Control Dimensional - Lucrari de laboratorPMCD2

Lucrarea se adresează, în primul rând,
studenților de inginerie mecanică navală,

venind în sprijinul definitivării
deprinderilor practice din cadrul
disciplinei Prelucrări Mecanice și Control
Dimensional.
Controlul
Dimensional
LUCRĂRI DE LABORATOR
Dr. ing. COȘOFREȚ DORU
1
PREFAȚĂ
Prezentul îndrumar de laborator se dorește a fi un sprijin pentru studenții de la

ingineria electromecanică navală în cadrul lucrărilor de laborator aparținând
disciplinei Prelucrări mecanice și control dimensional. De asemenea, lucrarea poate fi
un sprijin și pentru personalul de exploatare de la bordul navelor pe timpul executării
lucrărilor de reparații la motoare.
În elaborarea acestei lucrări s-a ținut cont, în primul rând, de cerințele specifice
din fișa disciplinei, cerințe care se suprapun și peste cerințele S.T.C.W.(Standard of
Training, Certification and Watchkeeping) impuse de I.M.O. pentru formarea ofițerilor
mecanici.
Prin urmare, acest îndrumător de laborator abordează metodele de control
dimensional ale principalelor piese componente ale motorului naval, în vederea
identificării uzurilor de la forma geometrică ale acestora, în cadrul lucrărilor de
reparații de la bordul navelor. În vederea însușirii cunoștințelor teoretice și practice
referitoare la conținutul fiecărui laborator au fost definite cerințele de întocmire a unui
referat de către studenți.
Sper ca această lucrare să fie un sprijin real studenților în vederea aprofundării
cunoștințelor practice privind controlul dimensional în cadrul procesului de reparații a
motoarelor de la bordul navelor.
Autorul
2
Cuprins
LABORATOR NR.1........................................................................................................ 6
Prezentarea laboratorului și a dispozitivelor de măsurare din laboratorul de control
dimensional. Norme specifice de protecție a muncii....................................................... 6
1.1. Scopul laboratorului:.............................................................................................. 6
1.2. Prezentarea laboratorului și a dispozitivelor de măsurare din laborator............... 6
1.3. Norme de protecție a muncii specifice laboratorului.............................................6
LABORATOR NR.2........................................................................................................ 9
Elemente de metrologie tehnică. Controlul dimensional la piesele de formă cilindrică.9
2.1. Scopul laboratorului:.............................................................................................. 9
2.2. Noțiuni introductive privind controlul dimensional.............................................. 9
2.3 Schema de măsurare.............................................................................................. 17
2.4. Tehnica de măsurare.............................................................................................18
2.5. Interpretarea rezultatelor...................................................................................... 18
2.6. Conținutul referatului pentru lucrarea de laborator............................................. 18
LABORATOR NR.3...................................................................................................... 20
Controlul dimensional al formei geometrice a supapei motorului naval...................... 20
3.1. Scopul laboratorului............................................................................................. 20
3.2. Considerații generale:........................................................................................... 20
3.3. Instrumente de măsură utilizate:...........................................................................20
3.4. Schema de măsurare:............................................................................................ 20
3.5. Tehnica de măsurare:............................................................................................20
LABORATOR NR. 4..................................................................................................... 22
Controlul dimensional al formei geometrice a pistonului motorului naval...................22
4.1. Scopul laboratorului:............................................................................................ 22
4.2. Considerații generale:........................................................................................... 22
Referatul întocmit de student va cuprinde:.................................................................... 24
LABORATOR NR. 5..................................................................................................... 25
Controlul dimensional al formei geometrice a cilindrului motorului naval..................25
5.2. Considerații generale............................................................................................ 25
3
LABORATOR NR.6...................................................................................................... 28
Controlul dimensional al formei geometrice a arborelui cotit a motorului naval......... 28
6.5.1. Ovalitatea şi conicitatea fusurilor...................................................................31
6.5.2. Stabilirea încovoierii arborelui cotit...............................................................31
6.6.1. Ovalitatea și conicitatea arborelui cotit..........................................................32
6.6.2. Stabilirea încovoierii arborelui cotit...............................................................32
LABORATOR NR.7...................................................................................................... 35
Controlul dimensional al formei geometrice a axului cu came motorului naval.......... 35
7.3. Instrumente de măsură utilizate............................................................................35
7.5.1. Stabilirea uzurii camei.................................................................................... 36
7.5.2. Stabilirea uzurii la ovalitate și conicitate a fusurilor axului cu came............36
7.5.3. Determinarea săgeții de încovoiere a axului cu came....................................36
7.6.1. Stabilirea uzurii camei.................................................................................... 36
7.6.2. Stabilirea uzurii la ovalitate și conicitate a fusurilor axului cu came............37
7.6.3. Determinarea săgeții de încovoiere a axului cu came....................................37
LABORATOR NR. 8..................................................................................................... 38
Controlul dimensional al formei geometrice a bielei motorului naval..........................38
8.3. Instrumente de măsură..........................................................................................39
8.4. Schema de măsurare............................................................................................. 39
8.5. Tehnica de măsurare.............................................................................................40
8.5.2. Măsurarea distanţei dintre axe şi a încovoierii sau torsionării bielei............ 40
8.5.2. Măsurarea uzurii bolțului bucșei capului de bielă......................................... 40
8.6. Interpretarea rezultatelor măsurărilor...................................................................41
8.6.1. Determinarea uzurii la ovalitate și conicitate a bucșei capului și a piciorului
de bielă...................................................................................................................... 41
8.6.2. Determinarea încovoierii bielei...................................................................... 41
4
8.6.3. Determinarea uzurii la bolțul bucșei capului de bielă....................................41
LABORATOR NR. 9..................................................................................................... 43
Controlul dimensional al formei geometrice a roților dințate de transmisie.................43
9.3. Instrumente de măsurare.......................................................................................43
9.4. Schema de măsurare............................................................................................. 44
9.5. Tehnica măsurării................................................................................................. 44
9.5.1. Măsurarea cotei peste dinți............................................................................44
9.5.2. Măsurarea grosimii dintelui...........................................................................45
9.6.1. Determinarea cotei peste n dinţi..................................................................... 45
9.6.2. Determinarea abaterii grosimii dinţilor.......................................................... 45
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................48
ANEXE........................................................................................................................... 49
5
LABORATOR NR.1
Prezentarea laboratorului și a dispozitivelor de măsurare din laboratorul de
control dimensional. Norme specifice de protecție a muncii.
1.1. Scopul laboratorului:
Studenții vor lua la cunoștință despre dotările existente specifice laboratorului,
precum și de normele de conduită și de protecție a muncii specifice laboratorului
multidisciplinar.
1.2. Prezentarea laboratorului și a dispozitivelor de măsurare din laborator
Laboratorul de control dimensional se află în cadrul laboratorului multidisciplinar
de mentenanță mașini și instalații mecanice navale din cadrul catedrei de mașini și
instalații navale.
Laboratorul de control dimensional este specializat în executarea de măsurări a
pieselor componente motoarelor și a agregatelor navale în vederea identificării abaterii
de la dimensiunile corecte a acestora apărută pe timpul exploatării acestora.
În vederea atingerii obiectivului principal al laboratorului de control dimensional
studenții trebuie să deprindă noțiuni cu privire la:
- noțiuni teoretice și practice referitoare la măsuri, unități de măsură
fundamentale, derivate și suplimentare SI;
- noțiuni privind abaterile de la forma geometrică a pieselor;
- noțiuni cu privire la metodele de măsurare;
- cunoașterea mijloacelor de măsurare și a modului de măsurare cu acestea;
- normele tehnice privind siguranța, justețea și reproductibilitatea măsurătorilor
în majoritatea domeniilor de activitate.
ECHIPAMENTE DE LUCRU:
- Șublere;
- Comparatoare;
- Micrometre;
- Trusă de lere;
- Truse de cale plan-paralele necesare reglării și etalonării aparatelor.
- Dispozitiv pentru controlul dimensional al arborelui cotit;
- Dispozitivul pentru controlul dimensional al bielei.
1.3. Norme de protecție a muncii specifice laboratorului
Problemele cu caracter organizatoric aferente activităţii de măsurare pot
influenţa hotărâtor (direct sau indirect) producerea accidentelor de muncă sau a
îmbolnăvirilor profesionale, a securităţii personalului şi a aparatelor (instalaţiilor).
Datorită acestui lucru, se va acorda o atenţie deosebită următoarelor elemente:
- controlul frecvent al condiţiilor de măsurare la locurile special destinate;
- controlul dotării instalaţiilor şi al aparatelor cu dispozitive de tehnica
securităţii muncii, precum şi a personalului, cu echipament şi materiale de protecţie,
înainte de începerea lucrului;
6
- organizarea locului de muncă şi a activităţii respective;
- asigurarea disciplinei în muncă;
- supravegherea permanentă a studenților, sub aspectul respectării normelor de
protecţia muncii;
- lucrarea de laborator se va executa numai după verificarea montajului de
către profesor, respectând îndrumările şi indicaţiile acestuia;
- nu se va lucra cu mâinile ude şi nu se vor atinge agregate scule sau
dispositive care se găsesc în laborator și nu fac obiectul lucrării de laborator;
- nu se va efectua niciun fel de modificări asupra montajului, atâta timp cât
acesta se află sub tensiune;
- se vor utiliza echipamentul şi materialele de protecţie individuală. Este strict
interzisă orice modificare a destinaţiei aparatului sau a utilajului, dacă acestea
contravin normelor şi regulamentelor în vigoare.
Existenţa şi buna funcţionare a aparatelor de măsură şi control şi a
dispozitivelor de protecţie a muncii fac parte din buna organizare a locului de muncă.
La fiecare loc de muncă, vor fi afişate la loc vizibil instrucţiunile de protecţia
muncii şi de lucru, însoţite de schemele aparatelor şi ale utilajelor şi de instrucţiunile
de folosire. Laboranţii şi profesorii sunt obligaţi să asigure organizarea
corespunzătoare a activităţii, la fiecare loc de muncă, în condiţii de securitate a
personalului şi a aparatelor, prin:
-verificarea bunei funcţionări a aparatelor şi a instalaţiilor, luând măsuri
operative de remediere a defi cienţelor;
-verificarea modului în care se întreţin aparatele, instalaţiile şi legarea la pământ
şi la nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare;
-instruirea corespunzătoare a elevilor, verificarea cunoştinţelor acestora,
menţinerea strictă a ordinii şi disciplinei;
-repartizarea sarcinilor, îndrumarea şi controlul operaţiilor, asigurarea asistenţei
tehnice permanente;
-asigurarea iluminatului, a încălzirii şi a ventilaţiei în laborator.
Personalul desemnat poate îndeplini lucrările de verificare numai după ce şi-a
însuşit temeinic următoarele cunoştinţe:
- regulamentul de ordine interioară a unităţii;
- legislaţia de protecţie a muncii în vigoare, aferentă activităţii respective;
- normele de protecţie a muncii, generale, şi cele specifice locului de muncă;
- instrucţiunile de lucru;
- noţiunile de prim-ajutor.
Niciun student nu va fi repartizat, respectiv, primit în laborator şi nu va fi pus să
lucreze, decât după ce i s-a făcut instructajul specific de protecţie a muncii care trebuie
finalizat prin verificarea însuşirii cunoştinţelor necesare, rezultatul consemnându-se în
fişa de instructaj. Pentru a completa măsurile tehnice, de protecţie colectivă, luate în
laboratorul de metrologie, este necesar să se utilizeze echipamentul şi materialele de
protecţie.
7
Înălţimea maximă la care se pot ridica manual pe verticală sarcinile maxime
admise este de 1,5 m. Studenții care nu sunt în deplină capacitate de muncă sau care
nu sunt echipaţi corespunzător, nu vor fi admişi în laborator.
8
LABORATOR NR.2
Elemente de metrologie tehnică. Controlul dimensional la piesele de formă
cilindrică.
- Cunoașterea tipurilor de abateri ale pieselor;
- Cunoașterea instrumentelor de măsură și modul de măsurare cu acestea
- Cunoașterea modului de executare măsurători la piesele de formă cilindrică
pentru determinarea uzurilor.
2.2. Noțiuni introductive privind controlul dimensional.
Dimensiunea unei piese este caracteristica geometrică ce determină mărimea unei
piese, poziția unei suprafețe față de alta sau poziția unei piese față de alta în cadrul
unui ansamblu. În funcție de forma piesei dimensiunile pot să fie liniare (lungimi,
diametre, pas filet, grosimea dintelui, etc) cât și unghiulare (unghiul de înclinare a
dintelui)
Există următoarele tipuri de dimensiuni ale unei piese:
- dimensiunea nominală (N) - reprezintă dimensiunea piesei rezultată din
proiectare;
- dimensiune efectivă (Ed, ED), - reprezintă dimensiunea unei piese rezultată
în urma unui procedeu de fabricație și a cărei valoare numerică se obține
prin măsurare;
- dimensiuni limită (Dlimită), sunt dimensiunile între care poate varia
dimensiunea efectivă fără a prejudicia calitatea produsului. Aceste
dimensiuni sunt impuse de către constructor având în vedere funcționalitatea
acesteia, ele putând fi dimensiuni minime (Dmin) și dimensiuni maxime
(Dmax) [3]
Controlul dimensiunilor unei piese constă în procesul de determinare a
dimensiunilor prin operațiunea de măsurare, precum și în procesul de comparare a
valorii dimensiunii cu o valoare de referinţă (valoarea prescrisă în documentația
tehnică a piesei)[2,7].
Controlul dimensiunilor unei piese se realizează pe timpul procesului de
fabricare în vederea determinării dimensiunilor efective ale acesteia, precum și pe
timpul procesului de reparație în vederea stabilirii uzurilor de exploatare.
Diferența dintre dimensiunea nominală și dimensiunea efectivă a unei piese
poartă denumirea de abatere constructivă, iar diferența dintre dimensiunea măsurată în
procesul de reparație și dimensiunea efectivă poartă denumirea de abatere în
exploatare sau uzură. Abaterile sunt mărimi algebrice, putând căpăta semnul plus sau
minus.
Prin urmare, uzura reprezintă deteriorarea suprafețelor pieselor aflate în contact, cu
modificarea formei și a dimensiunilor inițiale a acestora, sub acțiunea unor forțe
exterioare (solicitări mecanice, termice, hidraulice etc) [6].
9
Abaterile de la forma geometrică și de la dimensiunile ideale ale pieselor se împart
în:
 Abaterile admisibile ale pieselor noi, respectiv reparate;
 Abaterile admisibile ale pieselor în exploatare [6].
Abaterile admisibile ale pieselor noi sunt astfel stabilite, încât precizia acestora să
asigure funcționarea lor în bune condiții tehnice și de lungă durată, evitându-se însă
impunerea unor toleranțe de prelucrare prea strânse, care ar îngreuna fabricația și ar
scumpi piesele.
Abaterile admisibile pentru piesele în exploatare (uzurile), reprezintă limitele
admisibile ale modificării formei geometrice și a dimensiunilor produse de condițiile
de exploatare – uzură, lovituri, strâmbări, accidente – a căror depășire produce o
funcționare necorespunzătoare a motorului – bătăi, randament scăzut – prezintă risc de
accidente și poate antrena distrugerea rapidă a motorului.
Controlul dimensional pe timpul procesului de reparații se realizează în vederea
determinării abaterilor (uzurilor) de la forma geometrică a pieselor în scopul stabilirii
necesarului de reparații.
Abaterile de la forma geometrică a pieselor au o varietate foarte mare și pot fi:
A. Abateri de la forma suprafeței: abaterea de la planietate (pentru suprafețe
plane) și abaterea de la cilindritate (pentru suprafețe cilindrice)
B. Abateri de la forma profilului: abateri de la rectilinitate (suprafețe plane),
abaterea de la circularitate (suprafețe cilindrice) [3].
Abaterea de la planietate reprezintă distanța maximă realizată între planul real
planul de referință (adiacent) [2,3].
Fig,1 Abaterea de la planietate
Abaterea de la cilindricitate - reprezintă distanța maximă realizată între cilindru

