UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Departamentul ‘Administrarea afacerilor în turism și industria
ospitalității’

Cercetarea pe subiecți umani, consimțământul

informat și confidențialitatea în cercetarea
științifică

Coordonator ștințific:
Lector univ. dr. Schneider Andreea

Student:
Brandiburu Tudor

Timișoara
- 2022 -

1
Introducere
Într-o opinie personală, tind să consider această temă de o importanță menținută la nivel
constant de-al lungul istoriei până în momentul prezent , deoarece procesul de experimentare
cât și procesul de evoluție sunt într-o continuuă relație de simbioză reciprocă.
Astfel, scopul acestei lucrări este observarea cât și cercetarea principalelor motive și
progrese parcurse în experimentele pe subiecți umani, raportată la nivelul de etică și
deontologie profesionașă cât și nivelul de informare și consimțământ al potențialilor subiecți.
Din punct de vedere istoric, punctul de cotitură al umanității în care acest topic a fost
problematizat de societatea internațională a fost în anul 1947, odată cu Tratatul de la
Nuremberg, când omenirea a fost expusă în mod concret actelor de cruzime în cercetarea pe
subiecții umani comise de regimul nazist, printre atrocitățiile comise numărându-se teste de
enduranță extreme, experimente genetice, castrare în masă, reacții ale corpului uman la
medicamente aflate în stare incipientă și nu numai. În urma aceste acestei pete negre în
evoluția umanității, a luat naștere necesitatea unor coduri și proceduri etice în acest domeniu,
principiile de funcționare și aplicabilitatea lor urmând să fie dezbătute și prezentate pe
parcursul lucrării.

Justificarea

“Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt!” - John Stuart Mill

Decizia de a începe acest capitol cu acest citat este fondat de afirmația că citatul respectiv
reprezintă întreaga chintesență a acestui referat, deoarece, desi progresul civilizației umane
poate fi invocat ca un scop colectiv în care omenirea, inconștient sau voluntar, este forțată să
participe, respectarea principiului vieții și libertății individuale de decizie sunt în egală
măsură a virtute asociată progresului.
Astfel, dacă capitolul anterior a fost destinat evidențierii importanței temei, capitolul
curent își propune să expune principalele principia de funcționare ce caracterizează natura
cercetării. Printre aceste principii putem enumera:
 Principiul respectului ce presupune atât respectarea autonomiei persoanei în cauză
cât și dreptul la protecție
 Principiul beneficienței ce presupune a nu face rău prin acţionarea asupra fiinţei vii,
(chiar în prezenţa bunelor intenţii declarate) și maximizarea efectelor benefice și
(antiteza respective) minimalizarea efectelor nocive.
 Principiul justiției ce presupune repartiția egașă a resurselor, accesul liber la
asistență medicală în permanență, cât și tratarea în mod egal a subiecților.
Având aceste principii ca fundament de funcționare, în următorul capitol vor fi
prezentate și analizate cerințele deontologice în rigoare.

