferit un infarct miocardic în primele 40 de simptomelor
III A
zile post infarct deoarece în acest interval nu ameliorează prognosticul
6. Tratamentul
ICD nu este recomandat la pacienții cu clasa NYHA IV cu simptome severe refractare la
farmacologic al
tratamentul farmacologic doar dacă sunt candidați pentru TRC, dispozitiv de asistare III C
insuficienței
ventriculară sau transplant cardiac
Pacienții trebuie reevaluați de un cardiolog cu experiență inainte de înlocuirea bateriei de ejecție redusă
deoarece obiectivele terapeutice, nevoile și statusul clinic al pacientului posibil să se fi IIa B
modificat 7. Tratamentul
ICD portabil poate fi luat în considerare la pacienți cu IC care au risc de moarte subită nonchirurgical
IIb C folosind dispozitive
pentru o perioadă limitată de timp sau ca și punte până la transplantul cardiac
al insuficienței
BCI=boala cardiacă ischemică; TRC=terapie de resincronizare cardiacă; CMD=cardiomiopatie dilatativă; IC=insuficiență cardiace cu fracție
cardiacă; ICD=defibrilator implantabil; FEVS=fracție de ejecție ventricul stâng; NYHA=New York Heart Association;
TMO=terapie medicamentoasă optimă. de ejecție redusă
8. Tratamentul
c referințe ce susțin recomandările.
insuficienței
Terapia de resincronizare cardiacă (TRC) îmbunătățește performanța cardiacă la pacienți de ejecție păstrată
selectați adecvat și ameliorează simptomele și starea de bine și reduce morbiditatea și
mortalitatea. Nu toți pacienții răspund favorabil la TRC. Câteva caracteristici prezic 9. Aritmiile și
tulburările de
ameliorarea în morbi-mortalitate și gradul reversibilității remodelării este unul dintre conducere
principalele mecanisme de acțiune ale TRC. Pacienții cu etiologie ischemică vor beneficia
de o ameliorare mai redusă în funcția VS din cauza cicatricilor miocardice care sunt mai 10. Comorbidități
puțin sensibile la remodelare favorabilă.
11. Insuficiența
Femeile au o șansă mai mare de răspuns decât bărbații, posibil datorită suprafeței cardiacă acută
corporale și mărimii cordului mai mici. Atât lărgimea cât și morfologia QRS sunt corelate
cu răspunsul benefic la TRC. Câteva studii au arătat că pacienții cu morfologie de bloc de 12. Suportul
ramură stângă (BRS) au o probabilitate mai mare de răspuns favorabil la TRC, în timp ce transplantul cardiac
există mai puțină certitudine la cei cu morfologie non-BRS. Totuși, pacienții cu
morfologie de BRS au de obicei o durată mai mare a QRS și există momentan o dezbatere 13. Echipa de
privind principalul predictor de răspuns favorabil la TRC - durata QRS sau morfologia management
multidisciplinar
QRS. Dacă un pacient este programat să primească un ICD și este în ritm sinusal cu o
durată a QRS ≥130 ms, TRC-D trebuie luat în considerare dacă QRS este între 130 și 149 ms
și se recomandă dacă QRS ≥150 ms. Implantarea TRC nu este recomandată dacă durata
QRS <130 ms. Testele imagistice pentru dissincronism nu s-au dovedit deocamdată a
avea valoare în selectarea pacienților pentru TRC.
Recomandările pentru TRC la pacienții cu IC-FER sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Recomandări pentru utilizarea TRC la pacienții cu IC

TRC este recomandată la pacienții simptomatici cu IC în ritm sinusal cu durata QRS
≥150 ms și aspect BRS cu FEVS ≤35% sub TMO pentru ameliorarea simptomatologiei I A
și reducerea morbidității și mortalității
TRC trebuie luată în considerare la pacienții simptomatici cu IC în ritm sinusal cu durata
QRS ≥150 ms cu morfologie non-BRS cu FEVS ≤35% sub TMO pentru ameliorarea IIa B
simptomatologiei și reducerea morbidității și mortalității
TRC este recomandată la pacienții simptomatici cu IC în ritm sinusal cu durata QRS

între 130-149 ms și aspect BRS cu FEVS ≤35% sub TMO pentru ameliorarea I B 1. Introducere
simptomatologiei și reducerea morbidității și mortalității
TRC poate fi luată în considerare la pacienții simptomatici cu IC în ritm sinusal cu durata 2. Definiție și
QRS între 130-149 ms și morfologie non-BRS cu FEVS ≤35% sub TMO pentru IIb B clasificare
ameliorarea simptomatologiei și reducerea morbidității și mortalității
TRC în defavoarea pacingului VD este recomandat la pacienții cu IC-FER indiferent de 3. Diagnostic
clasa NYHA ce au indicație de pacing ventricular și bloc AV de grad înalt pentru a I A
reduce morbiditatea.Sunt incluși și pacienții cu FiA (vezi secțiunea 10.1) 4. Imagistica
TRC trebuie luată în considerare la pacienții cu FEVS ≤35% clasa NYHA III-IVd în ciuda cardiacă și alte teste
TMO pentru a ameliora simptomatologia și a reduce morbi-mortalitatea, dacă sunt în FiA diagnostice
IIa B
cu QRS ≥130 ms dacă este posibilă asigurarea capturii biventriculare sau restabilirea
ulterioară a ritmului sinusal 5. Întârzierea sau
Pacienții cu IC-FER ce au primit un pacemaker convențional sau un ICD și prezintă o
insuficienței
agravare a simptomatologiei cardiace sub TMO și care au o proporție crescută de
IIb B cardiace manifeste
pacing VD pot fi trecuți pe TRC. Aceasta nu se aplică la pacienții cu IC stabilă sub
sau prevenirea
tratament.
recesului înaintea
TRC este contraindicată la pacienții cu durata QRS <130 ms III A debutului
simptomelor
FiA=fibrilație atrială; AV=atrioventricular; TRC=terapie de resincronizare cardiacă; IC=insuficiență cardiacă; IC-
FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă; BRS=bloc major de ramură stângă; FEVS=fracție de ejecție ventricul
stâng; NYHA=New York Heart Association; TMO=terapie medicală optimă; VD=ventricul drept. 6. Tratamentul
farmacologic al
d Folosiți judecata clinică pentru pacienții cu IC terminală ce pot fi îngrijiți conservator mai degrabă decât cu tratamente ce
insuficienței
ameliorează simptomele sau prognosticul.
de ejecție redusă
8. Tratamentul insuficienței cardiace cu fracție de 7. Tratamentul

nonchirurgical
ejecție păstrată al insuficienței
de ejecție redusă
Nici un tratament nu s-a dovedit a reduce morbiditatea și mortalitatea la pacienții cu IC-
FEP sau IC-FEI. Totuși, din moment ce acești pacienți sunt adeseori vârstnici și intens 8. Tratamentul
simptomatici și de multe ori au o calitate a vieții proastă un scop important al terapiei insuficienței
poate fi acela de ameliorare a simptomelor și a calității vieții. Diureticele vor ameliora de ejecție păstrată
congestia, astfel îmbunătățind simptomele și semnele de IC. Dovada că diureticele
ameliorează simptomele este similară în tot spectrul FEVS. Dovezi că betablocantele și 9. Aritmiile și
ARM ameliorează simptomele la acești pacienți lipsesc. Nu există suficiente date legate tulburările de
conducere
de o ameliorare a simptomelor la cei tratați cu ARM (doar pentru candesartan s-a dovedit
o îmbunătățire în clasa NYHA) și cu IECA. Pentru pacienții în ritm sinusal, există unele 10. Comorbidități
dovezi că nebivololul, digoxinul, spironolactona și candesartanul pot reduce spitalizările
pentru IC. Pentru pacienții cu FiA, betablocantele nu par a fi eficiente și digoxinul nu a 11. Insuficiența
fost studiat. Dovezile care să susțină fie BRA, fie IECA nu sunt concludente. Frecvența cardiacă acută
ventriculară optimă la pacienții cu IC-FEI/IC-FEP și FiA este incertă, iar controlul agresiv
12. Suportul
al frecvenței cardiace poate fi contraproductiv. Dovezi circumstanțiale sugerează că circulator mecanic și
tratarea HTA, de obicei predominant sistolică, este importantă în IC-FEI/IC-FEP. transplantul cardiac
Recomandări de tratament la pacientii cu IC-FEI/IC-FEP 13. Echipa de

management
multidisciplinar
Recomandări pentru tratamentul insuficienței cardiace cu fracție de ejecție păstrată
și intermediară
Este recomandat screeningul pacienților cu IC-FEP și IC-FEI pentru comorbidități
cardiovasculare sau non-cardiovasculare care, dacă sunt prezente, trebuie tratate dacă
I C
există intervenții sigure și eficiente pentru ameliorarea simptomelor, calității vieții și/sau
prognosticului
Diuretice sunt recomandate la pacienții cu IC-FEP și IC-FEI pentru ameliorarea
I B
simptomelor și semnelor
IC-FEP=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată; IC-FEI=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție intermediară.
c referințe ce susțin recomandările.
9. Aritmiile și tulburările de conducere