real cel de referință (adiacent)[2,3].
10
Fig.2. Abaterile de la cilindritate
Abaterile de la cilindritate pot fi: conicitatea, sub formă de butoi, a profilului

larg, sub formă de șa, sub formă de curbă[2,3].
Abaterea de la rectilinitate reprezintă distanța maximă realizată între linia reală
și dreapta de referință (adiacentă). Aceasta abatere se întâlnește la suprafețe plane,
lungi și înguste. Cazuri particulare de astfel de abateri sunt concavitatea
convexitatea[3].
Fig. 3. Abaterea de la rectilinitate

Abaterea de la circularitate - reprezintă distanța maximă realizată între
circumferința reala cea de referință (adiacentă). Cele mai întâlnite forme sunt
reprezentate de ovalitate și poligonalitate[2,3].
Fig.4. Abaterea de la circularitate
11
În cazul ovalității, diametrul efectiv are valori diferite în aceeași secțiune, iar
valoarea este dată de diferența dintre diametrele efective limită.
Pentru controlul dimensional al pieselor sunt indispensabile utilizarea de
mijloace de măsurat:
Mijloacele de măsurat sunt instrumente tehnice, care au drept scop obținerea de
informații directe sau indirecte, cu privire la parametrii geometrici ai unei piese.
Funcție de tipul dimensiunilor piesei de măsurat, mijloacele de măsurare
mecanice se împart în:
• mijloace de măsurat lungimi;
• mijloace de măsurat ariile suprafețelor;
• mijloace de măsurat unghiuri și conicitatea;
• mijloace de măsurat parametrii geometrici ai filetelor;
• mijloace de măsurat parametri geometrici ai roților dințate.
În cadrul lucrărilor practice de laborator vom executa controlul dimensional a

principalelor componente ale motorului naval în vederea determinării uzurii acestora
în timpul procesului de mentenanță
Mijloacele de măsură utilizate în cadrul lucrărilor practice de laborator sunt:
șublerele, micrometre de interior și exterior și pentru roți dințate, ceas comparator cu
cadran, rigle, nivele, cale și prisme calibrate etc;
Utilizarea corectă a acestor mijloace de măsură este condiționată de cunoașterea
și însușirea tehnicii de măsurare.
Şublerul este un instrument pentru măsurarea dimensiunilor exterioare și
interioare ( lungimi ale pieselor plane, diametre interioare ale pieselor cilindrice,
adâncimea unor cavități, canale, a unor găuri înfundate, praguri, etc)
Conform STAS 1073-66 şublerele se clasifică astfel:
 după limita superioară de măsurare L: L = 150; 200; 300; 500; 800; 1000;
1500; 2000 mm;
 după valoarea diviziunii vernierului de 0,1mm; 0,05 mm; 0,02 mm.
Valoarea diviziunii vernierului se determină cu relaţia:
Vdiv = 1 mm / Nr. de diviziuni ale vernierului
Precizia vernierului (mm) 0,1 0,05 0,02
Valoare diviziunii vernierului 1/10 1/20 1/50
(mm)
În funcție de destinația dimensiunii de măsurat șublerele pot fi: de exterior, de
interior, de exterior-interior-adâncime, de adâncime, pentru canale, pentru trasaj,
pentru sudură, pentru danturi şi pentru alte destinaţii.
Cele mai utilizate șublere sunt cele de exterior-interior-adâncime (fig. 5).
Măsurarea dimensiunilor exterioare se realizează prin introducerea piesei între
ciocurile mobile. La măsurările interioare se realizează cu ajutorul ciocurilor fixe
care se introduc în alezaj. La dimensiunea citită se adaugă la şubler valoarea
dimensiunii A (mărimea ciocurilor şublerului). Valoarea dimensiunii A este dată în
12
funcţie de limita superioară de măsurare L a șublerului. La şublerele de fabricaţie
mai recentă pentru măsurarea interioarelor nu mai este necesar a se adăuga
mărimea ciocurilor întrucât limita inferioară de măsurare este zero. Măsurarea
adâncimii unui alezaj se realizează cu ajutorul tijei de adâncime[3,7].
Fig. 5. Șubler de exterior și de interior [7]
După prinderea piesei între ciocuri și fixarea cu șurubul de blocare, citirea

valorii măsurate se realizează prin intermediul riglei gradate și a vernierului. Scara
riglei gradate indică milimetrii, iar intervalul dintre două repere de pe scară este egal
cu 1mm.
Cu ajutorul vernierului se pot citi fracţiuni ale diviziunilor riglei gradate,
fracțiuni care reprezintă precizia șublerului. Preciziile sunt de: 0,1; 0,05; 0,02 mm, și
sunt consemnate pe rigla gradată
Valoarea dimensiunilor măsurate cu ajutorul şublerului se stabileşte în felul
următor:
 se observă poziţia reperului zero al vernierului faţă de reperele riglei gradate;
 numărul diviziunii de pe scara gradată din stânga sau dreapta reperului zero
al vernierului ne indică valoarea măsurată în mm întregi;
 se observă apoi numărul reperului de pe vernier care se află în prelungirea
exactă a unui reper de pe scara riglei gradate.
Numărul acestui reper înmulţit cu precizia vernierului ne indică fracţiunile
diviziunilor de pe rigla gradată [3,7].
În figura 6 sunt prezentate exemple de măsurare cu șublerul
13
Fig.6. Citirea dimensiunii măsurate cu şublerul [7]
Micrometrele sunt aparate universale de măsură a lungimilor cu o construcţie

