LogareSă începem

 Travel
 Technology
 Sports
 Marketing
 Education
 Career
 Social Media
+ Explorați toate categoriile

CLASIFICAREA SISTEMELOR AGROSILVICE DUPA CRITERII

STRUCTURALE

of 3

1
Clasificarea sistemelor agrosilvice dupa criterii STRUCTURALE, ofera o
imagine de asamblu asupra
sistemelor agrosilvice despre compozitia sistemului si dispunere spatiala si in
timp a componentelor.
DUPA NATURA COMPONENTELOR (asocierea duce la diferite
combinatii):
1. Sisteme agrosilvice cu doua categorii de componente (culturi agricole si
lemnoase)
 Culturi in amestec intim (1 rand cultura/1 rand arbori) izolat in europa
 Culturi intercalate (culturi agricole in benzi, intercalata cu 1-2 randuri
arbori) asia, africa,
europa
 Perdele forestiere de protectie ( vegetatie forestiera cu 4-15 randuri
arbori/arbusti clar
delimitate si distantate cu scupul de a proteja culturile agricole (majoritatea
continentelor)
 Culturi ciclice (vezi dispunerea temporala)
2. Sisteŵe silvopastorale alcătuite diŶ pășuŶe si/sau aŶiŵale si specii
leŵŶoase de real dupa:
 PăsuŶi Đu arďori ;arďori izolati tiŶuti peŶtru uŵďraͿ
 Culturi intercalalte ( culoare de latimea utilajelor pentru producia de plante
furajere) sua
 Culturi si perdele de protectia a pasunilor (islaz) grupate sub forma de
benzi) europa, sua
 Culturi si perdele forestiere de protectia a fermelor zootehnice
3. Sistele agrosilvopastorale alcătuite diŶ: c agricole, pășune/animale si specii
lemnoase
cuprind
 Benzi de arbori furajeri situate in perimetrele unor ferme sau terenuri
agricole, cu rol de
protectie si folosire de ramuri, frunze, etc drept furaj pt animale
 AŵesteĐuri de arďori/Đult agriĐole/aŶiŵale îŶ ferŵă peŶtru protejarea,
produĐtie
agricola, produĐtie leŵŶ, furaj, pășuŶat. ;eu, aŵeriĐa,afriĐaͿ
DUPA AMPLASAREA COMPONENTELOR
Se refera la modul de amplasare a culturilor silvice si agricole ca interactiunea
dintre aceste
elemente sa fie minima , dar cu obtinerea de beneficii maxime in urma asezarii
in spatiu si
tiŵp. Poate fi după Đuŵ urŵeaza:
 Amestecuri stranse (culturi in amestec intim)
 Pasuni cu arbori (cu palcuri sau arbori distribuiti neuniform)
 Fasii sau benzi de dimensiuni variate( culturi intercalate, perdele forestiere)
 Perimetral (sunt arbori pe marginea parcelelor cu rol de protectie ,
conservare sol,
lemn)
Dispunerea temporala este cea mai veche forma de sistem agrosilvica si
presupune
taierea vegetatiei forestiere, arderea resturilor, ulterior instalarea culturilor
agricole 3-5
ani, apoi se lasă solul iŶ odihŶa priŶ iŶstalarea speĐiior pioŶiere forestiere,
ulterior dupa
10-20 ani, varsta corespunzatoare ciclului de exploatare al arborilor sa se
revina cu o
cultura agricola.
Astfel sistemul agrosilvic îmbunatateste fertilitatea solului , find foarte
avantajos dpdv
ecologic si se pot separa 2 grupe:
 Culturi simultane (plantatii forestiere in primii ani , in care se planteaza
culturi
