Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopul planificarii proiectelor este acela de a asigura realizarea acestora cu incadrarea in bugetele de
cheltuieli si timp stabilite. Acest obiectiv nu este usor de realizat si se pot intalni multe obstacole pe
durata realizarii proiectului.
Matricea Cadru Logic este o metoda utila in proiectarea, monitorizarea si evaluarea proiectelor,
oferind informatii clare, concise si sistematice cu privire la acestea. Desi a fost utilizata initial in
organizatiile non-profit, Matricea Cadru Logic este utila in evaluarea si monitorizarea oricarui proiect,
oferind o imagine de ansamblu asupra acestuia.
Matricea Cadru Logic a fost dezvoltat in 1969 de catre Agentia de Dezvoltare Internationala SUA si a
fost utilizata in numeroase tari si organizatii. Este utilizata in special pentru planificarea strategiilor la
nivel macro.
Aceasta abordare permite rezumarea concisa a principalelor elemente ale unui proiect si confera o
structura logica relatiei dintre scopul proiectului si input-urile preconizate, activitatile planificate si
rezultatele asteptate.
Aceasta abordare incurajeaza gandirea creativa si creste angajamentul tuturor partile implicate pe
tot parcursul ciclului de viata al proiectului.
Matricea Cadru Logic combina abordarea cascada (de sus in jos) de parcurgere a activitatilor intr-un
proiect, cu un proces riguros de evaluare a acestora.
Matricea Cadru Logic este un instrument vizual, sub forma unui tabel cu 4 coloane si 4 randuri (Figura
1). Acesta etaleaza pe fiecare rand tipurile de evenimente desfasurate pe parcursul implementarii
unui proiect (Obiectivul general, Scopul proiectului, Rezultate si Activitati), iar pe coloane tipul de
informatie utilizat in evaluarea evenimentelor (descriere, indicatori obiectivi si verificabili – OVI,
modalitati de verificare – MOV si Ipoteze).
Matricea cadrul logic metode de management de proiect etapele unui proiect de succes
Comunica informatii utile despre proiect celor interesati, intr-o forma concisa si clara.
🔵 Pasul 1. Definirea obiectivului general care se incearca a fi atins prin realizarea acestui proiect,
alaturi de altele (ex.: cresterea cifrei de afaceri cu 15%).
🔵 Pasul 3. Definirea rezultatelor necesare pentru indeplinirea scopului (ex.: „redefinirea produsului
pentru a raspunde nevoilor unui nou segment de consumatori”, „campanie de promovare a
produsului in noul segment de consumatori” etc., pentru a indeplini scopul „atragerea de noi
segmente de consumatori”). Rezultatele mai sunt numite „termeni de referinta”, intrucat definesc
ceea ce trebuie sa realizeze efectiv echipa.
🔵 Pasul 4. Definirea activitatilor necesare pentru indeplinirea fiecarui rezultat (ex.: „realizarea unei
cercetari pentru identificarea segmentului de public ale carui nevoi pot fi indeplinite cu cele mai mici
modificari ale produsului” si „dezvoltarea noului produs in conformitate cu rezultatele cercetarii”
pentru indeplinirea rezultatului „redefinirea produsului pentru a raspunde nevoilor unui nou
segment de consumatori”). In aceasta etapa, se prezinta pe scurt 3-7 activitati a caror implementare
va duce la realizarea rezultatului. Pentru a asigura desfasurarea unor activitati de monitorizare si
evaluare a proiectului, poate fi introdusa in matrice activitatea „Elaborarea Sistemului de
management al proiectului”.
🔵 Pasul 5. Verificarea logicii verticale cu ajutorul unei abordari Daca-Atunci (ex.: „Daca” scopul de a
atrage noi segmente de consumatori este indeplinit, „atunci” va fi indeplinit si obiectivul general de a
creste cifra de afaceri). Daca matricea a fost corect realizata, intotdeauna nivelul inferior va
conditiona realizarea nivelului imediat superior.
🔵 Pasul 6. Definirea ipotezelor pentru obiectivul general, scopul proiectului, rezultatele si activitatile.
Ipotezele sunt afirmari ale incertitudinii, evidentiind factorii, externi sau interni proiectului, care ar
putea rupe legaturile dintre nivelele definite la pasii anteriori (ex.: daca concurenta abordeaza acelasi
segment de public printr-un nou produs, impactul proiectului va fi redus, iar obiectivul general, de a
creste cifra de afaceri cu 15%, nu va fi indeplinit). Ipotezele se refera la probleme ce nu tin de
activitatea echipei, ci doar de factori externi. Daca probabilitatea ca ipoteza sa se adevereasca este
ridicata, se va redefini proiectul in consecinta sau se va renunta la el.