relativ simplă destinate măsurărilor absolute. La baza construcţiei micrometrelor stă
mecanismul şurub-piuliţă, care transformă rotirea unui şurub micrometric într-o
deplasare liniară a cărei valoare este dată de relaţia:
S = p · /2 [mm] ;
în care: S – deplasarea axială; p – pasul filetului (mm);  - unghiul de rotire (radiani);
Valoarea diviziunii scării la micrometru este:
Vd = p / Nd ;
în care: Nd – numărul diviziunilor de pe tamburul micrometrului;
De regulă: p = 0,5mm; Nd = 50 div.; deci Vd = 0,01mm;
După felul măsurătorilor ce se pot efectua cu aceste aparate ele se clasifică în:
a) micrometre de exterior (fig.7);
b) micrometre de interior(fig 9,c);
c) micrometre de adâncime ( fig.9.b);
d) speciale (pentru table, țevi, filete, roți dințate - fig 9 c etc).
Indiferent de destinaţie sau tip constructiv, micrometrele au același mecanism
de măsurare și aceeași compunere prezentată în figura (fig. 2.3).
Braţul cilindric este gradat din 0,5 în 0,5 mm, diviziunile succedându-se de o
parte şi de alta a unei linii generatoare. În interiorul braţului cilindric se află
dispozitivul micrometric format dintr-o asamblare filetată cu pasul 0,5 mm. Piuliţa
este fixă, iar şurubul este solidar la un capăt cu tamburul gradat, iar la celălalt capăt cu
tija micrometrului. Tamburul este prevăzut cu o scară circulară cu 50 de diviziuni. La
o rotaţie completă a tamburului, întregul ansamblu tambur-şurub, se deplasează liniar
cu un pas, deci cu 0,5 mm. La o rotaţie a tamburului cu o diviziune de pe scara
circulară deplasarea tijei este de 0,01 mm, valoare care reprezintă şi precizia de
măsurare a micrometrului. Piesa de măsurat este cuprinsă între tijă şi nicovală,
deplasarea tijei făcându-se prin acţionarea dispozitivului care limitează forţa de
măsurare.
În figura 8 sunt date exemple de citire la micrometre.
14
Micrometrele de exterior se construiesc pentru următoarele domenii de
măsurare: 0 ... 25 mm; 25 ... 50 mm şi în continuare din 25 în 25 mm[3,7].
Fig. 7 Micrometru de exterior.[7]
Nr. scară liniară:

Nr. scară liniară:
8
3
Nr. scară circulară: Nr. scară circulară:

19 x 0,01= 0,19 41 x 0,01= 0,41
Valoare finală: 3,19 mm Valoare finală: 8,41 mm

Fig. 8. Tehnica măsurării cu micrometru [7]
c.
a
b.
Fig. 9. a. - micrometru pentru roți dințate; b. - micrometru de adâncime;

c - micrometru interior[7]
15
Comparatoarele sunt aparate de măsurat lungimi cu amplificare cu roţi dinţate
şi pârghii, destinate măsurărilor relative. Măsurarea constă în următoarele: se pune
aparatul la zero cu ajutorul unei piese etalon (cală sau bloc de cale plan-paralele, care
au dimensiunea egală cu dimensiunea nominală a piesei de măsurat), apoi se scoate
piesa etalon şi se introduce pe rând piesele de măsurat, citind pe scara aparatului
abaterile (pozitive sau negative) față de dimensiunea nominală. Aceste abateri se
adună algebric la dimensiunea nominală și se obține astfel dimensiunea efectivă a
fiecărei piese măsurate. Raportul de amplificare al acestor aparate este:
k = deplasarea acului indicator / deplasarea tijei palpatoare
Valoarea diviziunii scării la aparatele mecanice poate fi de 0,01mm, 0,002mm,
0,001mm[7].
Fig. 10. Comparator mecanic[7]

Comparatoare cu cadran de 0,01 mm.( fig 10) se clasifică:
 după mărimea cursei de măsurare în comparatoare cu curse de 1mm, 2 mm, 3 mm,
5 mm şi 10 mm;
 după numărul acelor indicatoare: cu un ac indicator (pentru sutimi de mm) şi cu
două ace indicatoare (pentru sutimi de mm, respective pentru numărul de ture
parcurse de acul indicator al sutimilor de mm);
 după mărimea cadranului: cu cadran normal (Ø 60 mm) şi cu cadran mic (Ø 40
mm). Comparatoarele cu cadran normal au cursa de măsurare de 1-5 mm sau 10
mm; cele cu cadran mic au curse de măsurare de 2 mm sau 3 mm.
Părţile componente ale unui comparator (fig.11) sunt următoarele: carcasa (1), tija
palpatoare (2), vârful de măsurare (10), butonul (5) pentru ridicarea tijei palpatoare,
bucşa de ghidare (2’), rama cu geam (3), cadrul (7) cu scară gradată, acul indicator al
diviziunilor de scară (8), acul indicator al rotațiilor (6). Pentru măsurări comparatorul
se montează în suporți.
16
Fig.11 Părțile componente ale unui comparator[3]
2.3 Schema de măsurare
a) – Măsurarea dimensiunilor exterioare.(fig. 12)
Fig. 12 Schema de măsurare a dimensiunilor exterioare[2,3]
b) – Măsurarea dimensiunilor interioare.(fig. 13)
b
Fig. 13 Schema de măsurare a dimensiunilor interioare [2,3]
17
2.4. Tehnica de măsurare
2.4.1. Măsurarea dimensiunilor exterioare la piesele cu suprafețe cilindrice.
 Se va identifica instrumentul de măsură în funcție de dimensiunile piesei de
măsurat și de precizia de măsurare (șubler, micrometru de exterior, comparator);
 Se vor face măsurători de diametre exterioare în cel puțin în 2 secțiuni și maxim
5 secțiuni - în funcție de lungimea piesei, conform fig. 12. De asemenea pentru fiecare
secțiune se vor face două măsurători a două diametre care sunt dispuse perpendicular
unul față de celălalt[2,3].
Pentru determinarea abaterii de ovalitate instrumentul de măsură cel mai des
utilizat este comparatorul. Măsurarea cu comparatorul se face în cel puțin 2 puncte
situate la cel puțin 180° unul față de celălalt, ovalitatea determinându-se prin
indicațiile extreme măsurate (fig. 12b).
 Valorile diametrelor determinate prin măsurători vor fi consemnate în tabelul
model (1).
2.4.2. Măsurarea dimensiunilor interioare la piesele cu suprafețe cilindrice.
 Se va identifica instrumentul de măsură în funcție de dimensiunile piesei de
măsurat și de precizia de măsurare (șubler , micrometru tip vergea);
 Se vor face măsurători de diametre interioare în cel puțin în 2 secțiuni și maxim
5 secțiuni - în funcție de lungimea piesei, conform fig. 13. De asemenea pentru fiecare
secțiune se vor face două măsurători a două diametre care sunt dispuse perpendicular
unul față de celălalt.
 Valorile diametrelor determinate prin măsurători vor fi consemnate în tabelul 1.
2.5. Interpretarea rezultatelor
Măsurarea diametrelor exterioare/interioare se execută pentru determinarea a
abaterilor de la forma geometrică în direcţie longitudinală, precum şi în direcţie
transversală.
După efectuarea măsurătorilor valorile obținute vor fi utilizate pentru:
 se determină abaterile efective de la forma geometrică;
 piesele sunt bune dacă dimensiunile efective sunt cuprinse între dimensiunile
maxime şi minime prescrise (Tabelul nr.1).
2.6. Conținutul referatului pentru lucrarea de laborator
Referatul întocmit de student va cuprinde:
1.Conspectul lucrării de laborator cu următoarele puncte:
- abaterile de la forma geometrică a pieselor;
- metoda de măsurare cu șublerul, micrometrul și comparatorul;
- măsurarea dimensiunilor exterioare și interioare la piesele de formă cilindrică
- modelul FIȘELOR DE CONTROL pentru piesele de formă cilindrică;
Rezultatele măsurărilor efectuate în laborator:
- Aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea abaterilor de la
ovalitate și conicitate.
18
Notă: Conspectul va fi scris de mână, iar desenele vor fi făcute sub forma de
schiță de mână.
Tabel 1
Secţiunea de Direcţia Diametrul Diametrele limită Felul abaterii de Concluzii
măsurare de măsurat prescrise (mm) la forma
măsurare efectiv dmin dmax geometrică
def.(mm)
I
1 II
III
IV
I
2 II
III
IV
I
3 II 42,9 43,8
III
IV
I
4 II
III
IV
I
5 II
III
IV
19
LABORATOR NR.3
Controlul dimensional al formei geometrice a supapei motorului naval.
3.1. Scopul laboratorului
Însușirea deprinderilor practice de către studenți cu privire la metodelor de
control dimensional a formei geometrice a supapei
3.2. Considerații generale:
Supapele motoarelor Diesel sunt organe care prin deschiderea lor permit intrarea în
cilindru a aerului necesar arderii sau ieșirea gazelor de ardere din cilindru (realizează
distribuția gazelor).
În elementele supapei apar solicitări mecanice importante ca urmare a presiunii
gazelor de ardere, precum și a șocurilor mecanice care se produc în momentele
închiderilor și deschiderilor repetate.
De asemenea supapa este supusă și la solicitări termice ca urmare a temperaturii
ridicate din camera de ardere [1,6].
Ca urmare a acestor solicitări supapele sunt supuse uzurii, uzura acestora apărând,
în special, în zona ghidajului supapei (coada supapei). Controlul dimensional a tijei
supapei se efectuează în vederea determinării uzurii la ovalitate și a uzurii la
cilindritate (conicitatea)[3,5].
3.3. Instrumente de măsură utilizate:
- Șubler de exterior cu valoarea diviziunii Vd = 0,1; 0,05 sau 0,02 mm;
- Șubler cu cadran cu valoarea diviziunii Vd = 0,05 mm.
3.4. Schema de măsurare:
Conform figurii de mai jos.
II
I
Fig.1 Schema de măsurare a supapei[3]
3.5. Tehnica de măsurare:
Uzurile de la forma geometrică corectă care se determină la o supapă sunt uzura
de la forma cilindrică și uzura de ovalitate a cozii de supapă.
Pentru a se pune în evidență abaterile de la forma geometrică corectă, se vor
executa măsurări în cel puțin două planuri perpendiculare pe axa supapei (A și B), iar
în fiecare plan se vor efectua măsurători ale diametrelor (d și d1) pe două direcții
perpendiculare (I - I, II – II) [3].
Valorile determinate prin măsurători sunt consemnate în fișa de control a
supapei prezentată în Anexa nr.1.
20
a. Determinarea uzurii la ovalitate a tijei supapei
UOA = ǀd-d1ǀ;
UOB = ǀd-d1ǀ;
Uzura la ovalitate a tijei supapei este: UO = max (UOA; UOB).
b. Determinarea uzurii la conicitate a tijei supapei:
UcI = ǀdA-dBǀ;
UcII = ǀd1A-d1Bǀ;
Uzura la conicitate a tijei supapei este: Uc = max (UcI ; UcII)
Valorile de uzură ale supapei obținute prin măsurători se vor compara cu
limitele maxime de uzură impuse de către constructor.
În situația în care valorile uzurilor determinate sunt mai mari decât valorile
prescrise de către constructor atunci supapa de va înlocui în cadrul procesului de
reparație.
1. Conspectul lucrării de laborator cu următoarele puncte:
- uzurile supapei motorului;
- metodele de control dimensional al supapei
2. Rezultatele măsurărilor efectuate în laborator:
- schița supapei controlate;;
- completarea cu măsurătorile efectuate în FIȘA DE CONTROL;
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor supapei
Notă: Conspectul va fi scris de mână, iar desenele vor fi făcute sub forma de schiță de
mână.
21
LABORATOR NR. 4
Controlul dimensional al formei geometrice a pistonului motorului naval
control dimensional a formei geometrice a pistonului
4.2. Considerații generale:
Pistonul este un organ mobil al motorului care efectuează o mişcare rectilinie
alternativă într-un cilindru în care se găsește un fluid sub presiune. Aceste organe se
regăsesc în componența motoarelor navale, a compresoarelor de aer, a pompelor cu
piston etc.
Pistoanele în timpul funcționării sunt supuse la solicitări mecanice și la solicitări
termice.
Principalele uzuri ale pistonului în timpul exploatării sunt:
 ovalizarea profilului și conicitatea suprafeței de lucru (suprafața
exterioară);
 uzura canalelor de segmenți;
 ovalizarea locașurilor bolțului.
 uzura capului de piston[1,3,6]
Controlul dimensional al pistonului se efectuează pentru determinarea uzurii
la ovalitate și la conicitate a suprafeței exterioare a pistonului, precum și ovalizarea
locașului bolțului
Însușirea deprinderilor practice de către studenți cu privire la metodele de control
dimensional de la forma geometrică a pistonului.
Șubler de exterior cu valoarea diviziunii Vd = 0,1; 0,05 sau 0,02 mm; șubler cu
cadran cu valoarea diviziunii Vd = 0,05 mm; micrometrul de exterior (în cazul
pistoanelor de dimensiuni mici)
Figura nr. 1. Schema de măsurare a