2
Prezentarea
Odată cu stabilirea principipalelor principii de funcționare, este importantă sublinierea și
prezentarea cerințelor deontologice în rigoare, cât și analiza în mod particular a rolul acestora într-
o desfășurare eficientă cât și mutual benefică. Astfel, obiectul studiul de caz curent constă în
următoarele reglementări:
 Evaluarea riscurilor și beneficiilor – Această reglementare are ca scop principal
promovarea unei comunicări cât mai clare și transparente între conductorul experimentului
și subiect. Astfel, subiectul va putea lua o decizie în concordanță cu sitemul său personal
de valori dacă raportul dintre riscuri și beneficii este rentabil, cât și posibilitatea estimării
preponderenței către una dintre cele 2 variabile.
 Responsabilitate și protecție – Această reglementare are ca scop consolidarea dinamicii
dintre experimentator – subiect, deoarece atunci când beneficiarul experimental iși asuma
siguranța subiectului, cel din urmă tinde să devine mai relaxat, mai receptiv și mai dedicat
scopului experimentului respectiv.
 Informare prealabilă și adecvată a subiectului – Similară primei reglementări
deontologice, scopul este de a se menține o comunicare clară și eficientă, cât și prevenirea
unor posibile reacții de incertitudine/ostilitate din partea subiectului.
 Consimțământul – În măsura opiniei personale, tind să o consider una dintre cele mai
importante reglementări deontologice, fiind în comformitate directă cu legea 5, articolul
60 din Codul Civil, respectiv: ‘Persoana fizică are dreptul să dispună de sine însăşi, dacă
nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri..’ Astfel,
acest aspect are scopul de a fii ‘fundamentul de colaborare’ între subiect și beneficiarul
experimentului.
 Condițiile de întrerupere a studiului – Așa cum consimțământul reprezintă ‘fundamentul
de colaborare’, acestă reglementare are scopul de fii ‘bariera de decizie’ pe baza câruia
subiectul poate decide oprirea colaborării.
 Alegerea subiecțiilor – Acest proces deontologic are de asemenea o importanță crucială,
deoarece subiecții au obligația de a dovedi o posibilă toleranță fizică, intelectuală sau
emoțională adaptată la cerințele experimentului.
 Rezultatele cercetării – Beneficiarul experimentului este obligat de acestă reglementare
să facă public rezultatul experimentului, indiferent de conotația bineară a acestuia (negativă
sau poztivă). În fond concret, acest aspect reprezintă scopului fundamental al
experimentului.
 Terminarea studiului – În acestă ultimă reglementare etică de funcționare, subiectului
trebuie să aibă la dispoziție posibilitatea de analiză și supraveghere medicală și/sau
psihologică, pentru a putea reacționa concret, eficient și coerent la posibile situații
neprevăzute.

3
 Astfel, odată ce aspectele deontologice au fost prezentetate în detaliu, ilustrând inclusiv relația
dintre posibilul beneficiar al experimentului și subiectul, se pot observa câteva elemente cheie ce
stau la baza unei colaborări sănătoase. Printre aceste extrapolări, putem observa laicmotivul
comunicării eficiente, laicmotivul încrederii, laicmotivul asumării, laicmotivul sincerității cât și
laicmotivul asigurării protecției și bunăstării.

Putem astfel să presupunem că atât timp cât aceste laicmotive sunt îndeplinite, efectele
experimentului pot ajunge la niște cote atât realiste cât fructifice în sens bilateral.

Argumentarea
Dacă până în stadiul curent, obiectivele au fost de problematizare, clasificare și analizare
asupra topic-ului studiat, acest capitol v-a fi strâns legată de colectarea și analiza evidențelor.

În publicația ‘GHID PRACTIC PRIVIND ETICA ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ’ se

menționează existența unor instituții pe plan internațional care abordează în mod concret
problemele de corectitudine și etică în cercetare. Printre acestea putem enumera următoarele:
• Consiliul Europei ,

• OCDE - Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică,

• UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, • OMS -
Organizaţia mondiala a sănătăţii,

• FAO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură,

• GEE - Grupul European de Etică pentru Ştiinţe şi Tehnologii Noi,

• NEC FORUM - Forumul consiliilor naţionale de etică.

Acest lucru dovedește importanța acestor aspecte în perspectiva societățiilor internaționale,
cât și validarea intelectuală a posibilor rezultate experimentale.

