Radiația

atmosferică
n Ionizantă
– X
– Gamma
– Protoni
– Neutroni
– Alfa (nuclee He)
n Neionizantă
– infrarosu
– UV
 Surse

n Cosmică
n Terestră
n Endogenă
n Radiația cosmică:
– Radiația solară de bază (vântul solar)
– Exploziile solare (SPE)
– Supernove
n In afara atmosferei radiația este 85% protoni, 12 % alfa
și 1,5% HZE
n Radiația solară este 95% protoni
n Radiațiile secundare iau naștere prin impactul
radiației primare cu materia, dacă energia e
suficientă.
n Radiația ionizantă – pierde energie prin
ionizare și excitare atomică în materie
n SI Gray (Gy) – energia absorbită pe
masă de materie (J/kg)
n Un om obișnuit din zonele dezvoltate
0,005 Gy/an
n O cură de radioterapie 60 Gy într-o
zonă limitată
n 2,5 Gy doză corporală totală duce la
moarte.
n In ceeace privește impactul asupra
omului, nu toate radiațiile sunt egale.
Avem nevoie de un factor de corecție
Sv sau GyEq
n Sv =Gy*Q (acum Wr)
n GyEq=Gy*Wx – există în continuare
lucrări de referință care îi spun Sv dar
nu e. Din fericire, puținii experți înțeleg
rapid la ce se referă.
n US papers tend to use
– rad instead of Gy.. 1 rad = 1cGy
– rem instead of Sv 1 rem=1cSv
n Same principles apply
 Calitate radiației
(Sv)
Radiation Energy Wr (Q factor)

x-rays, gamma rays,

1
beta rays,

< 1 MeV 2.5 + 18.2·e−[ln(E)]²/6

neutrons 1 MeV - 50 MeV 5.0 + 17.0·e−[ln(2·E)]²/6

> 50 MeV 2.5 + 3.25·e−[ln(0.04·E)]²/6

protons, charged pions 2

alpha rays,
nuclear fission products, 20
heavy nuclei
 Impactul tisular
(RBE)
Factor de corecție tisular
Organ ICRP30(I36) ICRP60(I3) ICRP103(I6)
1979 1991 2008

Gonade 0.25 0.20 0.08 UNIT?

Măduva
0.12 0.12 0.12
GyEq momentan
hematogenă

Colon - 0.12 0.12

Plămân 0.12 0.12 0.12
Stomac - 0.12 0.12
Sâni 0.15 0.05 0.12
Vezica urinară - 0.05 0.04
Ficat - 0.05 0.04
Esofag - 0.05 0.04
Tiroidă 0.03 0.05 0.04
Piele - 0.01 0.01
Os 0.03 0.01 0.01

Glande salivare - - 0.01

Creier - - 0.01

Restul corpului 0.30 0.05 0.12

n Estimarea în Sv e mai conservativă
decât cea în GyEq.
n Sv rămâne pentru că ne dorim limite
conservative pentru populația generală.
n Pentru proceduri specifice
(radioterapie) diferența contează dar
momentan se preferă ajustarea
ghidurilor în Sv sau referire directă la
Gy cu menționarea corecțiilor unde este
n Pentru operații spațiale, ne dorim date
cât mai reale și mai puțin conservative,
așa că mai toate rapoartele utilizează
GyEq
n Pentru standardele de radioprotecție ne uităm în
primul rând la riscul de cancer. E un model
probabilistic, derivat de la supraviețuitorii
bombardamentelor atomicie, actualizat cu Cenobîl și
probabil în viitor cu Fukushima.
n Standardul actual e de model linear fără limită (
expunerea cumulativă crește riscul, nu există doză
sigură). De aceea limităm expunerea la gravide.
n Unii autori dezbat acest model. Căutați
radiation hormesis
n Știm că doze mici promovează
repararea ADN
n Sunt și alți factori implicați (lipsa de
oxigen duce la radioprotecție (nu
genomic dar ca moarte celulară). Rolul
microgravutației în spațiu e presupus
dar nedovedit încă.
 Doze radiologice
comune mSv
n Average background n Hip radiograph 0.7 embolism) 15
radiation exposure n Shoulder radiograph n Lung V/Q scan 2.2
(per year) 3 0.01 n CT abdomen and
n Chest radiograph (PA n Knee radiograph pelvis 14
and lateral) 0.1 0.005 n CT angiogram aorta
n Cervical spine n CT head 2 (chest, abdomen,
radiograph 0.2 n CT spine 6 pelvis—rule out
n Thoracic spine dissection or
n CT stroke protocol
radiograph 1.0 (CT, CTA, and CTP) aneurysm) 24
n Lumbar spine 14 n Trauma CT ‘‘pan-
radiograph 1.5 n CT chest 8 scan’’ (head, neck,
n Pelvis radiograph 0.6 chest, abdomen,
n CT angiogram of pelvis) 34
n Abdomen radiograph thorax (rule out
0.7 pulmonary
n O CT abdominală duce la creșterea
riscului de cancer de la 42 la 42.1%
n Raportul risc beneficu trebuie considerat
întotdeauna când e vorba de imagistică. (mai
mult decât o radiografie simplă)
n Unele unități au deja un consimțămân
informat legat de riscul radiațiilor.
n Scanerele de aeroport?
n ALARA
n Doze sub 50 mGy sunt considerate
sigure la gravide de către ginecologi
(95%, similar cu intervalul de
certitudine statistică). Poate nu au
înțeles exact fenomenul.
n Pe de altă parte, dozele fetale sunt mai
mici decât cele materne.
 Efecte acute
n 0,1-0,5 Sv modificări minore ale formulei sanguine
n 0,1-1 Sv 5-10% dintre subiecți greață și vomă. Modificări mici ale
formulei leucocitare
n 1-2 Sv Greață 25-50% dintre subiecți. Leucocite marcat reduse
n 2-3,5 Sv Greață 75-100%, vărsături, febră, anorexie, diaree,
hemoragii. 75% reducere la toate elementele sangvine. 5-50% decese
n 3,5 – 5,5 Sv 100% greață, vărsături, anorexie, diaree hemoragică. 50-
90% mortalitate la 6 săptămâni. Supraviețuitorii se refac după 6 luni
n 5,5-7,5 Sv Greață și vărăsturi severe în primele 4 ore. Mortalitate 80-
100%
n 7,5-10 Sv Vărsături incoercibile 3 zile. Moarte în 2,5 săptămâni.
n 10-20 Sv Mortalitate 100% în 2 săptămâni
n 45 Sv Incapacitare totală în ore. Moarte 100% în maxim 7 zile
 Principii în
urgențele nucleare