🔵 Pasul 7. Definirea indicatorilor obiectivi si verificabili (OVI) pentru obiectivul general, scopul
proiectului, rezultate si activitati (ex.: identificarea unui segment de consumatori de cel putin
300.000 persoane pentru a asigura o crestere de 15% a cifrei de afaceri pe parcursul unui an). Acesti
indicatori masoara performanta, demonstrand rezultatele si indeplinirea obiectivelor. In acelasi timp
evidentiaza ceea ce este strict necesar a se indeplini la fiecare nivel inainte de a se trece mai departe.
Indicatorii se refera la cantitate, calitate si incadrarea in timp, spatiu si buget, fiind definiti numeric.
Nu este necesar sa utilizati multi indicatori, ci numai atati cati sunt necesari pentru a arata ceea ce
trebuie realizat. In elaborarea unui indicator de verificare, aveti in vedere urmatoarele criterii:
🔵 Pasul 8. Definirea Modalitatilor de Verificare (MOV), care se refera la surse de informatii care sa
demonstreze nivelul progresului realizat (ex: inregistrarile firmei arata o crestere a cifrei de afaceri cu
5% in primele 4 luni).
🔵 Pasul 10. Evaluarea matricei cadrului logic se poate realiza cu ajutorul pasilor listati mai sus,
tinandu-se cont in acelasi timp de experientele anterioare in proiectarea unor astfel de matrici.
AVANTAJELE UTILIZARII MATRICEI CADRU LOGIC
Printre avantajele utilizarii Matricei Cadru Logic se pot enumera: imbunatatirea calitatii in proiectarea
proiectului/programului/sistemului, deoarece solicita clarificarea obiectivelor, utilizarea indicatorilor
de performanta si evaluarea riscurilor.
Identificati si sa prezentati toate componentele cheie ale unui proiect intr-un mod clar, concis,
coerent si sistematic;
Identificati elementele care au un impact negativ asupra procesului sau care nu functioneaza;
Dezavantajele utilizarii Matricei Cadru Logic pot aparea in cazul unui management rigid, prin
limitarea creativitatii si inovarii. Totodata, daca nu este actualizata in timpul implementarii, poate fi
un instrument static care nu reflecta conditiile schimbarii.
Nu poate fi aplicata in cazul proiectelor complexe care necesita mai multe etape;
CONCLUZII
Abordarea specifica Matricii Cadru Logic reprezinta o metodologie care are rolul de a clarifica
obiectivele unui proiect, program sau sistem. Acest instrument ajuta la identificarea linkurilor cauzale
– „programul logic” sub forma rezultatelor pe urmatorul lant: date de intrare, procese, livrabile pe
grupuri de beneficiari, venituri si impact.
Matricea ajuta, de asemenea, factorii de decizie sa-si puna intrebarile fundamentale si sa analizeze
ipotezele legate de riscuri.
Matricea Cadru Logic conduce la identificarea indicatorilor de performanta din fiecare stadiu al
acestui lant, precum si a riscurilor care ar putea impiedica atingerea obiectivelor. Matricea este un
vehicul pentru implicarea partenerilor in clarificarea obiectivelor si proiectarea activitatilor. Totodata,
Matricea Cadru Logic reprezinta un instrument util pentru urmarirea progresului si actiunilor
corective in timpul implementarii unui proiect.
Matricea Cadru Logic simplifica proiectarea activitatilor, sprijina pregatirea planurilor operationale
detaliate, furnizeaza obiective legate de revizuirea, evaluarea si monitorizarea activitatii.
BIBLIOGRAFIE
Ricardo Viana Vargas, Practical Guide to Project Planning, CRC Press, 2007
Trish Melton, Real Project Planning: Developing a Project Delivery Strategy, Butterworth-Heinemann,
2011
Parviz F. Rad, Vittal S. Anantatmula, Project Planning Techniques, Management Concepts Inc., 2005
Calin M. Popescu, Chotchai Charoenngam, Project Planning, Scheduling, and Control in Construction:
An Encyclopedia of Terms and Applications, John Wiley & Sons, 1995
James Lewis, Project Planning, Scheduling & Control, 3rd Edition, McGraw Hill Professional, 1995
Louis J. Goodman, Ralph Ngatata Love, Project planning and management: an integrated approach,
Pergamon Press, 1980