Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Proiect
Dumitru Robert-Ionuț
Negustoru Sergiu
Profesor coordonator:
Prof. univ. doc. ing. Cristea Daniel
Cuprins:
1. Introducere în energia
solară…………………………...........................................................................3
2. Prezentare panouri
fotovoltaice……………………………………………………………………………....5
Pagină
1
2.1 Performanța
actuală………………………………………………………………………………………
.….8
2.2 Principiul de
funcționare………………………………………………………………………………..
……9
2.3 Materiale folosite și tehnologii
utilizate……………………………………………………………..11
4. Celule solare
flexibile……………………………………………………………………………………………
…..…19
4.1 Substrat
metalic………………………………………………………………………………………………
.......20
4.2 Substrat
ceramic……………………………………………………………………………………………...
.…..21
4.3 Substrat
plastic………………………………………………………………………………………………
……..21
5. Implementarea celulelor
hibride………………………………………………………………………………….…22
Pagină
2
5.1 Materiale și mod de
funcționare…………………………………………………………………….………23
5.2 Fabricarea
SiNW………………………………………………………………………………………………
……24
7.
Bibliografie…………………………………………………………………………………………
………………………….26
Energia solară este sursa supremă responsabilă pentru toate sistemele noastre meteo și sursele de
energie de pe Pământ. Suficientă radiație solară lovește suprafață planetei în fiecare oră pentru ca
teoretic să ne furnizeze suficientă energie pentru aproape un an întreg.
Soarele este un reactor nuclear masiv. În profunzimea nucleului Soarelui, reacțiile de fuziune
nucleară produc cantități masive de energie, care radiază spre exterior de la suprafața Soarelui și
în spațiu, sub formă de lumină și căldură.
Pagină
3
Ohl a inventat primul panou solar fotovoltaic în anul 1941, iar primul panou solar cu caracter
comercial a părăsit linia de producție a laboratoarelor Bell în anul 1954. Istoria panourilor solare
se scrie chiar și în ziua de azi, când companii precum Viessmann fac tot posibilul pentru a oferi
clienților lor moduri mai eficiente și mai profitabile de a folosi acest tip de energie.
Chiar și o singură locuință poate reduce în mod semnificativ cantitatea de dioxid de carbon emis
în atmosferă la nivel mondial dacă în loc de sursele tradiționale de energie alege să folosească
energie solară. Iar acest lucru se întâmplă datorită faptului că panourile solare nu produc la fel de
Pagină
4
multă poluare ca alte dispozitive de generare de curent electric sau căldură și odată instalate se
întrețin foarte ușor. [10]
Celulele fotovoltaice transformă direct energia solară în electricitate folosind efectul fotovoltaic.
Procesul funcționează și pe vreme înnorată și ploioasă chiar dacă reduce eficiența producerii și
conversiei. Celulele fotovoltaice sunt asamblate în module pentru construcția unor sisteme
fotovoltaice modulare care sunt folosite pentru a genera curent electric pentru aplicații conectate
la rețea și aplicații off-grid precum clădiri rezidențiale și comerciale, facilități industriale, zone
retrase și rurale.
În condiții de radiație standard, tensiunea maximă va fi de 16+18 V, iar tensiune de mers în gol
20+22,5 V. O celulă generează în gol 0,6 V și trebuie conectată în serie 33+36 de celule pentru a
obține o tensiune necesară.
Pagină
5
Un panou fotovoltaic este construit din:
un geam (geam securizat monostrat) de protecție pe față expusă la soare;
un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat EVA sau cauciuc
siliconic) în care se fixează celulele solare;
celule solare monocristaline sau policristaline conectate prin benzi de cositor;
îmbunătățirea feței posterioare a panoului cu o folie stratificată din material
plastic rezistent la intemperii fluorura de polivinilden (Tedlar) și Polyester;
priză de conectare prevăzută cu diodă de protecție respectiv diodă de
scurtcircuitare și racord;
ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare și
montare, pentru fixarea și rigidizarea legăturii. [1]
Sistemele fotovoltaice se divizează în două categorii
principale:
a) conectate la rețea (grid-connected) sau care funcționează în paralele cu
Sistemele conectate la rețea se divizează în sisteme pentru care rețeaua publică are rol de sursă
auxiliară de energie (grid back-up), în care excesul ce energie produsă pe cale fotovoltaică este
furnizată în rețea(grid interactive PV system) și centrale electrice solare-electrice (mulți MW PV
system) care furnizează toate energia produsă în rețea.