pistonului[3]
22
a) Determinarea uzurii la ovalizare și la conicitate a suprafeței exterioare
Măsurarea se execută în două/trei planuri perpendiculare pe axa pistonului (I-I,
II-II, III-III). În fiecare plan, măsurarea diametrului se realizează pe direcția axei
bolțului și perpendicular pe aceasta (A-A, B-B) - conform schemei de măsurare.
Dispunerea planelor trebuie să se aleagă în funcție de alegarea pistonului, planul I de
măsurare deasupra primului segment de compresie, planul II de măsurare deasupra
ochiurilor de bolț și planul III de măsurare sub ultimul segment de ungere.
Valorile diametrelor măsurate vor fi consemnate în fișa de control prezentată în Anexa
nr.2.
b) Determinarea uzurii canalelor de segmenți
Măsurarea lățimii canalelor pentru segmenți se face cu șublerul și se va nota
pentru fiecare canal lățimea maximă măsurată.
c) Determinarea uzurii locașurilor bolțului
Ovalizarea locașurilor bolțului se produce în urma bătăilor bolțului sau în urma
efectului combinat al acestor bătăi și al fiecărei, în cazul bolțului flotant. Măsurarea se
face, în funcție de mărime, cu micrometrul de interior, cu șublerul sau cu comparatorul
pentru alezaje.
a. Pentru determinarea uzurii la ovalitate:
UOI = ǀd-d1ǀ;
UOII = ǀd-d1ǀ;
UOIII = ǀd-d1ǀ;
Uzura la ovalitate a suprafeței pistonului este: UOP = max (UOI; UOII ;UOIII).
b. Pentru determinarea uzurii la conicitate:
Uc1 = ǀdI-dIIǀ;
Uc2 = ǀdII-dIIIǀ;
Uc3 = ǀdI-dIIIǀ;
Uzura la conicitate a suprafeței pistonului este: Uc = max (Uc1 ; Uc2 ; Uc3)
Valorile de uzură ale suprafeței pistonului obținute prin măsurători se vor
compara cu limitele maxime de uzură impuse de către constructor.
Valorile admisibile ale ovalizării și conicității, peste care rectificarea pistonului
devine obligatorie, sunt cele stabilite și pentru cămașa cilindrului sunt prezentate în
tabelul nr.1.
23
Tabelul nr.1 Abaterile limită a uzurilor pistonului
Măsura
Abaterile limită
Denumirea piesei necesară
Ovalizare a diametrului sau Reparare
Suprafața de ghidare alta ne
uniformitate….D/1000
Pistonul Suprafața capului Uzura………………D/750 Reparare
Canalele de segment Jocul  3x Jocul inițial Reparare
Grosimea peretelui Micșorarea grosimii cu 1/10 Înlocuire
Segmenții de piston Mărirea fantei în stare Înlocuire
închisă la……….D/80
- uzurile pistonului motorului;
- metodele de control dimensional al pistonului
- schița pistonului controlat în laborator;
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor
pistonului
schiță de mână.
24
LABORATOR NR. 5
Controlul dimensional al formei geometrice a cilindrului motorului naval
control dimensional a formei geometrice a cămășii de cilindru
5.2. Considerații generale
Cămașa de cilindru este un spațiu de lucru pentru desfășurarea ciclului motor,
ce este practicat în blocul motor. În interiorul cămășii de cilindru se deplasează
pistonul într-o mișcare rectilinie - alternativă.
În timpul funcționării motorului suprafața interioară (de lucru) a cămășii de
cilindru este supusă la solicitări mecanice, ca urmare a deplasării pistonului și la
solicitări termice, ca urmare a arderii combustibilului în camera de ardere. Uzura
cămășii de cilindru se manifestă prin mărirea diametrului și prin modificarea formei
geometrice a acesteia. Pe lungime cilindrul capătă forma unui con neregulat, iar
transversal se ovalizează.
Prin urmare, controlul dimensional la cămașa de cilindru se execută pentru
determinarea uzurii suprafeței de lucru la ovalitate şi conicitate.
control dimensional a formei geometrice a cămășii de cilindru
Pentru măsurarea uzurii suprafeței interioare a cilindrului se folosesc
micrometre de interior sau truse pentru alezaje cu comparator. Precizia aparatelor
utilizate trebuie să fie de: 0,001mm – pentru diametre (D) <100 mm şi, respectiv:
0,01mm – pentru diametre (D) >100 mm.
Figura nr. 1.
Schema de măsurare a cămășii de cilindru[3]
25
Măsurarea uzurii se face în 2-3 planuri perpendiculare pe axa cilindrului ( I-I,
II-II, III-III), conform figurii 1, iar în fiecare plan verificarea se realizează pe două
direcţii perpendiculare: planul de mişcare al mecanismului bielă-manivelă (A-A) şi
planul longitudinal al liniei de cilindri (B-B).
Planul I-I de măsurare trece prin mijlocul primului segment de compresie când
pistonul se află în PMI; planul III-III de măsurare trece prin mijlocul ultimului
segment de ungere când pistonul se află în PME; planul II-II de măsurare trece prin
mijlocul distanţei dintre planele I şi III [3].
Valorile măsurate vor fi consemnate în fișa de control a cămășii de cilindru
prezentată în Anexa nr.3.
UOI = ǀdA-dBǀ;
UOII = ǀdA-dBǀ;
UOIII = ǀdA-dBǀ;
Uzura la ovalitate a suprafeței cămășii este: UO = max (UOI; UOII ;UOIII).
Uc1 = ǀdAI-dAIIǀ;
Uc2 = ǀdAII-dAIIIǀ;
Uc3 = ǀdAI-dAIIIǀ;
Uzura la conicitate a suprafeței pistonului este: Uc = max (Uc1 ; Uc2 ; Uc3)
Valorile de uzură ale suprafeței interioare obținute prin măsurători se vor
În tabelul de mai jos sunt prezentate limitele de uzură pentru suprafețele
interioare ale cămășii de cilindru
Tabel nr. 1 Abaterile limită a cămășilor de cilindru[3]
Măsura
Denumirea piesei Abaterile limită
necesară
Motor in 4 timpi Uzura…..D/150 Reparare
Motor in 2 timpi Uzura…..D/200 Reparare
Cămașa de
Motoare in 4 si 2 timpi Ovalizare ……..D/1000 Reparare
cilindru Motor cu n 250rot/min Micsorarea grosimii peretelui Înlocuire
cu 1/8
5.8.. Conținutul referatului pentru lucrarea de laborator
- uzurile cămășii de cilindru;
- metodele de control dimensional a cămășii de cilindru.
26
- schița cămășii de cilindru controlate;
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor cămășii
de cilindru.
schiță de mână.
27
LABORATOR NR.6
Controlul dimensional al formei geometrice a arborelui cotit a motorului naval
control dimensional a formei geometrice a arborelui cotit
6.2.Considerații generale
Arborele cotit este un organ mobil al motorului care are rolul de a transforma
mișcarea rectilinie a pistonului în mișcare de rotație prin intermediul bielei.
Arborele cotit este alcătuit dintr-un număr de coturi egal cu numărul cilindrilor –
la motoarele în linie sau cu jumătatea numărului de cilindri – la motoarele in V. La
rândul său, fiecare cot este format din două brațe și un fus maneton care se articulează
cu capul bielei. În unele cazuri (in special la motoarele rapide și semirapide), pentru
echilibrare, pe brațe, în partea opusa manetoanelor, se montează contragreutăți.
Legătura dintre coturi este realizată prin intermediul unor fusuri de reazem, numite
fusuri palier. Considerând și fusurile palier de la extremitățile arborelui cotit, rezultă că,
în mod obișnuit, un arbore are (i+1) fusuri palier la motoarele în linie și (i/2+1) fusuri
palier la cele în V.(fig.1) [1].
Fig. 1. Părțile constructive ale arborelui cotit[[1]
Arborele geometric poate suferi, în general, următoarele deformații în timpul