A tă ți t ă t l t t t l i it iil ifi IC
Această secțiune se concentrează pe aspectele tratamentului aritmiilor specifice IC.
Fibrilația atrială (FiA) este cea mai comună aritmie din IC indiferent de FEVS. Ea crește 1. Introducere
riscul evenimentelor tromboembolice și poate altera funcția cardiacă cu agravarea
simptomelor. Următoarele probleme trebuie luate în considerare la pacienții cu IC care se 2. Definiție și
clasificare
prezintă cu FiA, în special la un prim episod diagnosticat de FiA sau la FiA paroxistică.
Identificarea unei potențiale cauze corectabile (ex. hipertiroidism, dezechilibre 3. Diagnostic

electrolitice) și a unor factori precipitanți (ex., chirurgie recentă, infecție pulmonară)
4. Imagistica
Evaluarea riscului de stroke și a necesității de anticoagulare cardiacă și alte teste
diagnostice
Evaluarea frecvenței ventriculare și a necesității de control al frecvenței
Evaluarea simptomelor IC și FiA prevenirea apariției
insuficienței
Multe tratamente pentru IC, inclusiv IECA, BRA, betablocante și ARM vor reduce cardiace manifeste
incidența FiA, dar ivabradina poate să o crească. TRC are un efect redus asupra incidenței sau prevenirea
recesului înaintea
FiA. debutului
simptomelor
Pentru FiA rapidă cu debut recent controlul frecvenței reprezintă scopul terapeutic la
pacienții fără simptome deranjante de IC. Pentru pacienții cu congestie marcată și 6. Tratamentul
simptome puține în repaus, tratamentul inițial cu digoxin oral sau iv este de preferat. La farmacologic al
insuficienței
pacienții instabili hemodinamic, un bolus i.v. cu digoxin sau amiodaronă ar trebui
administrat. Betablocantele sunt terapie de prima linie la pacienții cu clasa NYHA I-III cu de ejecție redusă
status euvolemic.
7. Tratamentul
nonchirurgical
Recomandări privind managementul inițial al frecvenței ventriculare rapide la folosind dispozitive
pacienții cu insuficiență cardiacă și fibrilație atrială în context acut sau cronic al insuficienței
Recomandări Clasaa Nivelb de ejecție redusă
Cardioversia electrică de urgență este recomandată în FiA la pacienții instabili
I C 8. Tratamentul
hemodinamic pentru îmbunătățirea statusului clinic
insuficienței
Pentru pacienții clasa NYHA IV, adițional la tratamentul de bază al ICA, se poate recurge cardiace cu fracție
la bolus intravenos de amiodaronă sau, la cei fără tratament de fond cu digoxin, un IIa B de ejecție păstrată
bolus iv de digoxin ar trebui luat în considerare pentru reducerea frecvenței ventriculare.
Pentru pacienții Clasa NYHA I-III, un betablocant oral este sigur și de aceea este 9. Aritmiile și
recomandat a fi administrat ca și tratament de primă intenție pentru controlul frecvenței I A tulburările de
ventriculare la pacienții euvolemici. conducere
Pentru pacienții clasa NYHA Clasa I-III digoxinul poate fi luat în considerare când
frecvența ventriculară rămâne crescutăd sub betablocante sau când betablocantele sunt IIa B 10. Comorbidități
contraindicate sau nu sunt tolerate
Ablația de nod AV poate fi luată în considerare ca și metodă de control a frecvenței 11. Insuficiența
ventriculare la pacienții neresponsivi sau intoleranți la tratament farmacologic intensiv de cardiacă acută
IIb B
control al frecvenței cardiace, acceptând faptul că acești pacienți vor deveni purtători de
pacemaker 12. Suportul
Tratamentul cu dronedaronă pentru controlul frecvenței ventriculare nu este recomandat circulator mecanic și
III A transplantul cardiac
datorită problemelor de siguranță
FiA=fibrilație atrială; ICA=insuficiență cardiacă acută; AV=atrioventricular; IC=insuficiență cardiacă; NYHA=New York Heart
Association. 13. Echipa de
a Clasa de recomandare; management
b Nivel de evidență; multidisciplinar
c Referințe ce susțin recomandările;
d Frecvența ventriculară optimă la pacienții cu IC și FiA nu a fost stabilită, dar dovezile existente sugerează că un control strict
al frecvenței poate fi nefavorabil, O frecvență ventriculară de repaus cuprinsă între 60-100 b/min poate fi recomandată bazat
pe opinia curentă a acestei organizații350,351, deși un trial a considerat că o frecvență de repaus până la 110 b/min poate fi
acceptabilă, aceasta fiind recomandată în prezent de ghidul de FiA al Societății Europene de Cardiologie198,316.
Frecvența ventriculară de repaus optimă la pacienții cu FiA și IC este între 60 și 100 bpm.
La pacienții cu IC cronică, strategia de control al ritmului nu a fost superioară în
reducerea mortalității și morbidității comparativ cu controlul frecvenței.
Recomandări pentru controlul ritmului la pacienții cu fibrilație atrială, IC

simptomatică (clasa NYHA II-IV) și disfuncție sistolică de VS fără semne de
decompensare acută
Cardioversia electrică sau farmacologică cu amiodaronă poate fi considerată la pacienții
cu simptome/semne persistente de IC în ciuda TMO și controlului adecvat al frecvenței IIb B
ventriculare, pentru ameliorare clinică/simptomatică
Ablația FiA poate fi luată în considerare pentru restabilirea ritmului sinusal pentru
ameliorarea simptomatologiei la pacienți cu persistența simptomelor și/sau semnelor de
IIb B 1. Introducere
IC, în ciuda TMO și a controlului frecvenței ventriculare pentru ameliorare
clinică/simptomatică
2. Definiție și
Amiodarona poate fi folosită înainte de (și după) cardioversia electrică eficientă pentru a clasificare
IIb B
menține ritmul sinusal
Dronedarona nu este recomandată deoarece crește riscul de spitalizare pentru cauze 3. Diagnostic
III A
cardiovasculare și riscul de moarte prematură la pacienții clasa NYHA III-IV
Antiaritmicele de clasă I nu sunt recomandate deoarece cresc riscul de moarte 4. Imagistica
III A
prematură cardiacă și alte teste
diagnostice
FA=Fibrilație atrială; FE=fracție de ejecție; IC=insuficiență cardiacă; VS=ventricul stâng; NYHA=New York Heart Association;
TMO=terapie medicală optimă.
insuficienței
Pacienții cu IC și FiA ar trebui în general anticoagulați și evaluată balanța între beneficiu cardiace manifeste
și riscul de sângerare folosind scorurile CHA2DS-VASc și HAS-BLED. NOAC sunt sau prevenirea
recesului înaintea
preferate la pacienții cu IC cu FiA non-valvulară. La pacienții cu IC și FiA care au valve debutului
simptomelor
cardiace mecanice sau cel puțin stenoză mitrală moderată, doar antagoniștii orali de
vitamina K ar trebui folosiți (vezi tabelul de mai jos).
6. Tratamentul
farmacologic al
insuficienței
Recomandări privind prevenția tromboembolismului la pacienți cu IC simptomatică
(clasa II-IV NYHA) și FiA paroxistică sau persistentă/permanentă de ejecție redusă
7. Tratamentul
Scorurile CHA2DS-VASc și HAS-BLED sunt recomandate la pacienții cu IC pentru nonchirurgical
estimarea riscului de tromboembolism și riscului de hemoragie asociată cu I B folosind dispozitive
anticoagularea orală al insuficienței
Tratamentul anticoagulant oral este recomandat la toți pacienții cu FiA paroxistică sau cardiace cu fracție
persistentă/permanentă și un scor CHA2DS2 -VASc ≥ 2, în lipsa contraindicațiilor, de ejecție redusă
I A
indiferent dacă se folosește o strategie pentru controlul frecvenței sau ritmului (inclusiv
după cardioversie eficientă). 8. Tratamentul
insuficienței
Tratamentul cu NOAC este contraindicat la pacienții cu proteză valvulară mecanică sau
III B cardiace cu fracție
cu stenoză mitrală cel puțin moderată
La pacienții cu FiA cu durată >48 h, sau cu FiA de durată incertă, anticoagularea orală
eficientă este recomandată pentru ≥3 săptămâni înainte de cardioversia electrică sau I B 9. Aritmiile și
farmacologică. tulburările de
Heparina intravenoasă sau HGMM și strategia ghidată de ETE este recomandată conducere
pacienților care nu au fost anticoagulați ≥3 săptămâni și care necesită cardioversie I C
electrică sau farmacologică de urgență pentru o aritmie amenințătoare pentru viață 10. Comorbidități
Combinația dintre un anticoagulant oral și un antiagregant plachetar nu este
recomandată la pacienții cu boală coronariană sau arterială cronică (>12 luni după un 11. Insuficiența
III C
eveniment acut), din cauza riscului crescut de hemoragie majoră. După 12 luni este cardiacă acută
preferată doar anticoagularea orală.
Pentru pacienții cu IC și FiA non-valvulară eligibili pentru anticoagularea orală pe baza 12. Suportul
scorului CHA2DS-VASc, NOAC ar fi de preferat față de warfarină deoarece NOAC sunt circulator mecanic și
IIa B transplantul cardiac
corelate cu un risc mai scăzut de AVC, hemoragie intracraniană și mortalitate redusă, ce
depășesc riscul crescut de hemoragie digestivă
FiA=fibrilație atrială; CHA2DS-VASc=Insuficiență cardiacă sau disfuncție VS, Hipertensiune, Vârstă ≥75 (x2), Diabet, AVC (x2), 13. Echipa de
Boală vasculară periferică, Vârstă între 65-74, Sex feminin; FE=fracție de ejecție; HAS-BLED=Hipertensiune, Funcție management
renală/hepatică anormală (1 punct fiecare), AVC, Predispoziție sau istoric de sângerare, INR labil, Vârstnici (>65 de ani), multidisciplinar
Consum de medicamente/alcool (1 punct fiecare); IC=insuficiență cardiacă; HGMM=heparină cu greutate moleculară mică;
i.v.=intravenos; VS=ventricul stâng; ETE=ecografie transesofagiană.
Recomandări pentru managementul tahiaritmiilor ventriculare la pacienții cu IC

Este recomandată identificarea și corectarea potențialilor factori agravanți/precipitanți
IIa C
(potasiu/magneziu seric scăzut, ischemia miocardică) la pacienți cu aritmii ventriculare.
Tratamentul cu betablocante, ARM și sacubitril/valsartan, reduce riscul de moarte subită
I A
și este recomandat la pacienții cu IC-FER și aritmii ventriculare
Este recomandată implantarea unui defibrilator cardiac sau TRC-D în cazul unor pacienți
I A
selecționați cu IC-FER (vezi secțiunea 8)
Mai multe strategii pot fi luate în considerare pentru a reduce recidivele aritmiilor
simptomatice la pacienții implantați cu ICD (sau la cei ce nu sunt eligibili pentru ICD),
IIa C
inclusiv tratamentul factorilor de risc, TMO pentru IC, amiodarona, ablația pe cateter sau
TRC
TRC
Utilizarea de rutină a medicamentelor antiaritmice nu este recomandată la pacienții cu IC
1. Introducere
și aritmii ventriculare asimptomatice din cauza riscurilor (agravarea IC, proaritmie, III A
deces)
2. Definiție și
IECA=inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei; BRA=blocant de receptori ai angiotensinei; IC=insuficiență cardiacă;
ICD=defibrilator cardiac implantabil; ARM=antagonist al receptorilor mineralocorticoizi; TMO=terapie medicală optimă; clasificare
IC=insuficiență cardiacă; TRC=terapie de resincronizare cardiacă; TRC-D=terapie de resincronizare cardiacă cu funcție de
defibrilare.
a Clasa de recomandare; 3. Diagnostic
4. Imagistica
Recomandările pentru managementul bradiaritmiilor sunt rezumate în tabelul următor. cardiacă și alte teste
diagnostice
Recomandări pentru managementul bradiaritmiilor în IC 5. Întârzierea sau