agricole pana la instalarea starii de masiv.
 Culturi comune ; iŶterĐalate, perdele proteĐtie, păsuŶi Đu arbori),
(coexista
cultura agricola cu cea forestiera , iar cele agricole se recolteaza anual iar cele
forestiere la exploatabilitatea propusa)
2
Clasificarea sistemelor agrosivice dupa criterii FUNCTIONALE, sunt in
stransa legatura cu functia de
productie si functia de protectie.
Aceste sisteme furnizeaza o foarte variata plaja de produse strans legate de
cele enumerate mai sus:
 Recolte agricole
 Furaj pentru animale
 Productie animaliera (carne, lana,etc)
 Produse lemnoase (lemn constructii, foc)
 Produse accesorii
Dupa functia de protectie, sist agrosilvice pot fi:
 Impotriva actiunii factorilor climatici (vant, precipitatii ,insolatie)
 Pentru conservarea si imbunatatirea proprietatilor fizico-chimice ale solului
 Pentru a conserva umiditatea din aer
Sist agrosilvie este compus din 2 functii ( productie si protectie) dar una se
evidentiaza, iar in cazul
păsuŶilor Đu arďori de pe versaŶti Đu paŶte ŵari sisteŵele agrosilviĐe au
rolul de a diŵiŶua eroziuŶea
solului si prevenirea spalarii substantelor nutritive din sol.
Clasificarea sistemeloragrosilvice dupa criteriile ECOLOGIE SI SOCIO-
ECONOMICE
ÎŶ fuŶtie de sĐara la Đare se praĐtiĐa, sisteŵele agrosilviĐe preziŶtă foarte
ŵulte partiĐularitati, astfel
la clasificarea LONGITUDINALA avem:
 Sist agrosilvice zone tropicale, uscate sau umede
 Sist agrosilvice din zone temperate reci sau calde
Clasificarea verticala avem:
 Sist agrosilvice din zone de campie
 Zone de deal
 Zone montane
, in romania s-a practicat culturi agricole intercalate cu plom euramerican
Dupa utilizarea fondului funciar avem categoria de folosinta a terenului,
oferind modul de
gospodarire:
 Sist agrosilvice in fond forestier: culturi in amestec intim, culoare
silviculturale (masa
furajerăͿ
 Sist agrosilv in find agricol: culturi intercalate, sisteme silvopastorale,
sisteme
agrosilvopastorale
CRITERII SOCIO-ECONOMICE. Oferă posibilitatea de clasificare a
sistemelor agrosilvice si a
tehnologiilor folosite in managementul sistemelor
comerciale
 Productie de cauciuc, ulei de palmier, cocos în zone tropicale si umede
 Cafea, ceai, cacao, planatate sub adapostul coroanelor arborilor
 ProduĐtia de leŵŶ diŶ speĐii repede ĐresĐătoare
 Productia zootehnica
Intermediare
3
 Acest tip de sistem are drept obiectiv principal comercializarea productiei,
iar o alta
parte este folosita pentru furajarea animalelor, oferind un plus de eficienta
economica
prin intindere, management activ, etc
de subzistenta.
 Se gasesc in fermele mici unde se cauta o productie cat mai variata pentru a
satisface
nevoile personale necesare traiului, animalelor, etc prin practicarea sistemului
de
cultura prin rotatie, iar surprusul este binevenit
Dupa gradul de tehnologizare avem:
 Sist agrosilvice de productivitate scazuta
 Sist agrosilv de product medie
 Sist agrosilviĐe deprod ridiĐată.