n Radiologii și medicii de medicina muncii

sunt de obicei responderi primari în
cazul unui accident nuclear (arma
nucleară, accident de reactor,
contaminare din alte cauze)
n Ajutorul medical specializat poate
crește șansele de supraviețuire la doze
3-7 Sv
 Limite de expunere
pentru Homeland
security - Sv
n General 0.05
n Protecția proprietății 0.10
n Protecția vieții sau protecția unor mase
mari de populație 0.25
n Protecția vieții sau protecția unor mase
mari de populație cu voluntariat sau
consimțământ informat în antecedente
>0.25
n Depleția
limfocitară
în dinamică
este cea
mai bună
metodă de
urmărire și
prognostic
n Dacă e posibil (expuneri populaționale
limitate) studii citogentice pentru
estimarea riscului pe termen lung și
pentru colevtarea de date pentru
modelele de dozimetrie.
 Ghid medicație

n Doze mici (până la 1.5 Sv) – antiemtice

obișnuite, balanță hidroelectrolitică și
acido bazică
n Dozele de peste 2Sv necesită setroni.
n În câteva zile (depinde de curba
leucocitară) antibioprofilaxia este
recomandabilă, cu sprijinul
infecționistului.
n Pentru doze de peste 2Sv, cu un consult
hematologic pot fi indicate citokine. Peste
6Sv transplantul de măduvă poate fi o
opțiune.
n Toxicologii pot ajuta cu decontaminarea
(emeză, cărbune activat). Pentru unele
substanțe (ex uraniu-rinichi) toxicitatea
directă paote fi mai gravă ca radioactivitatea.
 Agenți de
substituție sau
chelatori
n KI pentru tiroidă
n Agenți chelatori pentru actinide
n Albastru de Prusia (concetrașie
specifică) pentru cesiu și taliu.
 Spațiul

n Radiația noncorpusculară e neglijabilă,

avem scuturi suficeint de bune.
n Particulele sunt o probleme, cu cât sunt
mai grele cu atât sunt mai încărcate
energetic HZE
Apollo 11 film. Linia
groasă e un HZE
n NASA a calculat că un astronaut e lovit
în fiecare celulă de un proton la 3 zile,
un nucleu de heliu la câteva săptămâni
și un HZE la câteva luni.
n Low-Earth orbit 6–12 luni, 50–100 mSv
(1/3 protoni și 2/3 GCR)
n deep-space sortie – 1 lună, 32.1
mGyEq cu 16.7 mGy din GCR
n lunar visit/habitat, 231 mGyEq cu 120–
150 mGy din GCR
n deep-space journey – 1 an: 385 mGyEq
cu 200 mGy din GCR
n O misiune pe marte la minimul solar cu
o durată de 3 ani: 1.0–1.2 Sv (245–360
mGy) cu 130–180 mGy din protoni, 45–
70 mGy nuclee He, 20–40 mGy
particulr 3<Z<9 particles, 30–40 mGy
particule Z > 10 particles și 20–30 mGy
neutrons și altele
 Riscuri

n carcinogeneză
n Boli degenerative (cardiovasculare, etc)
n SNC acut (în misiune) și cronic (în afara
misiunii)
n Boala de iradiere
n Riscul de cancer este crescut datorită
leziunilor bicatenare produse de HZE
n Instabilitatea genomică se transmite
generațiilor următoare
n Efectul cumulativ al mutațiilor e greu de
prezis în misiune
n Ca să complice și mai mult lucrurile, celulele
nelovite direct au instabilitate genomică, n-
avem model pentru asta.
n HZE pot omorî neuronii, mult mai
eficient decât gamma și razele X
 Aviație

n At 10000 meters, the baseline radiation

level is 90 times more than at sea level.
 ICRP EU FAA

Populația generală 1 mSv/ an 1 mSv/ an 1 mSv /an

Expunere ocupațională 20 mSv /an, media la 5 ani, 20 mSv /an, media la 5 ani, 20 mSv /an, media la 5 ani,
fără a depăși 50 mSv pe an fără a depăși 50 mSv pe an fără a depăși 50 mSv pe an

Doza echivalentă fetală 1 mSv/ an 1 mSv pe tot parcursul sarcinii 1 mSV maxim pe toată durata
și ALARA sarcinii, dar maximum 0.5 mSv
pe lună

Nivel de control N/a 6 mSv N/a

n Riscul fetal cancer și retard mintal.
(până la de 4 ori mai mare față de
populația generală).
n Risc genetic
n Un copil conceput după iradiere are un
risc mai mare de a avea probleme
genetice, risc cumulativ cu cariera
aeronautică.
n Efecte degenerative
n Boli cardiovasculare, digestive, afectare
SNC, cataractă.
n http://www.icrp.org/docs/P103_Romani
an.pdf