insuficienței
Prezența pauzelor mai mari de 3 secunde indentificate pe ECG, sau bradicardie cardiace manifeste
simptomatică sau FC de bază mai mică de 50 b/min în ritm sinusal sau mai mică de 60 sau prevenirea
b/min în FiA, impune reevaluarea necesității utilizării medicamentelor de control al IIa C recesului înaintea
ritmului ventricular, pentru pacienți în ritm sinusal beta blocantele trebuie reduse sau debutului
chiar oprite în ultimă instanță simptomelor
Pentru pacienții cu pauze simptomatice, prelungite sau frecvente în ciuda ajustării

terapiei medicamentoase, oprirea betablocantelor sau stimularea ventriculară poate fi IIb C 6. Tratamentul
luată în considerare farmacologic al
insuficienței
Pacingul doar pentru a permite inițierea sau titrarea medicației beta blocante, în absența cardiace cu fracție
III C
unei indicații convenționale pentru pacing, nu este recomandat de ejecție redusă
Pentru pacienții cu IC-FER ce necesită pacing pentre un bloc de grad înalt,TRC în
I A 7. Tratamentul
favoarea pacingului ventricular drept este de preferat
nonchirurgical
La pacienții cu IC-FER ce necesită pacing dar nu au un bloc AV de grad folosind dispozitive
IIa C
înalt,modalitățile de pacing ce nu induc un dissincronism ventricular sunt recomandate. al insuficienței
FiA=fibrilație atrială; AV=atrioventricular; b/min=bătăi pe minut; TRC=terapie de resincronizare cardiacă; cardiace cu fracție
ECG=electrocardiogramă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă. de ejecție redusă
8. Tratamentul
insuficienței
10. Comorbidități de ejecție păstrată
Comorbiditățile au o importanță majoră în IC (tabelul 3) iar managementul lor reprezintă 9. Aritmiile și

tulburările de
o componentă de bază a îngrijirii globale a pacienților cu IC. conducere
Tabelul 3. Importanța comorbidităților la pacienții cu IC 10. Comorbidități
1. Interferarea cu procesul diagnostic al IC (BPOC ca și etiologie a dispneei).

11. Insuficiența
2. Agravarea simptomelor de IC și înrăutățirea calității vieții. cardiacă acută
3. Contribuirea la povara spitalizării și a mortalității, fiind principala cauză de reinternare la 1 și 3 luni.

12. Suportul
4. Pot afecta utilizarea tratamentului pentru IC (inhibitorii sistemului renină-angiotensină sunt circulator mecanic și
contraindicați la unii pacienți cu disfuncție renală severă, terapia cu betablocante având contraindicație transplantul cardiac
relativă în astmul bronșic).
5. Nivelul de dovezi pentru tratamentul IC este mai limitat, deorece comorbiditățile reprezintă de obicei 13. Echipa de
criterii de excludere din studii; eficacitatea și siguranța intervențiilor lipsește în cazul prezenței management
comorbidităților. multidisciplinar
6. Tratamentul comorbidităților poate cauza agravarea IC (ex.: AINS în cazul artrozei, unele terapii anti-
canceroase).
7. Interacțiunile dintre medicația pentru IC și cea pentru comorbidități pot duce la o eficacitate mai
scăzută a tratamentului IC, precum și o siguranță mai scăzută a acestuia, precum și la facilitarea efectelor
adverse (ex: betablocantele pentru IC-FER și beta-agoniștii pentru astm și BPOC)
IC=insuficiență cardiacă; BPOC=Bronhopneumopatie cronică obstructivă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție
redusă; AINS=Antiinflamatorii nesteroidiene.
10.1 Angina și boala coronariană

Beta-blocantele, iar la unii pacienți selectați ivabradina, sunt terapii eficiente pentru
controlul anginei. CABG este recomandat pentru pacienții cu stenoză semnificativă a
trunchiului arterei coronariene stângi sau echivalentele acesteia pentru a îmbunătăți
prognosticul. CABG este de asemenea recomandat pentru pacienții cu IC-FER și BCI
semnificativă (artera descendentă anterioară sau boală multivasculară) și FEVS ≤35%.
CABG ameliorează angina dar alegerea între CABG și PCI trebuie făcută pentru fiecare
CABG ameliorează angina, dar alegerea între CABG și PCI trebuie făcută pentru fiecare
pacient individual.
1. Introducere
Recomandările pentru tratamentul anginei stabile la pacienți cu IC-FER sunt rezumate în
2. Definiție și
tabelul următor.
clasificare
10.2 Cașexia și sarcopenia 3. Diagnostic
Cașexia (definită ca pierdere ponderală ≥6%) are cauze multifactoriale și nu există 4. Imagistica
tratament cu beneficiu dovedit dar nutriția adecvată este esențială. diagnostice
10.3 Cancerul 5. Întârzierea sau

insuficienței
Chimioterapia trebuie sistată și trebuie inițiată terapia IC-FER la pacienții ce dezvoltă cardiace manifeste
disfuncție sistolică a VS moderat spre severă. Biomarkerii cardiaci (NP și troponine) pot fi sau prevenirea
recesului înaintea
folosiți pentru a identifica pacienții cu un risc crescut de cardiotoxicitate și pot fi utili in
debutului
monitorizarea citotoxicelor cardiotoxice. simptomelor
6. Tratamentul
10.4 Sistemul nervos central farmacologic al
insuficienței
Managementul pacienților cu risc crescut de accident vascular cerebral poate necesita cardiace cu fracție
de ejecție redusă
echilibrarea balanței dintre terapia anticoagulantă și antiplachetară. Disfuncția
autonomă este frecventă. Doza de diuretice poate fi redusă pentru a scădea severitatea
7. Tratamentul
hipotensiunii posturale. Depresia este frecventă și agravează IC. Screeningul utilizând un nonchirurgical
chestionar validat (Inventarul de Depresie Beck sau Scala de Depresie Cardiacă) poate folosind dispozitive
al insuficienței
ajuta în depistarea acestor cazuri. Intervențiile psihosociale și tratamentele cardiace cu fracție
farmacologice sunt utile, la fel ca și antrenamentul fizic.Terapia congnitivă de ejecție redusă
comportamentală poate de asemenea ajuta.Inhibitorii selectivi de serotonină par să fie
siguri, însă antidepresivele triciclice trebuie evitate. 8. Tratamentul
insuficienței
10.5 Diabetul
9. Aritmiile și
Intervențiile în cadrul IC nu sunt afectate de diabet. Controlul glicemic trebuie realizat
tulburările de
treptat. Metforminul este de primă intenție. Empagliflozina reduce spitalizările pentru IC conducere
și mortalitatea la pacienții cu diabet.
10. Comorbidități
10.6 Disfuncția erectilă 11. Insuficiența

cardiacă acută
Disfuncția erectilă este des întâlnită. Inhibitorii fosfodiesterazei de tip 5 (PDE5I) pot
ajuta însă sunt contraindicați la pacienții tratați cu nitrați. 12. Suportul
10.7 Guta și artrita
13. Echipa de
Hiperuricemia și guta sunt des întâlnite la pacienții cu IC și pot fi cauzate sau agravate de management
tratamentul diuretic. multidisciplinar
10.8 Hipopotasemia și hiperpotasemia

Atât hipopotasemia cât și hiperpotasemia sunt frecvente în IC. Ambele pot agrava
aritmiile ventriculare. Diureticele tiazidice și de ansă reduc potasiul seric, în timp ce
IECA, BRA și ARM pot crește potasiul seric. Tratamentul hipopotasemiei poate necesita
recomandarea unei alimentații bogate în potasiu sau prescrierea suplimentelor cu
potasiu, amilorid sau triamteren. Managementul hiperopotasemiei acute (>6,0 mmol/L)
poate necesita o oprire pe termen scurt a terapiei cu agenți ce duc la creșterea potasiului
și a inhibitorilor RAAS. Agenți noi chelatori de potasiu s-au dovedit a fi eficienți.
10.9 Hiperlipidemia
Nu există dovezi pentru a recomanda inițierea terapiei cu statine la majoritatea
pacienților cu IC dar continuarea terapiei existente poate fi luată în considerare
pacienților cu IC, dar continuarea terapiei existente poate fi luată în considerare.
1. Introducere
10.10 Hipertensiunea arterială
2. Definiție și
Terapia antihipertensivă previne IC (cu excepția blocantelor alfa-adrenergice). clasificare
3. Diagnostic
Recomandările privind tratamentul hipertensiunii la pacienții cu IC-FER sunt
rezumate în tabelul de mai jos.
4. Imagistica
Recomandări Clasaa Nivelb cardiacă și alte teste
diagnostice
Etapa 1
Sunt recomandate IECA (sau BRA), betablocante sau ARM (sau o combinație între 5. Întârzierea sau
acestea) pentru a reduce tensiunea arterială, fiind medicație de linia întâi, a doua, cât și prevenirea apariției
I A insuficienței
a treia, datorită beneficiilor associate în cadrul IC-FER (reducând riscul de deces și
spitalizări datorită IC). Sunt de asemenea și sigure în IC-FEP. cardiace manifeste
sau prevenirea
Etapa 2 recesului înaintea
Se recomandă utilizarea unui diuretic tiazidic (sau, în cazul în care pacientul este tratat debutului
deja cu un diuretic tiazidic, se recomandă un diuretic de ansă), pentru a putea reduce TA simptomelor
I C
atunci când HTA persistă în ciuda tratamentului cu o combinație de IECA (alternativă la
IECA sunt BRA, dar nu trebuie niciodată asociate), cu betablocante și ARM. 6. Tratamentul
farmacologic al
Etapa 3
insuficienței
Amlodipina sau hidralazina pot fi utilizate pentru a reduce TA atunci când HTA persistă cardiace cu fracție
în ciuda asocierii IECA (alternativă la IECA sunt BRA, dar nu trebuie niciodată asociate) I A de ejecție redusă
cu un beta-blocant, ARM și un diuretic.
Felodipina ar trebui utilizată pentru reducerea TA atunci când HTA persistă în ciuda 7. Tratamentul
asocierii IECA (alternativă la IECA sunt BRA, dar nu trebuie niciodată asociate) cu un IIa B nonchirurgical
betablocant, ARM și un diuretic. folosind dispozitive
al insuficienței
Moxonidina nu este recomandată pentru reducerea TA datorită siguranței scăzute în cardiace cu fracție
III B
cazul pacienților IC-FER (creșterea mortalității) de ejecție redusă
Antagoniștii receptorilor alfa-adrenergici nu sunt recomandați pentru reducerea TA
datorită siguranței scăzute în cazul pacienților IC-FER (activare neurohormonală, III A 8. Tratamentul
retenție de lichide, înrăutățirea IC). insuficienței
Diltiazemul și verapamilul nu sunt recomandate pentru reducerea TA datorită siguranței de ejecție păstrată
scăzute în cazul pacienților IC-FES, având acțiune inotrop negativă, astfel crescând III C
riscul de agravare a IC.
9. Aritmiile și
BRA=blocanți ai receptorilor de angiotensină; IECA=inhibitori ai enzimei de conversie a aldosteronului; IC=insuficiență tulburările de
cardiacă; IC-FEP=Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă;
ARM=antagoniștii receptorilor mineralocorticoizi; NYHA=New York Heart Association. conducere
10. Comorbidități
11. Insuficiența
10.11 Deficitul de fier și anemia cardiacă acută
Deficitul de fier este des întâlnit în IC și este asociat cu un prognostic sever indiferent de 12. Suportul
statusul anemiei. Carboximaltoza ferică intravenoasă (FCM) s-a dovedit a îmbunătăți circulator mecanic și
simptomele IC, calitatea vieții, capacitatea de efort la pacienții cu IC-FER și deficit de fier. transplantul cardiac
S-a demonstrat ca agenții eritropoetici nu îmbunătățesc prognosticul pacienților cu IC-