În ce privește direcția de cercetare fundamentală, ‚Cercetarea fundamentală îşi propune să

crească contribuţia României la dezvoltarea Spaţiului European al Cercetării (ERA).’
Acest tip de strategie are scopul de’ a susține cercetarea fundamentală şi exploratorie, în
principal prin programe pe bază de competiţie, care invită la definirea de jos în sus (de la cercetători
spre finanţator) a tematicii ştiinţifice, şi anume:’

 susţinerea proiectelor de cercetare de frontieră printr-un instrument dedicat; -

 susţinerea capacităţii de cercetare de frontieră a organizaţiilor publice de cercetare
prin finanţarea instituţională;
 susţinerea participării cercetării româneşti la iniţiativele şi programele
internaţionale;

4
  identificarea temelor de cercetare promiţătoare prin intermediul "workshopurilor
exploratorii"; - instrument de susţinere a rezultatelor ştiinţifice cu potenţial
aplicativ ridicat, pentru accelerarea transformării în noi tehnologii cu valoare
economică sau socială.

Din aceste tipuri de strategie se supraîntelege principalele obiective în cercetare cât și

sublinirea importanței acesteia în procesul evolutiv al unei societăți, în opinia mea personală
inovația fiind mama progresului.

În continuare, schimbarea de perspectivă este efectuată într-o manieră economică.

refocalizând punctul de interes câtre piața muncii. În această direcție, strategiile de dezvoltare
abordate de instituțiile românesti ‘sprijină creşterea mobilităţii interne şi internaţionale a
cercetătorilor şi, totodată, deschiderea mai largă a mediului de cercetare public către cercetătorii
din mediul privat şi din străinătate, inclusiv prin:’
 Integrarea proaspețiilor doctoranzi și tineri doctori în diverse proiecte de cercetare,
pe princpiul tinereții care vine la pachet cu o predispoziție spre inovare.
 Încurajarea atragerii cercetătorilor cu competenţe avansate în poziții cheie din
instituțiile românești, în scopul unor posibile perspective externe, diferite și
preferabil imparțiale
 Obligativitatea organizaţiilor publice de cercetare de a publica toate posturile
deschise în Euraxess şi de a adera la Carta şi Codul European al cercetătorului.
Acest demers are ca scop promovarea meritocrației în domeniu și acționând ca un
filtru în calitatea intelectuală a resursei umane.
 Introducerea de politici privind identitatea electronică a cercetătorilor pentru acces
la servicii digitale pentru cercetare. Dacă până în acest punct, accesul a fost pus
pe improvement-ul calității umane, acest aspect subliniază importanța inovării în
domeniul tehnic ș tehnologic.
 crearea Registrului cercetătorilor din România, inclusiv pentru cei care participă
la proiecte româneşti, în scopul creşterii transparenţei în comunitatea
cercetătorilor şi al accesului rapid la cercetătorii relevanţi pentru orice tip de
entitate interesată. În cele din urmă acest aspect subliniază unul dintre laicmotivele
acestui referat, și anume transparența și accesul facil la datele științifice.

În acest punct al cercetării, tind să consider imperious necesar evidențierea noțiunilor

de perspectivă, asistat fiind de următoarea analogie. Considerând obiectivul acestui studiu
un cerc ce poate fi împărțit în sectoare de interes și perspectivă, în continuuare doresc să
evidențiez ‘felia’ activă sau pragmatică, respectiv tipurile de acțiuni necesare pentru
demersul eficient al unei cercetări ștințifice. Dintre acestea putem enumera:

 Acțiuni de cercetare și inovare – Într-o perspectivă personală, tind să consider

5
aceste aspecte scheletul unei cercetări, deoarece acesta este partea de inițiativă și problematizare
a unui anumit topic ce poate evolua într-un demers științific.