Prin conectarea surselor de energie regenerabilă la rețeaua electrică, apar probleme de natură
tehnică (dificultăți în reglaj și control al sistemului) și probleme de natură economică (energia
regenerabilă nu este competitivă pe piață de energie).
Conectarea directă la rețeaua electrică duce la un nivel ridicat de perturbații. În cazul conectării
prin transformatoare, are loc diminuare perturbăriilor, în special cele armonice de rang multiplu
Pagină
6
de 3 dacă înfășurările transformatorului se conectează în triunghi. Conectarea sistemului
fotovoltaic printr-un circuit electronic cu convertor performant de frecvența duce la reducerea
perturbațiilor.
b) nu au componente în mișcare:
c) producere și consum în același loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local:
d) modularitate:
sistemele fotovoltaice pot fi proiectate pentru expandare ușoară, deci dacă cererea de putere
crește, singurul obstacol al expandării este lipsa spațiului necesar pentru amplasarea modulelor
suplimentare;
e) autonomie:
f) durabilitate:
Pagină
7
Cantitatea de energie primită de la soare corespunde anual cifrei de 1.5 miliarde de milioane de
MWh, ceea ce reprezintă circa 23 000 de ori consumul actual de energie.
Disponibilitatea aceste energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este
captată, de anotimpuri și de pătură noroasă.
Panourile solare permit convertirea directă în electricitate a 10- 15% din această putere, că și
exemplu un acoperiș fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW și produce 2-6 MWh/an.
În anii 1999 energia solară fotovoltaică a fost foarte puțîn semnificativă, având o creștere
importantă între anii 2002 și 2003, de 43,4%.Puterea instalată în Uniunea Europeană în 2003 a
fost de 562,3 MW. În topul liste țărilor Uniunii Europene se află Germania (397,6 MW), Olanda
(48,63 MW), Spania (27,26 MW). Pentru a compară, puterile instalate în alte țări în 2003 sunt:
Franța (21,71 MW), Portugalia (2,07 MW) și Belgia (1,06 MW). Se remarcă faptul că țările
aflate în sudul Europei nu dezvoltă cel mai mult filiera fotovoltaică. [1]
Capacitatea fotovoltaică instalată la nivel mondial a atins aproximativ 400 GW la sfârșitul anului
2017 și se preconizează că va crește și mai mult până la 4500 GW până în 2050.Având în vedere
o durată medie de viață a panourilor de 25 de ani, se preconizează că deșeurile fotovoltaice
solare la nivel mondial vor ajunge până în 2030 între 4% și 14% din capacitatea totală de
producție și vor crește până în 2050 la peste 80% (aproximativ 78 milioane de tone).Prin urmare,
eliminarea panourilor fotovoltaice va deveni o problemă de mediu pertinentă în următoarele
decenii. În cele din urmă, vor exista domenii mari pentru a investiga cu atenție cu privire la
eliminarea și reciclarea panourilor fotovoltaice EOL.UE a inițiat reglementările privind deșeurile
electronice din sectorul fotovoltaic, inclusiv obiectivele de colectare, recuperare și reciclare
specifice sectorului fotovoltaic. [2]
Pagină
8
Mecanismul de funcționare al fotovoltaicelor este următorul:atunci când lumina lovește un atom,
acesta este absorbit de către unul din electronii din jurul atomului, stimulând energia
electronului. Pe unele materiale (metale sau siliciul), această energie generată este suficientă
pentru a separă electronul de atom, lăsând electronul să se deplaseze liber în structura cristalină a
materialului. În cazul creării a două structuri de cristal, acest fenomen poate fi exploatat.
Un strat, denumit material tip N, este contaminat cu o substanță chimică (proces numit dopaj),
având astfel o mulțime de electroni în el. Celălalt strat este contaminat cu un alt material care îl
face capabil să absoarbă mai mulți electroni, material de tip P.În schimb, acești electroni nu pot
sări cu ușurință peste joncțiunea dintre aceste două materiale (joncțiune P-N), există o diferența
de tensiune între cele două straturi.
Fiecare celulă solară generează doar o mică tensiune, în mod obișnuit aproximativ 0.5 V.