13. Echipa de
FER. management
multidisciplinar
Recomandări pentru tratamentul altor comorbidități ale pacienților cu IC

Deficitul de fier
FCM intravenos trebuie utilizat la pacienții simptomatici cu IC-FER asociată deficitului de
fier (feritina serică <100 µg/l, sau feritina între 100-299 µg /l și nivelul saturației
IIa A
transferinei <20%), pentru a ameliora sau remite simptomele de IC, și pentru a
îmbunătăți capacitatea de efort și calitatea vieții.
Diabetul
Trebuie luată în considerare utilizarea metforminului ca primă linie de tratament pentru
realizarea controlului glicemic la pacienții cu IC asociată cu diabet, cu excepția IIa C
contraindicațiilor
FCM=carboximaltoză ferică; IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă.
Apneea de somn 1. Introducere
Servo-ventilația adaptivă nu este recomandată la pacienții cu IC-FER asociată apneei de

III B 2. Definiție și
somn predominant centrală, datorită creșterii mortalității cardiovasculare și globale .
clasificare
Diabetul
Thiazolidindionele (glitazonele) nu sunt recomandate la pacienții cu IC, deoarece cresc 3. Diagnostic
III A
riscul de înrăutățire a IC și de spitalizare datorită IC.
Artroza 4. Imagistica
AINS și inhibitorii COX2 nu sunt recomandați la pacienții cu IC, deoarece cresc riscul de diagnostice
III B
înrăutățire a IC și de spitalizare datorită IC.
COX-2=ciclooxigenaza 2; IC=insuficiență cardiacă; IC-FES=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă; AINS=anti- 5. Întârzierea sau
inflamatorii nesteroidiene. prevenirea apariției
insuficienței
cardiace manifeste
sau prevenirea
recesului înaintea
10.12 Disfuncția renală (inclusiv boala cronică de rinichi, injuria debutului
simptomelor
renală acută, sindromul cardio-renal și obstrucția prostatică)
6. Tratamentul
farmacologic al
IC și BCR (definită de obicei ca și o valoare eGFR <60 mL/min/1,73 m2 și/sau prezența insuficienței
albuminuriei) coexistă în mod frecvent. Pacienții cu disfuncție renală severă (eGFR <30 cardiace cu fracție
de ejecție redusă
mL/min/1,73 m2) au fost excluși din studiile clinice. O deteriorare suplimentară a funcției
renale de obicei mai mare de 26,5 µmol/L (0,3 mg/dL) și/sau o creștere cu 20% este
7. Tratamentul
frecventă, dar în timpul spitalizării pentru ICA nu este întotdeauna periculoasă, dacă se nonchirurgical
datorează unei diureze adecvate. Blocanții SRAA produc frecvent o scădere a RFG, de folosind dispozitive
al insuficienței
obicei redusă, ce nu ar trebui sa ducă la întreruperea tratamentului, doar dacă este cardiace cu fracție
importantă. Obstrucția prostatei este frecventă la bărbații vârstnici. Blocantii alfa- de ejecție redusă
adrenergici produc hipotensiune și retenție hidrosalină și nu este recomandată utilizarea
lor în IC-FER, se preferă utilizarea inhibitorilor 5-alpha reductazei. 8. Tratamentul
insuficienței
10.13 Bolile pulmonare (inclusiv astmul și BPOC)
9. Aritmiile și
Betablocantele sunt relativ contraindicate în astm, dar nu și în BPOC. Siguranța pe tulburările de
termen lung a medicamentelor pulmonare inhalatorii cardioactive este incertă, sunt conducere
preferați corticoizii inhalatori. Hipertensiunea pulmonară poate complica BPOC-ul sever,
iar ca rezultat, congestia și IC dreaptă sunt mult mai probabile. Ventilația non-invazivă, 10. Comorbidități
adăugată terapiei convenționale, este utilă în insuficiența respiratorie acută.
11. Insuficiența
cardiacă acută
10.14 Obezitatea
12. Suportul
Obezitatea este factor de risc pentru IC. Pentru prevenția primară a IC, obezitatea ar circulator mecanic și
trebui tratată conform recomandărilor, dar în IC stabilită nu reprezintă un factor advers.
13. Echipa de
management
10.15 Tulburări ale somnului și tulburări ale respirației în timpul multidisciplinar
somnului
Suplimentarea nocturnă cu oxigen, măștile cu presiune pozitivă pot trata hipoxemia
nocturnă din apneea de somn obstructivă. La pacienții cu IC-FER ce prezintă apnee de tip
central servoventilația adaptativă a dus la o creștere a mortalității cardiovasculare.
Abordări alternative, cum ar fi stimulatorul implantabil de nerv frenic, sunt în curs de
evaluare.
10.16 Boala cardiacă valvulară

O echipă multidisciplinară cu o experiență particulară în patologia valvulară și IC,
chirurgi cardiovasculari, un intervenționist cu expertiză în bolile valvulare, ar trebui să
evalueze și să ia decizii asupra intervențiilor, dintre care nici una, cu excepția celor
pentru stenoza aortică severă, nu a reușit să amelioreze prognosticul.
Recomandări pentru tratamentul bolilor valvulare la pacienții cu IC sunt prezentate în

Recomandări pentru tratamentul bolilor valvulare la pacienții cu IC sunt prezentate în
tabelul de mai jos. 1. Introducere
Recomandări pentru tratamentul bolilor valvulare la pacienții cu IC 2. Definiție și

clasificare
La pacienții simptomatici cu FEVS scăzută și stenoză aortică cu ”flux scăzut, gradient 3. Diagnostic
scăzut” (aria valvei <1 cm2, FEVS <40%, gradientul de presiune mediu <40 mmHg), IIa C
trebuie luată în considerare ecocardiografia de stress cu doză scăzută de dobutamină, 4. Imagistica
pentru a putea identifica pe cei cu stenoză aortică severă ce necesită înlocuire valvulară. cardiacă și alte teste
diagnostice
TAVI este recomandată pacienților cu stenoză aortică strânsă ce nu sunt eligibili pentru
intervenție chirurgicală, în urma unei evaluări efectuate de ”heart team” și cu o predicție I B
de supraviețuire post-TAVI de peste 1 an. 5. Întârzierea sau
TAVI trebuie luată în considerare la pacienții cu risc înalt cu stenoză aortică severă ce insuficienței
sunt încă eligibili pentru tratament chirurgical, dar la care TAVI este preferată de către cardiace manifeste
IIa A
”heart team”, în urma unei evaluări a profilului de risc individual și a eligibilității sau prevenirea
anatomice. recesului înaintea
La pacienții cu regurgitare aortică severă, repararea sau înlocuirea valvei aortice sunt debutului
recomandate la toți pacienții simptomatici, precum și la pacienții asimptomatici cu FEVS I C simptomelor
de repaus <50%, care de altfel sunt eligibili pentru intervenție chirurgicală.
6. Tratamentul
Terapia medicală bazată pe dovezi este recomandată la pacienții cu IC-FER pentru a
I C farmacologic al
reduce regurgitarea mitrală funcțională.
insuficienței
Trebuie luată în considerare operația combinată pentru regurgitare mitrală secundară cu cardiace cu fracție
cea de bypass aorto-coronarian la pacienții cu disfuncție sistolică de VS (FEVS <30%), IIa C de ejecție redusă
ce necesită revascularizare coronariană datorită anginei refractare la tratament.
Tratamentul chirurgical izolat al regurgitarii mitrale non-ischemice la pacienții cu 7. Tratamentul
regurgitare mitrală severă și disfuncție sistolică severă de VS (FEVS <30%) trebuie luată IIb C nonchirurgical
în considerare la pacienții selectați pentru a putea evita sau amâna transplantul. folosind dispozitive
al insuficienței
IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă; TAVI=implantare transaortică de valvă; cardiace cu fracție
VS=ventricul stâng; FEVS=fracție de ejecție a ventriculului stâng.
a Clasă de recomandare; de ejecție redusă
8. Tratamentul
insuficienței
11. Insuficiența cardiacă acută de ejecție păstrată
Insuficiența cardiacă acută (ICA) se referă la apariția rapidă sau agravarea simptomelor 9. Aritmiile și
și/sau semnelor de IC. Este o patologie medicală potențial amenințătoare de viață, ce tulburările de
conducere
necesită evaluare și tratament de urgență, de obicei necesitând o internare de urgență.
ICA poate să se prezinte ca o primă apariție (de novo) sau, mai frecvent, ca și o consecință 10. Comorbidități
a unei decompensări acute a unei IC cronice, și poate fi cauzată de disfuncție cardiacă
11. Insuficiența
primară sau precipitată de factori extrinseci, de obicei la pacienții cu IC cronică. cardiacă acută
Disfuncția miocardică acută (ischemică, inflamatorie sau toxică), insuficiența valvulară
acută sau tamponada pericardică sunt printre cele mai frecvente cauze acute primare de 12. Suportul
ICA. circulator mecanic și
Decompensarea IC cronice poate apărea fără factori precipitanți cunoscuți, dar mai
adesea se asociază unul sau doi factori, precum infecția, hipertensiunea necontrolată, 13. Echipa de
management
tulburări de ritm, sau aderența scăzută la tratament sau dietă (Tabel 4). multidisciplinar
Tabelul 4. Factori declanșatori ai ICA