 Granturi pentru cercetarea de frontieră – Făcând din nou a comparația cu

aceste demersuri științifice și corpul uman, dacă acțiunile de cercetare și inovare le putem
considera scheletul unei cercetări, granturile sau finanțările le putem sistemul sanguin al întregii
operațiuni de demarare, fondurile investite în cercetare acționând ca elemental de transport al
‘energiei’ sau ‘nutrienților’ necesari stabilității proiectului

 Acțiunile pentru formarea și dezvoltarea carierei – Consider că acestă acțiune este

legată în mod direct de conceptul inovării și reîmprospătării materiei și calității umane. În mod
(poate) deloc surprinzător, tendința mea personașă este de a face comparația cu plămânii,
deoarece acețtia au rolul de reîmprospătare constantă a organismului.
 Verificări și audituri – Această acțione are ca scop verificării corectitudine
informației cât și a metodelor folosite, fiind utilizată ca un instrument de filtrare are produsul
finit ce va intra pe piața inovației.
Astfeș, pe măsură ce demararea acestei cercetări continuuă, tindem să facem legătura cu
un puzzle, în care tot mai multe piese încep să se contureze spre formarea imaginii de ansamblu,
ce prezintă obiectivul acestei cercetări.

Astfel,intr-o fază terminală a acestui capitol, aș dori să propun perspectiva sau ‘felia’ ce
este în legătura directă cu cronologia unei lucrări de cercetare, și respectiv ordinea acestora și
observații legate de fiecare etapă în partea.

Nr. Etapă Observații

1 Observarea şi evaluarea
primară
2 Definirea unei probleme
3 Lansarea unei ipoteze
4 Realizarea unui experiment
Investiga ţie critic ă pentru caracterizarea structurii, st
ării şi tendin ţelor de evolu ţie ale fenomenelor,
proceselor şi / sau sistemelor supuse cercetării.
Problema, definit ă clar, concis şi complet, se
identific ă prin aplicarea unor întreb ări cum ar fi :
Ce? De ce? Când? Unde? Cum? Cât? Rezolvarea
problemei poate ameliora starea de fapt.
Ipoteza / ipotezele reprezint ă explica ţii sau solu ţii
ra ţionale, posibile, plauzibile şi verificabile ale
problemei definite anterior.
Experimentul este o interven ţie real ă, controlat ă în
evolu ţia / func ţionarea obiectului cercet ării;

6

5 Elaborarea unei teorii
experimentul are ca obiective verificarea şi validarea
ipotezei / ipotezelor asumate.
Teoria reprezint ă o sintez ă generalizat ă a ipotezei /
ipotezelor validate de experiment; de regul ă, teoria
poate fi descris ă şi prin structuri matematice (de ex.
modele statistice) sau informatice (de ex. modele
computa ţionale).

Tabelul 1. Etapele unui demers ștințiific

(Datele tabelului sunt furnizate din lucrarea ‚Etică și integritate academică în cercetarea
ştiinţifică și diseminarea rezultatelor’ 2018-2019)

Autor Prof. Dr. ing. Toma-Leonida Dragomir

Astfel, tind să consider că toate părțiile componente ale bunei desfășurări al unui demers
științic și principiile sale etice au fost ‘disecate’ într-un mod cât mai concret și mai pragmatic în
conținutul acestui capitol.

Concluzii
Cum riscul de repetare, este necesară atribuția evoluției istorice, sociale și financiare în
dezvoltarea conceptelor de demers științific și etica tehnicilor și proceselor caracteristice, aceste
2 dualităși fiind pilonul de susținere a progresului și inovației.
În concluzie, părerea mea personală este toate etapele, procesele cognitive și birocratice
cât și structurile etice, atât cele ce țin de codul moral individual cât și standarele impuse de
societățiile internaționale având o valoare fundamentală în experimentele cu subiecți umani cu
un rezultat calitativ

7
 Bibliografie

 Doru Neamț - Deontologia cercetării pe subiecți umani

 Gabriela Radu-Bostan - Etica cercetarii pe subiecti umani
 Ghid practice privind etica în cercetarea științifică
 Prof. Dr. ing. Toma-Leonida Dragomir - Etică și integritate academică
în cercetarea ştiinţifică și diseminarea rezultatelor’ 2018-2019
 https://vorbimcualtecuvinte.wordpress.com/
 https://lege5.ro