Valoarea curentului creat depinde de dimensiunea celulei. Această tensiune poate fi crescută,
prin conectarea mai multor celule. [1]
O celulă fotovoltaică transformă doar o parte din energia radiantă în energie electrică, restul se
pierde că urmare a unei serii de procese ce se petrec în timpul conversiei:
- procese care intervin când energia este sub formă de radiație (pierderi de radiație);
- absorbția incompletă;
- generarea purtătorilor;
- pierderi de tensiune;
- jumătate din energia absorbită de la soare se pierde sub formă de căldură, de unde rezultă un
maxim de eficientă de 25%. [2]
Pagină
9
extracție se realizează prin intermediul unei joncțiuni create special în semiconductor, cu scopul
de a crea un câmp electric în interiorul materialului care va antrena sarcinile negative într-un
sens, iar pe cele pozitive în sensul opus. Se realizează prin doparea semiconductorului.
Joncțiunea unei fotocelule cu siliciu este constituită dintr-o parte dopată cu fosfor(P), numită de
tip “n”, alipită unei părți dopate bu bor(B), numită de tip “p”. La limita dintre cele două părți se
crează câmpul electric care separă sarcinile pozitive de cele negative. (Figura 1) [2]
Figura 1
Figura 2
Pagină
10
cu patru alți atomi de aceeași natură. Se mai poate utiliza și arseniură de
galiu și straturi subțiri de CdTe (telura de cadmiu), Cis (cupruindiudiseleniu) și CIGS. [2]
-Preț ridicat;
Pagină
11
Figura 3
Dezavantajele lor sunt: randament scăzut în timpul intensităților radiației solare și degradarea
materialului într-un timp relativ scurt de funcționare.
Avantajul lor este costul scăzut de producție și performanță bună în timpul unei iluminări slabe,
fiind performanțe la temperaturi mai ridicate.
Pagină
12
Figura 4
d) Celule tandem:
Sunt realizate prin asociera tipurilor de celule prezentate mai sus, sub formă de straturi.Această
combinare conduce la absorbirea unui spectru mai larg al radiației electromagnetice pentru
producerea de energie electrică. Astfel se ameliorează randamentul de conversia, față de o celulă
simplă. Costul de producție este evident mai ridicat.
Această tehnologii presupune reducerea cantității de material din producerea celulelor PV, dar
duce și la o scădere a randamentului de conversie. Acest tip de celule sunt des utilizate din cauza
costului scăzut de fabricație, greutatea redusă a panoului și flexibilitatea lor.
Celulele cu CdTe se bazează pe telura de cadmiu, material folosit pentru proprietatea lui de
absorbție mare. Totuși, dezvoltarea lor riscă să fie frânată din cauza toxicității cadmiului.
Celulele cu CIS (CuInSe2) se bazează pe cupru, indiu și seleniu. Caracteristicile acestui material
constau într-o bună stabilitate sub acțiunea iluminării. Au proprietăți de absorbitate excelente.
Celulele cu CIGS sunt realizate din aceleași materiale că și cele CIS, având că și particularitate
alierea indiului cu galiu, obținând astfel caracteristici mai bune. [2]
Pagină
13
Figura 5
Prin introducerea de nanomateriale, fotovoltaicele de generația a treia utilizează cel mai mult
nanomateriale și vor înlocui tehnologia fotovoltaicelor de generația întâi și a două generație.
Pagină
14
pentru dispozitive PV. Datorită acestor structuri, s-a crescut eficientă colectării și a eficientă
conversiei până la 3,4% la o iluminare solară și de până la 4,8% la 8 iluminări solare.
Fiindcă siliciul are o suprafață de recombinare mare, este preferabil să fabricăm fire din Siluciu
cu un diametru larg pentru a reducă reportul de suprafață-volum, cu un strat pasiv pe suprafață
firului pentru a reduce recombinarea la suprafață. Utilizând cupru pentru a cataliza creșterea
microfirelor (MW), și fabricând un singur fir radial, celulele solare de joncțiune “p-n” cu siliciu
amorf și nitrura de siliciu cu acoperiri de pasivizare a suprafeței. Astfel de celule au atins o
eficientă fotovoltaică aparență de 9,0%, cu o tensiune în circuit deschis de aproximativ 600 mW
și factor de umplere de până la 80%. [3]
Prin intermediul punctelor cuantice, golurile de bandă pot fi reglate special pentru a converti și
lumina cu undă mai lungă, crescând astfel eficientă celulelor solare.