Sindromul coronarian acut
Tahiaritmii (Ex: fibrilație atrială, tahicardie ventriculară)
Creștere excesivă a tensiunii arteriale
Infecție (ex: pneumonie, endocardită infecțioasă, sepsă)
Neaderența la aportul de sare/lichide sau medicație
Bradiaritmii
Substanțe toxice (alcool, droguri recreaționale)
Medicamente (AINS, corticosteroizi, substanțe inotrop negative, chimioterapice cardiotoxice)
Exacerbarea bronhopneumopatiei cronice obstructive
Embolia pulmonară
Chirurgia și complicațiile perioperatorii
Creșterea tonusului simpatic, cardiomiopatia legată de stress

1. Introducere
Tulburări metabolice/ hormonale (ex: disfuncția tiroidiană, cetoza diabetică, disfuncția adrenaliană,
tulburări legate de sarcină sau perioada peripartum).
2. Definiție și
Injuria cerebrovasculară clasificare
Cauză mecanică acută: SCA complicat cu ruptură miocardică (ruptură de perete liber, defect septal
ventricular, regurgitare mitrală acută), traumatism toracic sau chirurgie cardiovasculară, insuficiență acută 3. Diagnostic
a valvei native sau protetice secundară endocarditei, disecția sau tromboza aortică.
AINS=antiinflamatoare nesteroidiene; ICA=insuficență cardiacă acută; SCA=sindrom coronarian acut. 4. Imagistica
Clasificarea clinică poate fi bazată pe examinarea fizică a pacientului pentru a putea diagnostice
detecta prezența semnelor/ simptomelor clinice ale congestiei (ud sau uscat în funcție de
prezență sau absență) și/sau hipoperfuziei periferice (rece vs. cald în funcție de prezență
vs. absență). Această clasificare poate fi utilă pentru a ghida terapia în faza inițială și are insuficienței
importanță prognostică (Figura 3). cardiace manifeste
sau prevenirea
Procesul diagnostic trebuie început în mediul pre-spitalicesc și continuat în recesului înaintea
debutului
departamentul de Urgență (ED) pentru a putea stabili diagnosticul și pentru a putea iniția simptomelor
cât mai repede un tratament adecvat. Trebuie identificate, de asemenea, în paralel, alte
patologii clinice amenințătoare de viață coexistente, și/sau factori precipitanți ce să 6. Tratamentul
farmacologic al
necesite tratament/ corecție de urgență. Atunci când se confirmă diagnosticul de ICA,
insuficienței
evaluarea clinică este obligatorie pentru a putea alege o cale de management optimă. Se cardiace cu fracție
recomandă ca diagnosticul inițial de ICA să se bazeze pe o evaluare amănunțită a de ejecție redusă
istoricului simptomatologiei, istoricului de patologie cardiovasculară, precum și
7. Tratamentul
prezența potențialilor factori precipitanți cardiovasculari sau non-cardiovasculari, nonchirurgical
precum și o evaluare a semnelor/simptomelor de congestie și/sau hipoperfuzie, realizate folosind dispozitive
prin examenul clinic și confirmate mai apoi prin investigații adiționale potrivite, precum al insuficienței
ECG, radiografie toracică, examene biologice (inclusiv biomarkeri specifici), precum și de ejecție redusă
echocardiografie. Managementul inițial al unui pacient cu ICA este descris în figura 4.
8. Tratamentul
Recomandările privind testele diagnostice pentru diagnosticul ICA sunt rezumate în insuficienței
tabelul de mai jos. cardiace cu fracție
Recomandări legate de testele diagnostice 9. Aritmiile și

tulburările de
conducere
Măsurarea la momentul prezentării a nivelelor plasmatice a peptidelor natriuretice (BNP,
NT-proBNP sau MR-proANP) este recomandată la toți pacienții cu dispnee acută și I A 10. Comorbidități
suspiciune de ICA pentru a putea diferenția ICA de cauzele non-cardiace de dispnee.
La momentul internării, sunt recomandate următoarele teste diagnostice pentru toți 11. Insuficiența
pacienții suspectați cu ICA: cardiacă acută
a. ECG cu 12 derivații
b. Radiografie toracică pentru evaluarea semnelor de congestie pulmonară și
pentru detectarea altor patologii cardiace sau non-cardiace ce pot contribui la 12. Suportul
simptomatolgie I C circulator mecanic și
c. Teste de laborator: troponina cardiacă, BUN (sau uree), creatinina, electroliți I C transplantul cardiac
(sodiu, potasiu), glicemie, hemoleucograma completă, teste hepatice și TSH. I C
13. Echipa de
Echocardiografia este recomandată de urgență la toți pacienții cu ICA instabili
management
hemodinamic, în decursul primelor 48 de ore, când structura și funcția cardiacă este I C
multidisciplinar
necunoscută sau posibil modificată față de explorările precedente.
ICA=insuficiență cardiac acută; BNP=peptid natriuretic de tip B; BUN=Azot ureic sanguin; ECG=electrocardiogramă; MR pro-
ANP=peptidul natriuretic de tip A medioregional; NT pro-BNP=peptidul natriuretic pro-BNP-terminal; TSH=hormonul tireo-
stimulant.
ICA este o patologie amenințătoare de viață, astfel trebuie urmărită transferarea rapidă la
cel mai apropiat spital, preferabil la un spital cu o secție de cardiologie și/sau unitate
coronariană/unitate coronariană intensivă. Diagnosticul precoce este important în cadrul
ICA. Astfel, toți pacienții cu suspiciune de ICA trebuie să beneficieze de un proces
diagnostic și un tratament farmacologic și nonfarmacologic potrivit, inițiate rapid și în
paralel. Evaluarea inițială și monitorizarea continuă non-invazivă a funcțiilor vitale
cardiorespiratorii, inclusiv pulsoximetria, TA, frecvența respiratorie, precum și ECG,
instituite în câteva minute, sunt esențiale pentru a evalua dacă ventilația, perfuzia
periferică, saturația de oxigen, frecvența cardiacă și TA sunt adecvate. Debitul urinar
trebuie de asemenea monitorizat, deși cateterismul vezical de rutină nu este recomandat.
P i ții i fi i ță i t i / i i ih di i t b i di ij ți
Pacienții cu insuficiență respiratorie/cei compromiși hemodinamic trebuie dirijați spre o
locație unde poate fi acordat suport respirator și cardiovascular imediat. 1. Introducere
Recomandări de management a pacienților cu ICA: terapia cu oxigen și suportul 2. Definiție și

clasificare
ventilator
Recomandări Clasaa Nivelb 3. Diagnostic
Este recomandată monitorizarea saturației de oxigen arterial transcutanată I C
4. Imagistica
Trebuie luată în considerare măsurarea pH-ului sangvin și a tensiunii dioxidului de cardiacă și alte teste
carbon (inclusiv lactatul), mai ales la pacienții cu edem pulmonar acut și antecedente de diagnostice
IIa C
BPOC. Se va utiliza sânge venos. La pacienții cu șoc cardiogen se preferă sânge
arterial
Terapia cu oxigen este recomandată pacienților cu ICA și SpO2 <90% sau PaO2 <60 prevenirea apariției
I C
mmHg (8.0 kPa), pentru a corecta hipoxemia insuficienței
cardiace manifeste
Trebuie luată în considerare utilizare ventilației cu presiune pozitivă non-invazivă (CPAP,
sau prevenirea
BiPAP) la pacienții cu detresă respiratorie (frecvența respiratorie >25 resp/min, SpO2
recesului înaintea
<90%), și trebuie inițiată cât mai repede posibil pentru a ameliora detresa respiratorie și debutului
pentru a reduce rata intubării endotraheale mecanice. IIa B simptomelor
Ventilația cu presiune pozitivă non-invazivă poate reduce tensiunea arterială, trebuind să
fie utilizată cu precauție la pacienții hipotensivi. Tensiunea arterială trebuie monitoriată
cu regularitate, atunci când se utilizează acest tratament. 6. Tratamentul
farmacologic al
Se recomandă intubarea, dacă nu se poate trata non-invaziv insuficiența respiratorie ce insuficienței
duce la hipoxemie (PaO2 <60 mmHg – 8,0 kPa), hipercapnie (PaCO2 >50 mmHg – 6,65 I C cardiace cu fracție
kPa) și acidoză (pH <7,35) de ejecție redusă
BiPAP=presiune pozitivă aeriană pe două nivele; BPOC=bronhopneumopatie cronică obstructivă; CPAP=presiune pozitivă
aeriană continuă; ICA=insuficiență cardiacă acută; SpO2=saturația transcutanată de oxigen; PaCO2=presiunea parțială a 7. Tratamentul
dioxidului de carbon arterial. nonchirurgical
al insuficienței
Managementul pacienților bazat pe profilul clinic în perioada precoce este prezentat în de ejecție redusă
figura 5.
8. Tratamentul
Recomandările privind managementul detaliat al pacienților cu ICA sunt rezumate mai insuficienței
jos. cardiace cu fracție
Recomandări de management a pacienților cu ICA: farmacoterapia 9. Aritmiile și

tulburările de
Recomandări Clasaa Nivelb conducere
Diuretice
10. Comorbidități
Sunt recomandate diuretice de ansă intravenos la toți pacienții cu ICA ce sunt internați
cu semne/simptome de supraîncărcare lichidiană, pentru a putea ameliora aceste
I C 11. Insuficiența
simptome. Se recomandă monitorizarea cu regularitate a simptomelor, diurezei, funcției
renale și electroliților în timpul utilizării diureticelor i.v. cardiacă acută
La pacienții cu ICA nou-depistată sau la cei cu IC cronică decompensată, ce nu sunt

tratați cu diuretice orale, doza inițială recomandată va fi de 20-40 mg Furosemid i.v. (sau 12. Suportul
I B circulator mecanic și
echivalent); pentru cei cu terapie diuretică cronică, doza inițială iv trebuie să fie cel puțin
echivalentă dozei orale transplantul cardiac
Se recomandă administrarea diureticelor fie ca bolus intermitent fie ca infuzie continuă,