exploatării:
- ovalizarea şi/sau conicitatea fusurilor, prin uzura determinată de variaţia
periodică a presiunii specifice din lagăre; această uzură este accentuată, eventual de
condițiile necorespunzătoare de ungere (ulei insuficient, respectiv neuniform repartizat;
calitate necorespunzătoare a uleiului etc);
- abateri ale decalării unghiulare între manivele, cauzate de accidente, care pot
provoca deformarea permanentă a arborelui prin răsucire (ruperea bielei sau a
șuruburilor de bielă, gripaje etc.);
- încovoierea arborelui, provocată de accidente;
- abateri de la paralelism şi de la distanţa iniţială dintre axele geometrice ale
manetoanelor şi palierelor, cauzate de uzură, de încovoierea sau răsucirea arborelui;
- abateri de la coliniaritatea fusurilor paliere.
28
Încovoierea arborilor cotiți poate fi cauzată de nerespectarea coaxialității fusurilor
paliere şi a mărimii jocurilor între fusurile paliere şi cuzineţi, în urma execuției sau
recondiţionării. La motoarele de mare putere este dificilă din cauza deformărilor
elastice care apar în timpul trecerii prin diferitele poziții ale controlului. Dacă arborele
este aşezat pe toate lagărele principale, a căror coliniaritate, este corectă și dacă
fusurile nu au ovalitate, atunci încovoierea permanentă iese în evidență prin bătaia
fusurilor în timpul rotirii arborelui cotit. Această bătaie poate fi măsurată cu ajutorul
unui comparator.
Fusurile se uzează datorită preluării forţei de presiune de la gazele arse în camera
de ardere şi a forţelor de inerţie datorate schimbării sensului mişcării pieselor ce se
deplasează liniar (în cazul motoarelor şi compresoarelor aceste piese sunt: pistonul cu
segmenţi şi capul mic al bielei cu bolțul), ca în figura 2.
Fig.2. Schema forțelor ce solicită arborele cotit. a) Forța de presiune a gazelor; b)

Forțele de inerție ale pieselor în mişcare de translație.
Controlul dimensional al arborelui cotit se efectuează pentru determinarea
uzurilor la ovalitate și la conicitate a fusurilor și pentru identificarea săgeții de
încovoiere a arborelui. La capetele fusurilor, ovalitatea se determină ca diferența între
valoarea cea mai mare şi cea mai mică a diametrelor, măsurate în plane de secțiune
perpendiculare pe axele geometrice ale fusurilor paliere şi manetoane. Valorile minime
măsurate sunt cele care impun treapta de reparație sau recondiționarea prin aducerea la
diametrul nominal. Săgeata de încovoiere a arborelui cotit se determină prin măsurarea
distanței dintre brațele fusului palier central.
Ovalitatea şi conicitatea fusurilor se măsoară cu micrometrul de exterior, cu
pasametrul sau cu comparatoare montate pe suport (pentru fusurile palier).
Stabilirea încovoierii arborelui cotit se realizează cu ajutorul unui ceas comparator.
Dispozitivul de verificare a uzurii fusurilor arborelui cotit:
Dispozitivul realizat pentru verificarea uzurii arborelui cotit se referă la o
categorie de arbori mai mici decât cel al motorului proiectat, din considerente de
29
spațiu, greutate, și în general datorită dimensiunilor de gabarit mari ale unui arbore
coti al unui motor de 1000 CP.
Dispozitivul este prezentat în figura 3 și este compus din:
1- placa suport (cu planeitate reglabilă);
2- prisme de sprijin pentru arbore cotit;
3- arbore cotit;
4- suport cu comparator.
Placa suport (1) este prevăzută cu picioare reglabile pentru reglajul planeității și,
de asemeni, cu caneluri longitudinale și transversale pentru a permite culisarea celor
două prisme de sprijin ale arborelui cotit (2) în vederea susținerii pe rând a tuturor
fusurilor paliere.
Fig.3 Dispozitiv pentru verificarea încovoierii arborelui cotit[3,5]
Schema pentru determinarea uzurii la ovalizare și conicitate a fusurilor (figura nr.4)
Fig. nr 4. Schema de măsurare a ovalizării și conicității[3]
30
Schema pentru măsurarea frângerii la coarbe a arborelui cotit (figura nr.5)
Figura nr.5 Schema de măsurare a frângerii la coarbe[3]

6.5.1. Ovalitatea şi conicitatea fusurilor.
Măsurătorile se execută în două puncte situate la 1/4 din lungimea fusului în cazul
arborilor de lungimi mici și în trei puncte (la extremităţile fusurilor, în apropierea
racordărilor şi mijlocul acestora) pentru arborii de lungimi mari. În fiecare punct,
verificarea diametrală se face pe două direcţii perpendiculare între ele(A-A și B-B),
conform figurii 3. Rezultatele măsurătorilor se înscriu în Fișa de măsurători prezentată
la capitolul Anexe.
6.5.2. Stabilirea încovoierii arborelui cotit
Mărimea săgeţii de încovoiere se măsoară cu un comparator cu cadran al cărui
palpator se poziţionează pe fusul palier din mijloc, iar fusurile de capăt se sprijină pe
prisme unghiulare.(fig.3)
Fig. 6 Modul de montare a comparatorului

a- poziție normala b- poziție îndepărtată
Metoda constă în măsurarea în două poziții una în plan orizontal și două în plan
vertical, cu ajutorul comparatorului cu suport special. Acesta se montează pentru
măsurare între punctele marcate pe brate și măsoară în plan vertical și în plan orizontal,
distanta dintre cele două brațc ale fiecărei manivele a arborelui cotit pentru a evidenția
încovoierea clastică a acestuia, încovoiere care variază în funcție de poziția acestuia în
lagăre (fig. 6).
În plan vertical:
31
• se aduce manivela supusă verificării în poziția de p.m.e. cât mai aproape de
bielă la o distanță cât mai mică de marginea brațului;
•se fixează locul instrumentului de măsurare, între cele două brațe ale manivelei,
locul palpatorului fiind marcat prin punctare, pe axa fiecărui braț de manivele, la o
distanță față de axa arborelui egală cu raza butonului respectiv. La toate brațele de
manivelă, aceasta distanță trebuie sa fie aceeași.
•se așează comparatorul la locul marcat, se reglează tensiunea suportului astfel
încât la rotirea arborelui acesta și nu-și modifică poziția;
•se reglează în zero comparatorul;
•se rotește arborele în sensul mișcării normale în funcționare, până la stabilirea
manivelei în poziția de p.m.i.(fig.5);
• se citește indicația comparatorului;
În plan orizontal:
Măsurătorile se fac la lei ca în plan vertical numai că reglarea în zero a
comparatorului se va face la 90° după p.m.e., în sensul de rotație al motorului. După
reglarea comparatorului se va roti arborele până la poziția de 90° după p.m.i.
Rezultatele măsurătorilor se înscriu în Fișa de control a arborelui cotit prezentată în
Anexa nr.4.
6.6.1. Ovalitatea și conicitatea arborelui cotit
UOI = ǀdA-A - dB-Bǀ;
UOII = ǀdA-A - dB-Bǀ;
Uzura la ovalitate a suprafeței fusului este: UOP = max (UOI; UOII ;).
Uc1 = ǀdI-dIIǀ;
Valorile de uzură ale suprafeței fiecărui fus obținute prin măsurători se vor
6.6.2. Stabilirea încovoierii arborelui cotit
A. În plan vertical:
Dacă comparatorul indică valori negative atunci înseamnă că distanța manivelei
este mai mică între brațele în poziția de p.m.i. decât în poziția de p.m.e., adică arborele
în locul respectiv este încovoiat în sus: D pmi < D pme ( Figura.6a).
Dacă comparatorul indică valori pozitive atunci înseamnă că distanța între
brațele manivelei este mai mare în poziția de p.m.i. decât în poziția de p.m.e., adică
arborele în locul respectiv este încovoiat în jos: D pmi > D pme. (Figura.6b).
32
Fig. 6. Devierile bratelor manivelei arborelui cotit în plan vertical [1,3]
B. În plan orizontal:
Valorile negative indicate de comparator ne arată o încovoiere a arborelui în
sensul de rotație, iar valorile pozitive ne indică o încovoiere în sens opus rotației
normale al motorului (fig.7).
90° după p.m.i. 90° după p.m.e.

a. b.
Fig. 7. Devierile bratelor manivelei arborelui cotit în plan orizontal[1,3]
Abaterile admisibile ale elementelor arborelui cotit a motoarelor rapide sunt,
aproximativ, în acelaşi raport dimensional față de cotele nominale ce caracterizează
motoarele lente, valorile lor exacte fiind specificate de uzinele constructoare în fiecare
parte. În tabelul nr.1 sunt prezentate abaterile limită ale arborelui cotit.
Tabel nr.1 Abaterile limită a arborelui cotit
Măsura
Denumirea piesei Abaterile limită
necesară
Fusul palier Ovalizare……D/1250 Reparare
Fusul maneton Ovalizare……D/1000 Reparare
Conicitate mai mare decât Reparare
Arborele Cotit 1.5 ori toleranța de de
Ambele tipuri de fusuri ovalizare
Micșorarea diametrului după Înlocuire
strunjire…..max. 0.03D
33
- uzurile arborelui cotit;
- metodele de control dimensional al arborelui cotit
- schița arborelui cotit controlat în cadrul lucrării de laborator;
- completarea în FIȘA DE CONTROL a valorilor obținute prin măsurătorile
efectuate în laborator;
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor arborelui
cotit.
schiță de mână.
34
LABORATOR NR.7
Controlul dimensional al formei geometrice a axului cu came motorului naval
control dimensional al formei geometrice a camei și a axului cu came
Arborele cu camă comandă închiderea şi deschiderea supapelor de admisie și
evacuare (la motoarele în patru timpi) sau numai a supapelor de evacuare (la unele
motoare în doi timpi). Arborele cu came se compune din came și fusuri de reazem
(fig.1).[1]
Suprafețele camelor lucrează prin lunecare. Din acest motiv finisarea lor trebuie
să fie realizată cu o rugozitate și abatere minimă (un grad de netezime ridicat).
Pentru a rezista la uzură, suprafețele camelor și ale fusurilor arborilor de
distribuție trebuie să fie durificate superficial.
Arborele cu came are următoarele defecte:
- încovoierea arborelui cu came;
- uzarea fusurilor de reazem;
- uzarea formei geometrice a camelor;
- ciupituri și exfolieri ale camelor și fusurilor ;
- uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distribuție;
Uzurile la axul cu came au drept cauză utilizarea îndelungată, datorită frecării
camelor cu tacheții (joc necorespunzător) şi prezența ȋn cantitate foarte mică a uleiului
şi neschimbat la timp
Controlul dimensional al formei geometrice a arborelui cu came constă în
determinarea uzurilor de ovalitate și conicitate a fusurilor de reazem, verificarea uzurii
camelor și verificarea încovoierii axului cu came.
Fig. 1.
Locurile posibile de apariție a
defectelor și uzurilor la arborele cu
came
1- încovoierea arborelui cu came;
2- uzuri ale fusurilor de reazem;
3- uzura camelor;
4- ciupituri și exfolieri ale camelor și
fusurilor;
5- uzura sau deteriorarea orificiilor filetate
pentru fixarea pinionului de distribuție.
7.3. Instrumente de măsură utilizate