Că și materiale pentru punctele cuantice, se folosesc semiconductorii tip III/IV și alte combinații
de material, precum Siliciu/Germani (Și/Ge), Siliciu/Beriliu (Și/Be), Teleriu/Seleniu (Te/Se).
Punctele cuantice din Siliciu/Germaniu aduc avantejele următoare:
Pagină
15
energie. Curent, s-a investigat doar NiO că și material fotocatod, dar acesta are o eficientă de
0,41-1,30%, eficientă atinsă folosind un colorant push-pull bine proiectat (PMI-6TTPA-TPA).
Prin conductivitate ridicată de tip p (10-2-10-2Scm-1), spațiu larg de bandă (>3eV) și
transparență optică ridicată (80%) în regiunea vizibilă, delafossite-le cu CuAlO2 s-au dovedit a
fi alternativă promițătoare comparativ la NiO în DSSC de tip p.
Politipul “3R” constă din “AaBbCcAaBbCc...” stivuind de-a lungul axei c și are simetrie
romboedrică cu grupul spațial R-3m, întrucât politipul “2H” constă în secvență de stivuire
alternativă “AaBbAaBb...” și are grupul spațial P63/mmc. Delafossitele 3R-CuAlO2
nanocristaline au fost sintetizate prin diferite metode, precum reacția în stare solidă combinată cu
măcinarea cu bile, reacția de metatezahidrotermala și metodă sol-gel urmată de calcinare sub
presiune parțială controlată a oxigenului.
Pagină
16
CFD pentru a aplică rezultatele pe un sistem PV/T, au descoperit că apă/silica la dimensiunea de
5 nm și fractia de volum de 2% este cea mai bună pentru un sistem PV/T. [7]
Pagină
17
meritele, punctele slabe și perspectivele viitoare ale acestor materiale pentru dezvoltarea energiei
fotovoltaice flexibile de generație viitoare. [9]
Figura 7 - structura chimatică a celulelor solare care cuprinde diverse materiale funcționale: un
substrat flexibil, doi electrozi și un strat activ.
Un PSC cu eficiență de conversie a puterii (PCE) de 13.07% a fost realizat folosind un anod de
matrice de dioxid de titan nanosârmă fabricat pe substrat Ti-folie.15 cu toate acestea, datorită
costului ridicat al Ti-folie, comercializarea acestui substrat poate fi nerealistă.Trebuie remarcat
faptul că folia metalică are o reflexie optică ridicată pe întregul spectru vizibil și, prin urmare,
electrodul superior al celulei solare trebuie să fie transparent optic, permițând transmiterea
fotonilor în materialele active. [9]
Pagină
18
Substrat de plastic (sau polimer) a atras atenția mare în domeniul celulelor solare flexibile
datorită greutății sale ușoare și low-cost.Recent, s-a demonstrat pe o celulă solară perovskite
(PSC) fabricată pe un substrat de polietilen naftalat (PEN) cu un PCE de până la 19.1%
dezavantajul major al unui substrat de plastic constituit de permeabilitatea ridicată la oxigen și
umiditate, care este în detrimentul celulelor solare. Această problemă poate fi depășităstraturi de
acoperire barieră pe ambele părți ale substratului de plastic. [9]
Celulele solare pe baza de siliciu domină actuală piață fotovoltaică cu peste 80% din cota de
piață, datorită modulelor rentabile cu eficientă între 17% și 35%, fiabilitate și toxicitate
inexistentă. Deși siliciul este prezent în abundență pe planetă, costurile de producție și reciclare
ale acestui echipament rămân cu toate acestea relativ ridicat.
Evoluția costului celulelor solare bazate pe siliciu provine în esență atât din secvență de
purificare, cât și din fabricarea de structuri dreptunghiulare din siliciu cu consum intensiv de
energie, unde fiecare are o cota din costul total de aproximativ 50%, respectiv 25%.
Pagină
19
În acest context, industria fotovoltaică a propus mai multe alternative pentru a reduce costul
materialelor, precum celule solare hibride organice-anorganice, celule solare sensibilizate la
colorant, celule solare organice, celule solare cu punct cuantic coloidal și celule solare cu filme
subțiri anorganice. Astfel, implementarea unui dispozitiv hibrid polimer-siliciu constituie o
soluție alternativă rentabilă și eficientă la sectoarele anorganice convenționale, având o structura
generală de tip: anod/ polimer conductiv tip p/ catod de tip n. În mod exhaustiv, cu o simplitate
dobândită și o rezistență incomparabilă, această arhitectură a stârnit entuziasm în comunitatea
științifică, combinând în același timp avantajele atât ale siliciului, cât și ale materialului organic.