iar doza și durata trebuie ajustate în funcție de simptomatologia pacientului și starea sa I B 13. Echipa de
clinică. management
multidisciplinar
Combinarea diureticelor de ansă cu un diuretic tiazitic sau cu spironolactonă poate fi
luată în considerare la pacienții cu edeme rezistente la tratament sau cu răspuns IIb C
simptomatic insuficient.
Vasodilatatoare
Trebuie luate în considerare vasodilatatoarele iv pentru ameliorarea simptomatologiei la
ICA cu TAS >90 mmHg (fără hipotensiune simptomatică)
IIa B
Simptomatologia și tensiunea arterială trebuie monitorizate frecvent în timpul
administrării vasodilatatoarelor iv
La pacienții cu ICA hipertensivă trebuie luate în considerare vasodilatatoarele iv ca și
IIa B
terapie inițială pentru a îmbunătăți simptomatologia și pentru a reduce congestia
Agenți inotropi – dobutamină, dopamină, levosimendan, inhibitori ai fosfodiesterazei-III (PDE III)
Infuzia iv pe termen scurt de agenți inotropi poate fi luată în considerare la pacienții cu
hipotensiune (TAS <90mmHg) și/sau semne/simptome de hipoperfuzie în ciuda volemiei
IIb C
adecvate, pentru a putea crește debitul cardiac, TA, pentru a îmbunătăți perfuzia
periferică și perfuzia organelor vitale
Infuzia intravenoasă cu levosimendan sau un inhibitor PDE III poate fi luată în
considerare pentru a contracara efectul betablocantelor dacă se consideră că beta- IIb C
blocada contribuie la hipotensiune, asociată hipoperfuziei.
Agenții inotropi nu sunt recomandați decât dacă pacienții sunt hipotensivi simptomatici, 1. Introducere
III A
sau hipoperfuzați simptomatici, datorită incertitudinii siguranței.
Vasopresoare 2. Definiție și
clasificare
Se pot lua în considerare vasopresoarele (de preferat norepinefrina) la pacienții cu șoc
cardiogen, în ciuda unui tratament cu un alt inotrop, pentru a crește tensiunea arterială și IIb B
3. Diagnostic
perfuzia organelor vitale.
Se recomandă monitoriarea ECG și a tensiunii arteriale în timpul utilizării agenților I C 4. Imagistica
inotropi și a vasopresoarelor, deoarece pot cauza aritmii, ischemie miocardică, sau cardiacă și alte teste
hipotensiune în cazul levosimendanului și a inhibitorilor PDE III diagnostice
În astfel de cazuri trebuie luată în considerare măsurarea TA intra-arterială IIb C
Profilaxia tromboembolismului 5. Întârzierea sau

Profilaxia trombembolismului (de ex. cu heparină cu greutate moleculară mică) este prevenirea apariției
recomandată la pacienții ce nu sunt deja anticoagulați, și fără contraindicații pentru insuficienței
I B cardiace manifeste
anticoagulare, pentru a reduce riscul trombozei venoase profunde și a embolismului
pulmonar sau prevenirea
recesului înaintea
Alte medicamente debutului
simptomelor
Pentru controlul acut al frecvenței ventriculare la pacienții cu fibrilație atrială se IIa C
recomandă:
a. Digoxin și/sau betablocante ca terapie de primă liniec. 6. Tratamentul
b. Amiodarona poate fi luată în considerare. IIb B farmacologic al
insuficienței
Medicamentele opioide pot fi luate în considerare pentru utilizare cu precauție în cardiace cu fracție
ameliorarea dispneei și anxietății la pacienții cu dispnee severă, dar pot produce amețeli IIb B de ejecție redusă
și hipopnee.
ICA=insuficiență cardiacă acută; IC=insuficiență cardiacă; ECG=electrocardiogramă; i.v.=intravenos; TAS=tensiune arterială 7. Tratamentul
sistolică. nonchirurgical
b Nivel de evidență;
al insuficienței
c Betablocantele trebuie utilizate cu prudență dacă pacientul este hipotensiv.
de ejecție redusă
Recomandări privind terapia de substituție renală la pacienții cu ICA 8. Tratamentul

Recomandări Clasaa Nivelb insuficienței
Ultrafiltrarea poate fi luată în considerare la pacienții cu congestie refractară, ce nu de ejecție păstrată
IIa B
răspund la strategiile de tratament bazate pe diuretice.
Terapia de substituție renală trebuie luată în considerare la pacienții cu supraîncărcare 9. Aritmiile și
IIa C tulburările de
de volum și injurie acută renală
conducere
10. Comorbidități
Recomandări privind managementul pacienților cu șoc cardiogen 11. Insuficiența

cardiacă acută
Este recomandată efectuarea imediată a ECG și ecocardiografiei la toți pacienții 12. Suportul
I C circulator mecanic și
suspectați de șoc cardiogen.
Toți pacienții cu șoc cardiogen trebuie transferați rapid la un spital terțiar ce cuprinde și
un serviciu non-stop de cateterism cardiac, precum și unitate de terapie intensivă
I C 13. Echipa de
coronariană/ unitate de terapie intensivă, cu disponibilitatea suportului circulator mecanic
de scurtă durată. management
multidisciplinar
La pacienții cu SCA complicat cu șoc cardiogen se recomandă angiocoronarografia de
urgență (în primele 2 ore de la internare), cu intenția de a realiza revascularizarea I C
coronariană.
Este recomandată monitorizarea continuă a tensiunii arteriale și a ECG. I C
Este recomandată monitorizarea invazivă cu linie arterială. I C
Testul de încărcare lichidiană (ser fiziologic sau soluție Ringer, >200 ml/15-30 min) este
recomandat ca primă linie de tratament dacă nu există semne de supraîncărcare I C
lichidiană.
Agenții inotropi intravenoși (dobutamina) trebuie luați în considerare pentru a crește
IIb C
debitul cardiac.
Trebuie luat în considerare tratamentul cu vasopresoare (norepinefina este preferabilă
IIb B
dobutaminei), dacă este nevoie să se mențină TAS în prezența hipoperfuziei persistente
Balonul de contrapulsație intraaortic nu este recomandat de rutină în șocul cardiogen. III B
Suportul circulator mecanic pe termen scurt poate fi luat în considerare în șocul
cardiogen refractar în funcție de vârsta, comorbiditățile și funcția neurologică a IIb C
pacientului.
ECG=electrocardiogamă; TAS=tensiune arterială sistolică; SCA=sindrom coronarian acut.
b Nivel de evidență. 1. Introducere
2. Definiție și
Recomandări privind terapia orală modificatoare de boală bazată pe dovezi la clasificare
pacienții cu ICA
3. Diagnostic
În cazul agravării IC-FER cronice trebuie luate toate măsurile pentru a se continua 4. Imagistica
terapiile modificatoare de boală, bazate pe dovezi, în absența instabilității hemodinamice I C cardiacă și alte teste
sau a contraindicațiilor. diagnostice
În caz de IC-FER de novo, trebuie luate toate măsurile pentru a iniția aceste terapii după
I C
stabilizarea hemodinamică. 5. Întârzierea sau
ICA=insuficiență cardiacă acută; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă.
a Clasă de recomandare; insuficienței
b Nivel de evidență. cardiace manifeste
sau prevenirea
recesului înaintea
debutului
Recomandări privind monitorizarea stării clinice a pacienților spitalizați datorită ICA simptomelor
6. Tratamentul
Se recomandă monitorizarea standard, non-invazivă, a frecvenței cardiace, a ritmului farmacologic al
I C
cardiac, a frecvenței respiratorii, a saturației oxigenului și a tensiunii arteriale. insuficienței
Se recomandă cântărirea zilnică a acestor pacienți și realizarea unei curbe fidele a cardiace cu fracție
I C de ejecție redusă
balanței lichidiene.
Se recomandă evaluarea zilnică a semnelor și simptomelor caracteristice IC (ex:
7. Tratamentul
dispnee, raluri pulmonare, edeme periferice, greutate), pentru a putea evalua correct I C
nonchirurgical
supraîncărcarea lichidiană.
Se recomandă monitorizarea frecventă, adesea zilnică, a funcției renale (uree sanguină, al insuficienței
creatinină) și a electroliților (sodiu, potasiu) în timpul tratamentului i.v. și în timpul inițierii I C cardiace cu fracție
terapiei cu antagoniști ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron. de ejecție redusă
Trebuie luată în considerare montarea unei linii arteriale la pacienții hipotensivi și cu C

IIa 8. Tratamentul
simptomatologie persistentă în ciuda tratamentului. C
insuficienței
Trebuie luată în considerare montarea unui cateter arterial pulmonar la pacienții care, în cardiace cu fracție
ciuda tratamentului farmacologic, prezintă simptomatologie refractară (în mod special IIb C de ejecție păstrată
hipotensiune și hipoperfuzie).
IC=insuficiență cardiacă. 9. Aritmiile și
a Clasă de recomandare; tulburările de
b Nivel de evidență. conducere
Criteriile pentru externarea pacienților internați pentru ICA: 10. Comorbidități
sunt stabili hemodinamic, euvolemici, este stabilită o medicație orală bazată pe

11. Insuficiența
dovezi, și au funcție renală stabilă de cel puțin 24 de ore înaintea momentului cardiacă acută
externării.
12. Suportul
beneficiază de o educație personalizată în privința autoîngrijirii. circulator mecanic și
Pacienții externați după o spitalizare datorată unei ICA ar trebui, în timpul perioadei de
risc crescut: 13. Echipa de
management
să fie înrolați într-un program de management al bolii: planurile de urmărire multidisciplinar
trebuie întocmite înaintea externării și comunicate clar echipei de îngrijire;
să fie urmărit de către un medic generalist în prima săptămână de la externare;
să fie examinat de echipa de cardiologie din spital la 2 săptămâni de la externare,

dacă acest lucru este fezabil.
Pacienții cu IC cronică trebuie urmăriți de către un serviciu multidisciplinar de IC.