- Micrometru de exterior (STAS 1374-73) cu limitele de măsurare 25-50 şi 50-75 mm ,
comparatorul.
35
Figura nr. 2 Schema de măsurare a camei [3]

7.5.1. Stabilirea uzurii camei
Uzura camei se determină prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate
din diferența dintre ȋnălţimea a şi diametrul părţii cilindrice b, conform figurii 1.;
Măsurătorile se fac pe suprafețele camelor cu ajutorul unui micrometru de
exterior.
Dimensiunile camelor arborelui se măsoară în două plane (I-I, II-II) și în fiecare
plan în două secţiuni A-A şi B-B, dispuse la circa 5mm de marginile camei. Planul I-I
este cel mai apropiat de volant (fig 2) [3].
Rezultatele măsurătorilor se înscriu în Fișa de măsurători prezentată la capitolul
Anexe.
7.5.2. Stabilirea uzurii la ovalitate și conicitate a fusurilor axului cu came
Metoda de determinare a uzurii la ovalitate și la conicitate a fusurilor axului cu
came este identică cu cea a fusurilor palier de la arborele cotit.
Valorile determinate prin măsurători vor fi consemnate în fișa de control a
arborelui cu came prezentate în Anexa nr.5.
7.5.3. Determinarea săgeții de încovoiere a axului cu came
Metoda de determinare a săgeții de încovoiere a axului cu came este identică cu
metoda prezentată pentru stabilirea săgeții de încovoiere de la arborele cotit.
7.6.1. Stabilirea uzurii camei
HI = Da -Db
HII = Da -Db
Hmăs = min (HI , HII )
Înălțimea determinată prin măsurători se compară cu înălțimea limită a camei
impusă de constructor.
36
7.6.2. Stabilirea uzurii la ovalitate și conicitate a fusurilor axului cu came
Aplicațiile numerice pentru determinarea uzurii la ovalitate și la conicitate a
fusurilor axului cu came sunt identice cu cea a fusurilor palier de la arborele cotit.
Condiţiile tehnice privind abaterile de la conicitate şi ovalitate a fusurilor axului cu
came trebuie să fie de max 0,02 mm
7.6.3. Determinarea săgeții de încovoiere a axului cu came
Aplicația numerică pentru determinarea săgeții de încovoiere a axului cu came
este identică cu cea de la arborele cotit
- uzurile axului cu came;
- metodele de control dimensional a axului cu came.
- schița axului cu came controlat în cadrul lucrării de laborator;
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor axului cu
came.
schiță de mână.
37
LABORATOR NR. 8
Controlul dimensional al formei geometrice a bielei motorului naval
control dimensional al formei geometrice a bielei
Biela este un organ mobil al mecanismului motor în formă de bară, care se
montează între bolțul de piston și fusul maneton al arborelui cotit, pentru a transmite
puterea de la piston la arborele cotit. Rolul bielei este de a transforma mișcarea
rectilinie alternativă a pistonului în mișcare de rotație a arborelui cotit prin executarea
unei mișcări de translație și de pendulare ca urmare a acțiunii forței produsă la
comprimarea amestecului și la destinderea gazelor arse, forța care variază ca valoare,
direcție și sens [1].
Biela este compusă din trei părți:
a) piciorul bielei – partea articulată cu bolțul pistonului;
b) capul bielei – partea articulată cu fusul maneton al
arborelui cotit;
c) corpul bielei – partea centrală a bielei.(fig.1)
Fig.1
În timpul funcționării motorului, bielele pot suferi următoarele defecte:
- reducerea distanței dintre axele capului și piciorul bielei;
- încovoierea sau răsucirea bielei,
- uzura locașului pentru bucșa din capul și piciorul bielei,
- uzura planului de separare a capului de biele,
- uzura produsă de neparalelismul dintre axele butonilor de pat și bielă.
Bielele motoarelor navale se verifică dimensional pe timpul exploatării, numai
în cazul când există suspiciuni că acestea ar fi putut suferi avarii, cauzate de obicei de
distrugerea altor componente ale motorului.
Controlul dimensional al bielelor, în cazul când uzurile nu se observă cu ochiul
liber, constă în identificarea a următoarelor abateri de la formă:
- încovoierea sau torsionarea corpului bielei;
- uzura alezajelor;
- deteriorarea suprafeţelor laterale sau a suprafeţei de separaţie a capacului de
bielă în raport cu corpul acesteia;
38
Bolțul bucșei capului bielei (bolțul pistonului) are rolul de a face legătura
articulată dintre piston și bielă. Bolțul are forma tubulară, cilindrică și se
confecționează din oțel aliat sau oțel carbon. Este solicitat la încovoiere și strivire. Se
admite conicitate și ovalitate de 0,003mm. Are un regim termic de lucru ridicat (80-
1000C) și condiții de ungere dificile (prin stropire cu uleiul scăpat din lagărul bielei).
8.3. Instrumente de măsură
- Comparatoare de interior cu limitele de măsurare 18-50mm şi 50-100 mm
pentru determinarea diametrelor capului şi piciorului bielei (W=0,01mm);
- Micrometru de exterior (STAS 1374-73) cu limitele de măsurare 25-50 şi 50-
75 mm pentru reglarea comparatoarelor de interior şi pentru măsurarea lățimii bielelor;
- Șubler de exterior (STAS 1373/2-73) cu limitele de măsurare 0-250 mm pentru
determinarea distanței dintre axele capului şi piciorului bielei.
- Dornuri de control
8.4. Schema de măsurare
a. b.
Fig.2.Schema de măsurare a diametrelor capului şi piciorului bielei: A-A şi B-B -zone de

măsurare;l-1,11-11, III-I11 - planuri de măsurare.
Fig.3. Schema de măsurare a

lungimii şi poziţiei reciproce a
axelor alezajeior la bielă [3]
39
Fig.4. Schema de măsurare a bolțului cu comparatorul
8.5. Tehnica de măsurare
8.5.1. Măsurarea diametrelor bucșei capului şi piciorului bielei.
Controlul dimensional al bucșelor capului de bielă și a piciorului bielei se
realizează în vederea determinării uzurii la ovalitate și conicitate a acestora.
Se efectuează cu ajutorul micrometrului de interior după ce suprafețele de
măsurat se curăţă şi se suflă cu aer comprimat;
Măsurătorile piciorului bielei se execută în două planuri paralele cu axa bielei
(A-A, B-B ) și în fiecare plan se vor face pe două direcții perpendiculare (I-I, II-II),
conform fig. 2b.
Măsurătorile capului de bielă se execută în două planuri paralele cu axa bielei
(A-A, B-B ) și în fiecare plan se vor face măsurători pe două direcții situate între ele la
un unghi de 90 grade ( II-II, III-III), conform fig. 2a.
Valorile obținute pe baza măsurătorilor vor fi consemnate în FIȘA DE
CONTROL prezentată în Anexa nr. 7 pentru capul bielei și în Anexa nr. 8 pentru
piciorul bielei.
8.5.2. Măsurarea distanţei dintre axe şi a încovoierii sau torsionării bielei.
Se efectuează fie cu mijloace universale (şubler, dornuri de control şi
comparatoare de exterior (fig. 3. a, b şi c).
Pentru măsurarea cu mijloace universale, în locașurile din piciorul și capul
bielei se introduce câte un cilindru gol (bolț fals) cu dimensiuni identice cu ale
locașurilor (fără joc). Se aduce un cilindru în poziție orizontală și al doilea cilindru
perfect la orizontală. Se va măsura distanța X,Y și diametrele Dr și Dp dintre axele
bolțurilor cu ajutorul șublerului, conform schemei de măsurare din fig.2a, distanțele L
și L1 conform schemei de măsurare din fig.2b și valorile CI și CL.
8.5.2. Măsurarea uzurii bolțului bucșei capului de bielă
Determinarea uzurii de ovalizare și conicitate a bolțului se face după axă, la
distanțe față de părțile frontale de aproximativ 1/3 din lungimea bolțului (fig.4).
Valorile astfel obținute se trec în fișa de control dimensional al bucșei capului de bielă
prezentată în Anexa nr.7, după care se compară cu valorile admise, stabilindu-se astfel
necesarul de reparații.
40
8.6. Interpretarea rezultatelor măsurărilor
8.6.1. Determinarea uzurii la ovalitate și conicitate a bucșei capului și a piciorului
de bielă
În conformitate cu notațiile prezentate în fig.1 avem:
UOI = ǀdA-A - dB-Bǀ;
UOII = ǀdA-A - dB-Bǀ;
Uzura la ovalitate a bucșei piciorului respectiv a capului bielei este: UOP = max
(UOI; UOII ;).
Uc1 = ǀdI-dIIǀ;
Valorile de uzură ale suprafeței bucșelor capului și a piciorului bielei obținute
prin măsurători se vor compara cu limitele maxime de uzură impuse de către
constructor.
8.6.2. Determinarea încovoierii bielei
- În conformitate cu schema de măsura (fig.2a) distanţa dintre axe se determină
cu formula:
Lmăs =X + 0, 5 (Dr + Dp) =Y - 0,5 (Dr + Dp)
Dacă Lmăs ≠ LBielă atunci biela prezintă uzură la încovoiere
- În conformitate cu schema de măsurare (fig. 2b) abaterea de la paralelismul
axelor în plan orizontal Apo se calculează cu expresia:
AP0 = LI - LL
- În conformitate cu schema de măsurare (fig. 2c) abaterea de la paralelismul
axelor şi în plan vertical Apv (co-planeitatea axelor Oc şi Op) se calculează cu expresia:
APv = CI - CL
În schema de măsurare se mai notează cu Al - abaterea de la lungimea dintre axe
şi cu Ahi - abaterea de la lățimea piciorului bielei, iar cu . C1 ... C4 - indicațiile
comparatoarelor de măsurare.
8.6.3. Determinarea uzurii la bolțul bucșei capului de bielă
În conformitate cu notațiile prezentate în fig.1 avem:
UOI = ǀd - d1ǀ;
UOII = ǀd - d1ǀ;
UOIII = ǀd - d1ǀ;
UOIV = ǀd - d1ǀ;
Uzura la ovalitate a bolțului capului bielei este:
UOBolț = max (UOI; UOII UOIII; UOIV ;).
41
Uc1 = ǀdI-dIIǀ;
Uc2 = ǀdI-dIIIǀ;
Uc3 = ǀdI-dIVǀ;
Uc4 = ǀdII-dIIIǀ;
Uc5 = ǀdII-dIVǀ;
Uc6 = ǀdIII-dIVǀ;
Uzura la conicitate a bolțului bucșei capului bielei se determină cu formula:
Ucbolț = max (Uc1, Uc2, Uc3 ,Uc4 , Uc5 ,Uc6)
Valorile de uzură de ovalitate și conicitate (UOBolț, Ucbolț) ale suprafeței ale
bolțului obținute prin măsurători se vor compara cu limitele maxime de uzură impuse
de către constructor în vederea stabilirii necesarului de reparații.
Denumire Suprafața de control Abaterea limită Observații