[6]
Pagină
20
trece barieră comparativ cu referință dispozitivului hibrid fără AgNP. În special, acest strat a
indus o îmbunătățire a suprafeței morfologice situată în partea superioare a SiNW-urilor, de
asemenea o modificare a proprietăților electronice din vecinătatea interfeței în timp ce
minimizează ratei de recombinare a sarcinilor.
Cel mai influent atribut definitor al nanoparticulelor este dimensiunea care poate fi controlată
prin variația numărului de straturi de AgNP depuse. Compararea figurativă necesită utilizarea
unui eșantion fără AgNP-uri folosit că referință.
Pagină
21
6. Compararea celulelor hibride cu cele
simple
Panourile fotovoltaice cu sistem hibrid s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele convenționale
deoarece exista posibilitatea de mărire a eficienței de absorbție cu ajutorul altor materiale dar
durata de viață a acestora este mai mică decât a celor convenționale din cauza materialelor, pe
viitor se va urmări ca viața panourilor hibride să fie extinsă printr-o simplă mentenanță sau
simplă înlocuire a substanțelor folosite pentru creșterea eficientei spre deosebire de cele
convenționale ce doar au nevoie de o curățare, iar eficienta ajunge la cea normala.
7. Bibliografie
1. [Gan Huang; Sara Riera Curt; Kai Wang; Christos N. Markides], Challenges and opportunities
for nanomaterial in spectral splitting for high-performance hybrid solar photovoltaic-thermal
applications: A review in Nano Materials Science 2020, vol.2, nr.3, p. 183-203
2. [Xuemei Fu, Limin XU, Jianxin Li, Xuemei Sun, Huisheng Peng], Flexible solar cells based
on carbon nanomaterials 2018 In: Carbon, volume 139, nr. 1063-1073
3. [Rui Yu, Qingfeng Lin, Siu-Fung Leung, Zhiyong Fan], Nanomaterials and nanostructures for
efficeint light absorption and photovoltaics. In: Nano Energy 2012, volume 1, issue 1, pages 57-
72
Pagină
22
4. [Vinod Krishna Sethi; Priti Shukla; Mukesh Pandey], Use of Nanotechnology in Solar PV Cell
.In: International Journal of Chemical Engineering and Applications 2011, vol.2, nr.2
5.[M. Miclau, N. Miclau, R. Banica, D.Ursu]; Effect of polymorphism on photovoltaic
performance of CuAlO2 delafossite nanomaterials for p-type dye-sensitized solar cells
application. In: Materials today:Proceedings 2017, volume 4, issue 7, part 1, 2017, pages 6975-
6981
6. [Tong Zhang, Sami Iqbal, Xiao-Yang Zhang, Weiping Wu, Dan Sum Huan-Li Zhou], Recent
advance in highly efficient organic-silicon hybrid solar cells. In: Solar Energy Materials and
Solar Cells 2020, volume 204
7. [A.S. Abdelrazik, K.H. Tan, Navid Aslfattahi, A. Arifutzzaman, R. Saidur, F.A. Al-Sulaiman],
Optical, stability and energy performance of water-based MXene nanofluids in hybrid
PV/thermal solar systems. In: Solar Energy 2020, volume 204, pages 32-47
8. [M. Lebbi, K. Touafek, A. Benchatti, L.Boutina, A. Khelifa, M.Taher Baissi, S. Hassani];
Energy performance improvement of a new hybrid PV/t Bi-fluid system using active cooling and
self-cleaning: Experimental study.In: Applied Thermal Engineering 2021, volume 182
9. [Xiaoyue Li, Peicheng Lib, Zhongbin Wu, Deying Luo, Hong-YuYu, Zheng-HongLu]:
Review and perspective of materials for flexible solar cells; “Materials Reports: Energy” Volume
1, Issue 1, pages 1-8
10. https://www.viessmann.ro/ro/lucruri-pe-care-ar-trebui-sa-le-cunosti-despre-energia-
solara.html
Pagină
23