Managementul pre și post externare trebuie să fie conform standardelor de îngrijire ale
Heart Failure Association.
Tabelul 5. Obiectivele tratamentului ICA

Obiective imediate (Departamentul de urgențe/ secție terapie intensivă/unitate terapie intensivă
coronariană)
Îmbunățirea hemodinamicii și a perfuziei organelor
Restabilirea oxigenării
Ameliorarea simptomatologiei
1. Introducere
Limitarea leziunilor cardiace și renale
Prevenirea trombembolismului 2. Definiție și
clasificare
Minimizarea duratei internării pe secția de terapie intensivă
Obiective intermediare (în spital) 3. Diagnostic
Identificarea etiologiei
Titrarea terapiei pentru controlul simptomatologiei și a congestiei și pentru optimizarea tensiunii arteriale 4. Imagistica
Inițierea și creșterea dozelor terapiei farmacologice modificatoare de boală. diagnostice
Luarea în considerare, în cazuri selecționate, a terapiei cu dispozitive
Managementul pre-externare și pe termen lung prevenirea apariției
insuficienței
Dezvoltarea unui plan de îngrijiri care să asigure:
cardiace manifeste
Un program pentru titrarea și monitorizarea terapiei farmacologice;
sau prevenirea
Evaluarea necesității și momentului utilizării terapiei cu dispozitive;
recesului înaintea
Cine și când va urmări pacientul.
debutului
Înrolarea pacientului în programe de management a bolii, educarea acestuia, precum și inițierea simptomelor
modificărilor de stil de viață
Prevenția reinternării precoce 6. Tratamentul
farmacologic al
Îmbunătățirea simptomelor, calității vieții și a supraviețuirii. insuficienței
de ejecție redusă
12. Suportul circulator mecanic și transplantul 7. Tratamentul

nonchirurgical
cardiac folosind dispozitive
al insuficienței
La pacienții cu IC cronică sau acută ce nu pot fi stabilizați prin terapie medicamentoasă,
de ejecție redusă
sistemele de suport circulator mecanic (MCS) pot fi utilizate să ușureze ventricolul
deficient și să mențină perfuzia adecvată la nivelul organelor țintă. Pacienții cu șoc 8. Tratamentul
cardiogen acut sunt tratați inițial cu o asistare pe termen scurt utilizând sisteme de insuficienței
susținere a vieții extracorporeale, de scurtă durată, pentru a se putea planifica o terapie de ejecție păstrată
mai eficientă. Pacienții cu IC cronică, refractară, în ciuda terapiei medicale pot fi tratați
cu un dispozitiv permanent implantabil de susținere a funcției ventriculului stâng 9. Aritmiile și
(LVAD). tulburările de
conducere
Criteriile pacienților cu IC potențial eligibili pentru implantarea LVAD sunt rezumate în
tabelul 6. 10. Comorbidități
11. Insuficiența
Tabelul 6. Pacienții ce pot fi eligibili pentru implantarea unui dispozitiv de asistare cardiacă acută
ventriculară
Pacienții cu simptomatologie severă, ce a persistat mai mult de 2 luni, în ciuda terapiei 12. Suportul
medicamentoase și prin dispozitive optimă, și cu cel puțin una din următoarele: circulator mecanic și
FEVS <25%, și VO2 maxim <12 mL/kg/min.
Cel puțin 3 spitalizări datorită IC în ultimile 12 luni, fără o cauză precipitantă evidentă. 13. Echipa de
management
Dependență de terapie inotropă i.v. multidisciplinar
Disfuncție progresivă a organelor țintă (deteriorarea funcției renale și/sau hepatice) datorită pefuziei
reduse și nu datorită presiunii inadecvate de umplere ventriculare (PCWP ≥20 mmHg și TAS ≤80-90
mmHg sau CI ≤2 L/min/m2)
Absența disfuncției severe de ventricul drept, asociată regurgitării tricuspidiene severe.
CI=index cardiac; IC=insuficiență cardiacă; FEVS=fracție de ejecție a ventricului stâng; PCWP=presiune pulmonară capilară;
TAS=tensiune arterială sistolică; VO2=consumul de oxigen.
Recomandările pentru implantarea MCS la pacienții cu IC refractară sunt rezumate în

tabelul de mai jos.
Recomandări de implantare a suportului mecanic circulator la pacienții cu IC

refractară
LVAD trebuie luat în considerare la pacienții cu IC-FER în stadiul terminal, în ciuda unei
terapii medicale și prin dispozitive optime, pacienți eligibili pentru transplant cardiac,
IIa C
pentru a putea îmbunătăți simptomatologia, pentru a reduce riscul spitalizărilor datorită
p p ț p g ,p p
IC și riscul de moarte prematură (indicația de”punte către transplant”)
LVAD trebuie luat în considerare la pacienții cu IC-FER în stadiu terminal, în ciuda unei 1. Introducere
terapii medicale și prin dispozitive optime, pacienți ineligibili pentru transplant cardiac, IIa B
pentru a reduce riscul de moarte prematură 2. Definiție și
IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă; LVAD=dispozitiv de asistare ventriculară. clasificare
3. Diagnostic
Transplantul cardiac este un tratament acceptat pentru stadiile finale ale IC. În afară de 4. Imagistica
lipsa donorilor, principala problemă în cadrul transplantului cardiac este reprezentată de cardiacă și alte teste
consecințele eficacității limitate și complicațiilor terapiei imunosupresive pe termen diagnostice
lung (spre exemplu, rejetul mediat de anticorpi, infecția, hipertensiunea, insuficiența
renală, neoplasmul și vasculopatia arterială coronariană). Trebuie luat în considerare prevenirea apariției
faptul că anumite contraindicații sunt tranzitorii și tratabile. În timp ce infecția activă insuficienței
rămîne o contraindicație relativă a transplantului cardiac, pacienții cu HIV, hepatită, cardiace manifeste
sau prevenirea
boală Chagas și tuberculoză pot fi considerați candidați potriviți atâta timp cât anumite recesului înaintea
principii stricte de management sunt aplicate. La pacienții suferinzi de cancer ce necesită debutului
simptomelor
transplant cardiac, o colaborare strânsă cu specialiștii de oncologie trebuie să aibă loc
pentru a putea stratifica fiecare pacient în funcție de riscul recurenței tumorii.
6. Tratamentul
farmacologic al
Indicațiile și contraindicațiile transplantului cardiac sunt prezentate în tabelul 7. insuficienței
de ejecție redusă
Tabelul 7. Indicații și contraindicații de transplant cardiac
IC în stadiu terminal cu simptomatologie severă, prognostic prost și fără alte alternative 7. Tratamentul
Pacienți cu
de tratament. Motivați, bine informați, și stabili emoționali. nonchirurgical
indicație
Capabili de a fi complianți tratamentului intensiv necesar recuperării post-operatorii. folosind dispozitive
al insuficienței
Infecția acută
Boală arterial periferică sau cerebro-vasculară severă
de ejecție redusă
Hipertensiune pulmonară ireversibilă farmacologic (LVAD trebuie luat în considerare cu
o reevaluare ulterioară pentru stabilirea eligibilității).
Neoplasmul (este necesară o colaborare cu specialiștii oncologi pentru stratificarea 8. Tratamentul
riscului de reapariție a tumorii la fiecare pacient). insuficienței
Contraindicații Disfuncție renală ireversibilă (clearance-ul creatininei <30 ml/min). cardiace cu fracție
Boală sistemică multiorganică. de ejecție păstrată
Alte comorbidități grave cu prognostic prost.
IMC pre-transplant ≥35 kg/m2 (se recomandă atingerea IMC <35 kg/m2). 9. Aritmiile și
Consumul de toxice (alcool și droguri). tulburările de
Orice pacient pentru care nu există suficient suport social pentru atingerea complianței conducere
necesare recuperării la domiciliu.
10. Comorbidități
13. Managementul echipei multidisciplinare 11. Insuficiența

cardiacă acută
Intervențiile non-farmacologice, non-intervenționale utilizate în managementul IC sunt
rezumate în tabelul de mai jos. 12. Suportul
Tabelul 8. Caracteristicile și componentele programelor de management a
pacienților cu IC 13. Echipa de
Trebuie să includă o abordare multidisciplinară (cardiologi, medici de asistență primară, management
asistente, farmaciști, psihoterapeuți, dieteticieni, asistenți sociali, chirurgi, psihologi etc). multidisciplinar
Caracteristici
Trebuie să țintească pacienții simptomatici cu risc înalt
Trebuie să includă personal competent și educat profesional
Management optimizat al tratamentului medical și prin dispozitive
Educarea adecvată a pacienților, cu accent deosebit pus pe aderență la tratament și
autoîngrijire.
Implicarea pacientului în monitorizarea simptomelor și utilizarea flexibilă a diureticelor
Reevaluare după externare (clinică și/sau vizite la domiciliu; utilizarea unui sistem de
monitorizare la distanță sau suport telefonic)
Componente Creșterea accesibilității la îngrijirii medicale (urmărire personală și contact telefonic,
posibil prin monitorizare la distanță).
Facilitarea accesului la îngrijire în timpul episoadelor de decompensare
Evaluarea (și intervenția potrivită ca răspuns al) creșterii în greutate, stării de nutriție,
stării funcționale, calității vieții și probelor de laborator
Accesul la opțiuni avansate de tratament
Asigurarea suportului psihosocial pentru pacienți și familiile acestora și/sau îngrijitori.