Bolțul Suprafața de lucru Ovalizare D/1000+0.05mm
bucșei Joc între bolț și orificiul sau
capului de Suprafața de încastrare din piston
piston

- uzurile bielei;
- metodele de control dimensional a bielei.
- schița bielei controlată în cadrul lucrării de laborator;
- completarea în FIȘELE DE CONTROL a valorilor obținute prin măsurătorile
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor bielei
schiță de mână.
42
LABORATOR NR. 9
Controlul dimensional al formei geometrice a roților dințate de transmisie
control dimensional al formei geometrice a roții dințate din cadrul sistemului de
distribuție a motorului naval.
Roțile dințate din cadrul sistemului de distribuție al motorului sunt elemente ale
angrenajelor care au rolul de a asigura transmiterea mișcări de rotație de la arborele
cotit la axul cu came și la alte agregate auxiliare.
Dantura roților dințate se poate uza într-un timp mult mai scurt decât cel normal
din cauza montării incorecte a roții dințate, precum și, mai ales, atunci când ungerea
este necorespunzătoare.[5]
Defecțiunile roților dințate pot fi:
- uzura dinților pe lungime sau pe înălțime;
- ciupituri pe fața de lucru a acestora;
- știrbituri la extremităților dinților;
- exfolieri ale stratului de suprafață durificat;
- uzura canalelor de pană sau a canelurilor
Controlul dimensional al formei geometrice a danturii roților dințate se face
pentru depistarea uzurii dinților pe lungime și înălțime apărute în timpul exploatării.
Controlul dimensional al uzurii dinților se realizează astfel:
a) în cazul în care modulul m ≤ 6 controlul dimensional pentru determinarea uzurii
roții dințate se realizează prin măsurarea cotei peste n dinți L, respectiv lungimea
peste n goluri la danturi interioare (fig.1). Această verificare constituie una dintre cele
mai utilizate metode de control ale unei roţi dinţate cilindrice cu dantură dreaptă sau
înclinată, corijată sau necorijată, exterioară sau interioară.
b) în cazul în care modulul roții m > 6 mm, controlul dimensional pentru
determinarea uzurii danturii roții constă în măsurarea grosimii dintelui pe coarda
constantă (fig.2).
9.3. Instrumente de măsurare
- Micrometru pentru roți dințate cu v1=0,005mm;
- Şubler pentru roți dințate cu Vdy = 0,02 şi Vdh = 5mm, limite de măsurare
43
9.4. Schema de măsurare
- Pentru măsurarea cotei peste dinți
a b
Fig.1 Schema de măsurare a cotei peste dinți
a. Pentru dantura exterioară; b. pentru dantura interioară
- Pentru măsurarea grosimii dintelui
Fig.2. Schema de măsurare a grosimii dintelui roții dințate
9.5. Tehnica măsurării

9.5.1. Măsurarea cotei peste dinți
- determinarea numărului de dinți peste care se face măsurarea:

n  180
0z
0  0 ,5 [dinţi]
Numărul de dinţi astfel calculat se
rotunjeşte în minus până la 0,2 şi în plus
peste 0,2.
- Lungimea peste dinţi se măsoară
folosind şublere de exterior (la roţi
dinţate cu modul mare), micrometre cu
talere etc.
Fig.3 Metoda de măsurare cu micrometru cu talere
44
După reglarea micrometrului la zero se măsoară cota Wn, repetându-se
măsurarea prin deplasare cu câte un dinte. Măsurarea se face conform schemei de
măsurare (fig.3) avându-se grijă ca suprafața de măsurare a micrometrului să fie
perpendiculară pe flancul dintelui.
Valorile obținute se trec în tabelul 1.
Tabelul nr.1 Fișa de control a roții dințate
Nr. Nr. dinţi Nr de dinţi peste Wnef Wef = Wnef - Wn ΔWn = Wnmax - Wnmin
crt. (z) care se măsoară (n) (mm) (mm) (mm)
1
2
3
4
5
…
9.5.2. Măsurarea grosimii dintelui

Măsurarea directă a grosimii dintelui cu ajutorul șublerului pentru roți dințate se
face astfel:
•se determină numărul de dinți z al roții (prin numărare);
•se măsoară diametrul exterior De cu un șubler de exterior;
9.6.1. Determinarea cotei peste n dinţi
Formula de calcul a cotei peste dinţi se particularizează la roţile cilindrice în funcţie
de felul danturii:
Wn = mcosα0[(n-0,5)π+2ξtgα0 +zinvα0], [mm];
unde:
α0 - unghiul de presiune al cremalierei de referință;
ξ - deplasarea specifică de profil a sculei;- pentru dantura dreaptă necorijată (ξ=0)
z - numărul de dinți;
n = nr. de dinţi peste care se face măsurarea şi se stabileşte cu relaţia:
invα0 - funcția involventă:
invα0 = tgα0 - α0
Măsurarea cotei peste n dinţi oferă stabilirea variaţiei acestei cote şi abaterea ei de la
valoarea nominală.
Se calculează variația cotei peste n dinți cu ajutorul valorilor din tab. 1.:
ΔWn = Wnmax - Wnmin
Variaţia cotei ΔWn se compară cu toleranţa prescrisă de constructor în vederea
stabilirii necesarului de reparații.
9.6.2. Determinarea abaterii grosimii dinţilor
• se calculează modulul roții m = De / (Z+2) [mm] informativ se adoptă ca
valoare de lucru, valoarea cea mai apropiată din șirul modulelor standardizate mSTAS;
45
• cu valoarea standardizată a modulului se recalculează diametru exterior al roții
De de lucru, la măsurare în calculele ulterioare cu mSTAS DeSTAS;
• în final, la șublerul de măsurare se fixează limitatorul de înălțime la valoarea
mstas se măsoară grosimea dintelui pe cercul de divizare, fiind citită pe rigla orizontală
a șublerului. Se stabilește apoi abaterea prin compararea rezultatului cu valoarea
prevazută în desene, tabele sau calculații. Pentru a verifica erorile de măsurare, se
calculează grosimea dintelui pe cercul de divizare, cu formula:
Gc = Dd sin a [mm]
unde diametrul de divizare unghiul se determină cu relațiile:
Dd = De STAS -2 mSTAS [mm]
a =180°/2z
Roata dințată se consideră bună dacă valoarea grosimii dinților prin măsurare se
încadrează în limitele prescrise de constructor.
- uzurile roților dințate ale transmisiei motorului;
- metodele de control dimensional a roților dințate.
- schița roții dințate controlate în cadrul lucrării de laborator;
- aplicații numerice realizate în laborator pentru determinarea uzurilor roții
dințate
schiță de mână.
46
47
BIBLIOGRAFIE
1. Dragalina Al. Motoare cu ardere internă. Vol.I, Ed.

Academiei Navale Mircea cel Bătrân, 2003.
2. Georgescu C. Toleranțe și control dimensional, Ed.
Universitatea „Dunărea de Jos”, Departamentul
pentru Învățământ la Distanță cu Frecvență
Redusă Galați, 2009.
3. Patrichi I., Coșofreț D. Măsurări mecanice navale, Ed. Academiei
Navale Mircea cel Bătrân, Constanta, 2006.
4. Potorac A., Prodan D. Toleranțe și control dimensional (Îndrumar de
laborator), Universitatea "Ştefan cel Mare"
Suceava Facultatea de Inginerie Mecanică,
Mecatronică şi Management
5. Sabău A, Buzbuchi N., Exploatarea, întreținerea și repararea
Dinescu C. motoarelor navale, Ed. Nautica, 2004;
6. Toaca I.A. Tehnologia reparațiilor navale, Ed.Goliat,
1997
7. Tănase Viorel Lăcătușerie Generală Mecanică.
2. Mijloace de măsură și control,
https://pdfslide.net/documents/lacatuserie-generala-
mecanica-tehnologii-dimitrie-leonida-generala-
mecanica-tanaviosoft.html
48
ANEXE
49
Anexa nr. 1
FIŞA DE CONTROL TEHNIC A SUPAPEI
Motor tip……………………………Nr. …………după……………ore de funcţionare
Toleranţe
maxime admise:
- Ovalitate
- Uzura
Supapa de ……………………….. φ= m/m
Supapa OBSERVAŢII
Poziţia d d1 Media Ovalitate Uzura
Nr.
A
1 B
A
2 B
A
3 B
A
4 B
A
5 B
A
6 B
A
7 B
A
8 B
A
9 B
A
10 B
A
11 B
A
12 B
CONTROLAT Data…………………………
50
Anexa nr. 2
FIŞA DE CONTROL TEHNIC A PISTONULUI
FIȘA DE MASURARE MOTORUL
MODEL SERIEAN FABRICATIE
PIESA: PISTON ORE FUNCTIONARE
COTA: Diametrul pistonului Reper: La măsurarea I La masurarea II
Pistonul Direcția A-A B-B Uzura Ovalitatea

Plane Măs.I Măs. II Uzura Măs I Măs.II Uzura Max.
Med. Măs. I Măs.II
1 I-I
II-II
III-III
Conicitate
2 I-I
II-II
III-III
Conicitate
3 I-I
II-II
III-III
Conicitate
4 I-I
II-II
III-III
Conicitate
DATA MĂSURĂRII EFECTUAT DE DENUMIREA APARATULUI

La măs. I La măs. II La măs.I La măs. II La măs. I La măs. II
51
Anexa nr.3
FIȘA TEHNICĂ DE CONTROL A CĂMĂȘII DE CILINDRU

MOTORUL
FIŞĂ DE MĂSURARE
AN DE
MODEL SERIE FABRICAŢIE
PIESA: CILINDRUL ORE FUNCŢIONARE
La măsurarea I La măsurarea II
COTA: Diametrul cilindrului REPER
CONDIŢII DE MĂSURARE
Diametrul interior al cilindrului (cămăşii

cilindrului) se măsoară în două direcţii şi trei
plane, direcţia obligatorie fiind
perpendiculară pe planul axelor cămăşilor de
cilindru, din care: planul I de măsurare trece
prin mijlocul primului segment de
compresie când pistonul se află în PMI;
planul III de măsurare trece prin mijlocul
ultimului segment de ungere când pistonul
se află în PME; planul II de măsurare trece
prin mijlocul distanţei dintre planele I şi III.
PRECIZIE DE MĂSURARE: 0,01 mm.
Direcţia A-A B-B Uzura Ovalitatea

Cilindrul
Măs. Măs. Măs. Măs. Măs Măs

Plane U Uzura Uzura Max Med
I II I II I II
I-I
1. II-II
III-III
Conicitate
I-I
2. II-II
III-III
Conicitate
I-I
3. II-II
III-III
Conicitate
I-I
4. II-II
III-III
Conicitate
52
Anexa nr. 4
FIȘA TEHNICĂ DE CONTROL A ARBORELUI COTIT
FIȘA DE MĂSURARE Motorul:

Model An fabricație
Serie
Presa:ARBORELE COTIT Ore funcționare:
Cota: Diametrul fusurilor Reper: La măsurarea I:
manetoane
La măsurarea II:
Condiții de măsurare:
Diametrul exterior al fusurilor

manetoane ale arborelui cotit se
măsoară în două direcții și două
plane, planul I fiind cel mai apropiat
de volantă, iar direcția obligatorie
fiind direcția axei brațului alăturat.
Planele I II Uzura Ovalitatea

1/4 1/4
Fusurile
Măsurarea II
Măsurarea II
Măsurarea II
Măsurarea I
Măsurarea I
Măsurarea I
Direcția
Maximă
Medie
Uzura
Uzura
1. A-A
B-B
2. A-A
B-B
3. A-A
B-B
4. A-A
B-B
53
FRANGEREA LA COARBE A ARBORELUI COTIT
CILINDRU NR. Poziția 1 2 3 4 5 6 7 8

coarbei
Jos Bb
Frângerea Bb
înainte de Sus
demontare Tb
Jos Tb
Jos Bb
Frângerea Bb
după Sus
demontare Tb
Jos Tb
54
Anexa nr.5
Motorul
FIȘA DE MASURARE
Model: Seria: An de fabricație:
Piesa: ARBORELE CU CAME Ore funcționare:

La măsurarea I: La măsurarea II:
Cota: ø cama: h cama Reper:
Condiții de măsurare
Dimensiunile camelor arborelui cu care se

măsoară în două plane. Planul I este cel mai
apropiat de volant.
CAMA DE ADMISIE
Plane I-I II-II Uzura Conicitate
Măsurarea a-II-a
Măsurarea a-II-a
Măsurarea a-II-a
Măsurarea I
Măsurarea I
Măsurarea I
Uzura
Direcția
Camele
Max Med
Uzura
A-A
1.
B-B
A-A
2.
B-B
A-A
3.
B-B
A-A
4.
B-B
FIȘA TEHNICĂ DE CONTROL A ARBORELUI CU CAME
55
Anexa nr.6
FIȘA TEHNICĂ DE CONTROL A SEGMENTULUI DE PISTON
56
Motorul
FIȘA DE MĂSURARE Model Serie An fabricație
Piesa: SEGMENT DE PISTON Ore funcționare

Cota: Fanta dilatării termice Reper: La măsurarea I La măsurarea II
Elasticitatea
CONDITII DE MĂSURARE
Măsurarea fantei pentru dilatarea termică a

segmentului de piston se face cu segmentul
introdus într-o bucla etalon, având diametrul
nominal al cilindrului. Elasticitatea
segmentului se determina cu cantare speciale.
FANTA Elasticitatea
Plane
În stare liberă În stare de lucru
Măsurarea II-a
Măsurarea I-a
Măsurarea II-a
Măsurarea II-a
Măsurarea I-a
Măsurarea I-a
Pistonul
Uzura
Uzura
Uzura
1. I
II
2. I
II
3. I
II
4. I
II
Data măsurării: Efectuat de: Denumirea aparatului:
La măs.I La măs.II La măs.I La măs.II La măs.I La măs.II
Anexa nr. 7
FIȘA DE CONTROL TEHNIC A BUCȘEI CAP BIELĂ
Motor tip……………………………Nr. …………după……………ore de funcționare
57
Toleranțe
maxime admise:
- Ovalitate
- Conicitate
- Uzura
Bucșă cap bielă. = m/m OBSERVAȚII
Biela
Poziţia d d1 Media Ovalitate Conicitate
Nr.
A
1 B
A
2 B
A
3 Bucșă
cap B
bielă A
4 B
A
5 B
A
6 B
A
1 B
A
2 B
A
3 Bolț
B
cap
A
bielă
4 B
A
5 B
A
6 B
Anexa nr. 8
FIȘA DE CONTROL TEHNIC A BUCȘEI PICIOR BIELĂ
Motor tip……………………………Nr. …………după……………ore de funcționare
58
Toleranțe
maxime admise:
- Ovalitate
- Conicitate
Bucșă picior bielă. = m/m OBSERVAȚII
Biela
Poziția d d1 Media Ovalitate Conicitate
Nr.
A
1 B
A
2 B
Biele principale
A
3 B
A
4 B
A
5 B
A
6 B
A
1 B
A
2 B
Biele secundare
A
3 B
A
4 B
A
5 B
A
6 B
59

Control Dimensional - Lucrari de laboratorPMCD2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Control Dimensional - Lucrari de laboratorPMCD2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrarea se adresează, în primul rând,

studenților de inginerie mecanică navală,

Dr. ing. COȘOFREȚ DORU

Prezentul îndrumar de laborator se dorește a fi un sprijin pentru studenții de la

Fig,1 Abaterea de la planietate

Abaterea de la cilindricitate - reprezintă distanța maximă realizată între cilindru

Abaterile de la cilindritate pot fi: conicitatea, sub formă de butoi, a profilului

Fig. 3. Abaterea de la rectilinitate

Fig.4. Abaterea de la circularitate

În cadrul lucrărilor practice de laborator vom executa controlul dimensional a

Fig. 5. Șubler de exterior și de interior [7]

După prinderea piesei între ciocuri și fixarea cu șurubul de blocare, citirea

Micrometrele sunt aparate universale de măsură a lungimilor cu o construcţie

Fig. 7 Micrometru de exterior.[7]

Nr. scară liniară:

Nr. scară circulară: Nr. scară circulară:

Valoare finală: 3,19 mm Valoare finală: 8,41 mm

Fig. 9. a. - micrometru pentru roți dințate; b. - micrometru de adâncime;

Fig. 10. Comparator mecanic[7]

Fig. 12 Schema de măsurare a dimensiunilor exterioare[2,3]

b) – Măsurarea dimensiunilor interioare.(fig. 13)

Figura nr. 1. Schema de măsurare a

Fig. 1. Părțile constructive ale arborelui cotit[[1]

Arborele geometric poate suferi, în general, următoarele deformații în timpul

Fig.2. Schema forțelor ce solicită arborele cotit. a) Forța de presiune a gazelor; b)

Fig.3 Dispozitiv pentru verificarea încovoierii arborelui cotit[3,5]

Schema pentru determinarea uzurii la ovalizare și conicitate a fusurilor (figura nr.4)

Fig. nr 4. Schema de măsurare a ovalizării și conicității[3]

Figura nr.5 Schema de măsurare a frângerii la coarbe[3]

Fig. 6 Modul de montare a comparatorului

90° după p.m.i. 90° după p.m.e.

7.3. Instrumente de măsură utilizate

Figura nr. 2 Schema de măsurare a camei [3]

Fig.2.Schema de măsurare a diametrelor capului şi piciorului bielei: A-A şi B-B -zone de

Fig.3. Schema de măsurare a

Denumire Suprafața de control Abaterea limită Observații

8.7. Conținutul referatului pentru lucrarea de laborator

- Pentru măsurarea grosimii dintelui

Fig.2. Schema de măsurare a grosimii dintelui roții dințate

9.5. Tehnica măsurării

Fig.3 Metoda de măsurare cu micrometru cu talere

9.5.2. Măsurarea grosimii dintelui

1. Dragalina Al. Motoare cu ardere internă. Vol.I, Ed.

FIŞA DE CONTROL TEHNIC A SUPAPEI

Motor tip……………………………Nr. …………după……………ore de funcţionare

Pistonul Direcția A-A B-B Uzura Ovalitatea

DATA MĂSURĂRII EFECTUAT DE DENUMIREA APARATULUI

FIȘA TEHNICĂ DE CONTROL A CĂMĂȘII DE CILINDRU

Diametrul interior al cilindrului (cămăşii

Direcţia A-A B-B Uzura Ovalitatea

Măs. Măs. Măs. Măs. Măs Măs

FIȘA TEHNICĂ DE CONTROL A ARBORELUI COTIT

FIȘA DE MĂSURARE Motorul:

Diametrul exterior al fusurilor

Planele I II Uzura Ovalitatea

CILINDRU NR. Poziția 1 2 3 4 5 6 7 8

Piesa: ARBORELE CU CAME Ore funcționare:

Dimensiunile camelor arborelui cu care se

Piesa: SEGMENT DE PISTON Ore funcționare

Măsurarea fantei pentru dilatarea termică a

FIȘA DE CONTROL TEHNIC A BUCȘEI CAP BIELĂ

Motor tip……………………………Nr. …………după……………ore de funcționare

FIȘA DE CONTROL TEHNIC A BUCȘEI PICIOR BIELĂ