1. Introducere
Recomandări privind exercițiile fizice, managementul multidisciplinar și 2. Definiție și

monitorizarea pacienților cu IC clasificare

3. Diagnostic
Se recomandă încurajarea exercițiilor regulate aerobice la pacienții cu IC, pentru
I A
îmbunătățirea capacității funcționale și a simptomatologiei.
4. Imagistica
Se recomandă încurajarea exercițiilor regulate aerobice la pacienții stabili cu IC-FER, cardiacă și alte teste
I A diagnostice
pentru a reduce riscul spitalizărilor datorită IC.
Se recomandă înrolarea pacienților cu IC în programe multidisciplinare de management
I A 5. Întârzierea sau
pentru a reduce riscul spitalizărilor datorită IC precum și scăderea mortalității.
Trimiterea la specialiști pentru reevaluarea pe termen lung poate fi luată în considerare insuficienței
la pacienții cu IC stabilă, care beneficiază de terapie optimă, pentru a monitoriza IIb B cardiace manifeste
eficacitatea tratamentului, progresia bolii și aderența la tratament. sau prevenirea
recesului înaintea
Poate fi luată în considerare monitorizarea presiunii arteriale pulmonare, utilizând un debutului
sistem de monitorizare hemodinamic implantabil wireless (CardioMems), la pacienții simptomelor
IIb B
simptomatici cu IC cu spitalizări anterioare datorită IC, pentru a reduce riscul recurenței
spitalizărilor datorită IC.
6. Tratamentul
Se poate lua în considerare monitorizarea multiparametrică bazată pe ICD (abordarea farmacologic al
IIb B
IN-TIME) la pacienții cu IC-FER (FEVS ≤35%) pentru a îmbunătăți prognosticul clinic insuficienței
FEVS=fracție de ejecție a VS; IC=insuficiență cardiacă; IC-FER=insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă; cardiace cu fracție
ICD=defibrilator cardiac implantabil; IN-TIME=telemonitorizarea multiparametru a dispozitivelor implantabile la pacienții cu IC. de ejecție redusă
7. Tratamentul
nonchirurgical
Elementul cheie al succesului acestor programe este coordonarea îngrijirii pe toată folosind dispozitive
durata traseului IC și pe întregul lanț de îngrijiri acordate de către toate serviciile al insuficienței
implicate în cadrul sistemului de sănătate. Serviciile de IC trebuie să fie ușor accesibile
de ejecție redusă
pacientului și/sau familiei acestuia, precum și îngrijitorilor.
8. Tratamentul
O linie telefonică de ajutor poate facilita accesul la sfaturi de specialitate.
insuficienței
Reinternarea precoce după externare este frecvent întâlnită și poate fi abordată printr-o de ejecție păstrată
planificare coordonată a externării. Planificarea externării trebuie să se inițieze cât mai
repede posibil, din momentul în care starea pacientului este stabilă si include furnizarea 9. Aritmiile și
de informații cu privire la educația privind patologia și primul control după externare. tulburările de
conducere
Externarea trebuie în așa fel organizată asfel încât atunci când pacientul este euvolemic
și au fost eliminate și tratate cauzele internării, acesta să poată fi externat. Pacienții 10. Comorbidități
trebuie să beneficieze de informații suficiente și actualizate pentru a putea lua decizii
privind ajustarea modului de viață și a autoîngrijirii. 11. Insuficiența
cardiacă acută
Pacienților cu IC, indiferent de FEVS, ar trebui să li se recomande efectuarea exercițiilor
de antrenament fizic. 12. Suportul
Pacienții cu IC trebuie să beneficieze de reevaluare regulată și monitorizarea transplantul cardiac
parametrilor biomedicali. Monitorizarea poate fi efectuată de către pacienții însăși sau de
către personal medical în timpul vizitelor la domiciliu, se poate efectua în clinici 13. Echipa de
management
comunitare sau în spital, prin monitorizare la distanță cu sau fără dispozitive multidisciplinar
implantabile sau suport telefonic structurat (STS).
Recomandări specifice privind monotorizarea pacienților cu IC sunt prezentate în tabelul

de mai jos.
Tabelul 9. Recomandări specifice pivind monitorizarea și reevaluarea pacienților

vârstnici cu IC
A se monitoriza fragilitatea și a se căuta cauze reversibile (cardiovasculare sau non-cardiovasculare) ale
deteriorării scorului de fragilitate
Revizuirea medicației: optimizarea lentă a dozelor medicației pentru IC, cu monitorizarea frecventă a stării
clinice. Reducerea polipragmaziei: numărul, dozele și complexitatea regimului. A se lua în considerare
oprirea medicației fără efecte asupra ameliorării simptomatologiei și a calității vieții (precum statinele).
Reevaluarea momentului și dozării diureticelor pentru a reduce riscul de incontinență
Luarea în considerare a trimiterii la specialistul geriatru și medicul generalist, precum și la asistentul
social pentru reevaluare și susținere pentru pacient și familie.
Îngrijirea paliativă include accentuarea managementului simptomatologiei, suport

g j p g p g , p
emoțional și comunicare între pacient și familia acestuia. În mod ideal, această abordare
trebuie introdusă timpuriu în cadrul evoluției bolii și accentuată pe măsură ce aceasta 1. Introducere
progresează.
2. Definiție și
Există terapii și acțiuni specifice care să ofere o paliație a simptomatologiei și o clasificare
îmbunătățire a calității vieții, însă dovezile sunt limitate:

3. Diagnostic
morfina (împreună cu un antiemetic atunci când sunt necesare doze mari) poate fi
utilizată pentru a reduce dispneea, durerea și anxietatea. 4. Imagistica
creșterea concentrației de oxigen inspirată poate ameliora dispneea. diagnostice
managementul diurezei poate fi util pentru a ameliora congestia severă sau pentru 5. Întârzierea sau
a optimiza controlul simptomatologiei. prevenirea apariției
insuficienței
cardiace manifeste
reducerea medicației IC ce scade TA pentru a menține oxigenarea suficientă și sau prevenirea
pentru a reduce riscul căderilor. recesului înaintea
debutului
Un plan de management ar trebui să includă: simptomelor
discutarea opririi medicației care nu are un efect imediat asupra managementului 6. Tratamentul
simptomatologiei sau asupra calității vieții legate de sănătate, precum farmacologic al
hipocolesterolemiantele sau medicația antiosteoporotică. insuficienței
de ejecție redusă
documentarea deciziei pacientului privind resuscitarea.
dezactivarea ICD la sfârșitul vieții (în concordanță cu legislația locală) 7. Tratamentul

nonchirurgical
alegerea locului preferat pentru îngrijiri și deces folosind dispozitive
al insuficienței
asigurarea suportului emoțional pentru pacient și familie/îngrijitor cardiace cu fracție
de ejecție redusă
Traducerea a fost realizată de Dr. Andrei Lihanceanu și Dr. Dan Darabanțiu, sub
8. Tratamentul
îndrumarea Dr. Ruxandra Christodorescu. insuficienței
9. Aritmiile și
tulburările de
conducere
10. Comorbidități
11. Insuficiența
cardiacă acută
12. Suportul
13. Echipa de
management
multidisciplinar

Ghidul ESC de Diagnostic Și Tratament Al Insuficienței Cardiace Acute Și Cronice 2016

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul ESC de Diagnostic Și Tratament Al Insuficienței Cardiace Acute Și Cronice 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/8/22, 2:55 PM Ghidul ESC de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace acute și cronice 2016

Ghidul ESC de 2. Definiție și

pulmonară Membrii grupului de lucru:

recurge la teste de stres sau măsurarea invazivă a presiunii VS pentru confirmarea

3 – 1. Nivel crescut al peptidelor 1. Nivel crescut al peptidelor

Un algoritm pentru diagnosticul IC în context non-acut este reprezentat în Figura 4.1.

Figura 1. Algoritm de diagnostic pentru diagnosticul IC cu debut non-acut

RMN cardiacă cu injectare de gadoliniu se poate lua în considerare la cei cu

CT cardiac este recomandat la pacienții cu IC cu probabilitate scăzută de BCI IIb C

Recomandări pentru testele diagnostice la pacienți cu insuficiență cardiacă

Următoarele teste diagnostice sunt recomandate/luate în considerare în evaluarea

Alte teste diagnostice cu scopul de a identifica alte etiologii și comorbidități în special în

Radiografia toracică este recomandată la pacienții cu IC pentru a detecta/exclude

Recomandările pentru testare genetică la pacienții cu IC se bazează pe declarația de 13. Echipa de

5. Întârzierea sau prevenirea apariției insuficienței

Tratamentul hipertensiunii arteriale este recomandat cu scopul de a preveni sau a

cardiace cu fracție de ejecție redusă 9. Aritmiile și

Medicamentele menționate anterior trebuie folosite în asociere cu diuretice la pacienții

Tratamente farmacologice indicate la toți pacienții cu funcție sistolică redusă

Un IECAd este recomandat, adăugat unui betablocant, la toți pacienții simptomatici cu I A

Alte tratamente recomandate la anumite categorii de pacienți cu insuficiență 3. Diagnostic

Diureticele sunt recomandate pentru ameliorarea simptomatologiei și reducerea

Recomandările pentru tratamentul anginei stabile asociată insuficienței cardiace

Etapa 2: asociat betablocantului sau dacă betablocantul nu este tolerat

Tratamente (sau asocieri terapeutice) care pot dăuna pacienților cu insuficiență

7. Tratamentul nonchirurgical cu dispozitive al

Recomandări pentru utilizarea TRC la pacienții cu IC

TRC este recomandată la pacienții simptomatici cu IC în ritm sinusal cu durata QRS

8. Tratamentul insuficienței cardiace cu fracție de 7. Tratamentul

Recomandări de tratament la pacientii cu IC-FEI/IC-FEP 13. Echipa de

9. Aritmiile și tulburările de conducere

Identificarea unei potențiale cauze corectabile (ex. hipertiroidism, dezechilibre 3. Diagnostic

Recomandări pentru controlul ritmului la pacienții cu fibrilație atrială, IC

Recomandări pentru managementul tahiaritmiilor ventriculare la pacienții cu IC

Recomandări pentru managementul bradiaritmiilor în IC 5. Întârzierea sau

Pentru pacienții cu pauze simptomatice, prelungite sau frecvente în ciuda ajustării

Comorbiditățile au o importanță majoră în IC (tabelul 3) iar managementul lor reprezintă 9. Aritmiile și

Tabelul 3. Importanța comorbidităților la pacienții cu IC 10. Comorbidități

1. Interferarea cu procesul diagnostic al IC (BPOC ca și etiologie a dispneei).

3. Contribuirea la povara spitalizării și a mortalității, fiind principala cauză de reinternare la 1 și 3 luni.

10.1 Angina și boala coronariană

10.2 Cașexia și sarcopenia 3. Diagnostic

10.3 Cancerul 5. Întârzierea sau

10.6 Disfuncția erectilă 11. Insuficiența

10.8 Hipopotasemia și hiperpotasemia

S-a demonstrat ca agenții eritropoetici nu îmbunătățesc prognosticul pacienților cu IC-

Recomandări pentru tratamentul altor comorbidități ale pacienților cu IC

Servo-ventilația adaptivă nu este recomandată la pacienții cu IC-FER asociată apneei de

10.16 Boala cardiacă valvulară

Recomandări pentru tratamentul bolilor valvulare la pacienții cu IC sunt prezentate în

Recomandări pentru tratamentul bolilor valvulare la pacienții cu IC 2. Definiție și

Tabelul 4. Factori declanșatori ai ICA

Creșterea tonusului simpatic, cardiomiopatia legată de stress

Recomandări legate de testele diagnostice 9. Aritmiile și

Recomandări de management a pacienților cu ICA: terapia cu oxigen și suportul 2. Definiție și

Recomandări de management a pacienților cu ICA: farmacoterapia 9. Aritmiile și

La pacienții cu ICA nou-depistată sau la cei cu IC cronică decompensată, ce nu sunt

Se recomandă administrarea diureticelor fie ca bolus intermitent fie ca infuzie continuă,

Profilaxia tromboembolismului 5. Întârzierea sau

Recomandări privind terapia de substituție renală la pacienții cu ICA 8. Tratamentul

Recomandări privind managementul pacienților cu șoc cardiogen 11. Insuficiența

Trebuie luată în considerare montarea unei linii arteriale la pacienții hipotensivi și cu C

Criteriile pentru externarea pacienților internați pentru ICA: 10. Comorbidități

sunt stabili hemodinamic, euvolemici, este stabilită o medicație orală bazată pe