 Author

Constantin-Alexandru-Badea

 Category

Documents

 View

170

 Download
 15
SHARE

DownloadReport this document

EMBED SIZE (PX)

599 x 487

TRANSCRIPT OF CLASIFICAREA SISTEMELOR AGROSILVICE DUPA CRITERII

STRUCTURALE

 1

Clasificarea sistemelor agrosilvice dupa criterii STRUCTURALE, ofera o imagine de

asamblu asupra

sistemelor agrosilvice despre compozitia sistemului si dispunere spatiala si in timp a

componentelor.

DUPA NATURA COMPONENTELOR (asocierea duce la diferite combinatii):

1. Sisteme agrosilvice cu doua categorii de componente (culturi agricole si lemnoase)

Culturi in amestec intim (1 rand cultura/1 rand arbori) izolat in europa Culturi intercalate

(culturi agricole in benzi, intercalata cu 1-2 randuri arbori) asia, africa,

europa

Perdele forestiere de protectie ( vegetatie forestiera cu 4-15 randuri arbori/arbusti clar

delimitate si distantate cu scupul de a proteja culturile agricole (majoritatea continentelor)

Culturi ciclice (vezi dispunerea temporala)

2. Sistee silvopastorale alctuite di pue si/sau aiale si specii leoase de real dupa: Psui u

arori arori izolati tiuti petru ura Culturi intercalalte ( culoare de latimea utilajelor pentru

producia de plante furajere) sua Culturi si perdele de protectia a pasunilor (islaz) grupate
sub forma de benzi) europa, sua Culturi si perdele forestiere de protectia a fermelor

zootehnice

3. Sistele agrosilvopastorale alctuite di: c agricole, pune/animale si specii lemnoase

cuprind

Benzi de arbori furajeri situate in perimetrele unor ferme sau terenuri agricole, cu rol de

protectie si folosire de ramuri, frunze, etc drept furaj pt animale

Aesteuri de arori/ult agriole/aiale fer petru protejarea, produtie agricola, produtie le, furaj,

puat. eu, aeria,afria

DUPA AMPLASAREA COMPONENTELOR

Se refera la modul de amplasare a culturilor silvice si agricole ca interactiunea dintre

aceste

elemente sa fie minima , dar cu obtinerea de beneficii maxime in urma asezarii in spatiu

si

tip. Poate fi dup u ureaza: Amestecuri stranse (culturi in amestec intim) Pasuni cu arbori

(cu palcuri sau arbori distribuiti neuniform) Fasii sau benzi de dimensiuni variate( culturi

intercalate, perdele forestiere) Perimetral (sunt arbori pe marginea parcelelor cu rol de

protectie , conservare sol,

lemn)

Dispunerea temporala este cea mai veche forma de sistem agrosilvica si presupune

taierea vegetatiei forestiere, arderea resturilor, ulterior instalarea culturilor agricole 3-5

ani, apoi se las solul i odiha pri istalarea speiior pioiere forestiere, ulterior dupa 10-20

ani, varsta corespunzatoare ciclului de exploatare al arborilor sa se revina cu o

cultura agricola.

Astfel sistemul agrosilvic mbunatateste fertilitatea solului , find foarte avantajos dpdv

ecologic si se pot separa 2 grupe:

Culturi simultane (plantatii forestiere in primii ani , in care se planteaza culturi agricole

pana la instalarea starii de masiv.

 Culturi comune iteralate, perdele protetie, psui u arbori), (coexista cultura agricola cu cea

forestiera , iar cele agricole se recolteaza anual iar cele

forestiere la exploatabilitatea propusa)

 2

Clasificarea sistemelor agrosivice dupa criterii FUNCTIONALE, sunt in stransa legatura

cu functia de

productie si functia de protectie.

Aceste sisteme furnizeaza o foarte variata plaja de produse strans legate de cele

enumerate mai sus:

Recolte agricole Furaj pentru animale

Productie animaliera (carne, lana,etc) Produse lemnoase (lemn constructii, foc)

Produse accesorii Dupa functia de protectie, sist agrosilvice pot fi:

Impotriva actiunii factorilor climatici (vant, precipitatii ,insolatie) Pentru conservarea si

imbunatatirea proprietatilor fizico-chimice ale solului Pentru a conserva umiditatea din

aer

Sist agrosilvie este compus din 2 functii ( productie si protectie) dar una se evidentiaza,

iar in cazul

psuilor u arori de pe versati u pate ari sisteele agrosilvie au rolul de a diiua eroziuea

solului si prevenirea spalarii substantelor nutritive din sol.

Clasificarea sistemeloragrosilvice dupa criteriile ECOLOGIE SI SOCIO-ECONOMICE

futie de sara la are se pratia, sisteele agrosilvie prezit foarte ulte partiularitati, astfel la

clasificarea LONGITUDINALA avem:

Sist agrosilvice zone tropicale, uscate sau umede Sist agrosilvice din zone temperate

reci sau calde Clasificarea verticala avem:

Sist agrosilvice din zone de campie Zone de deal Zone montane , in romania s-a

practicat culturi agricole intercalate cu plom euramerican

Dupa utilizarea fondului funciar avem categoria de folosinta a terenului, oferind modul de
 gospodarire:

Sist agrosilvice in fond forestier: culturi in amestec intim, culoare silviculturale (masa

furajer Sist agrosilv in find agricol: culturi intercalate, sisteme silvopastorale, sisteme

agrosilvopastorale

CRITERII SOCIO-ECONOMICE. Ofer posibilitatea de clasificare a sistemelor agrosilvice

si a tehnologiilor folosite in managementul sistemelor

comerciale

Productie de cauciuc, ulei de palmier, cocos n zone tropicale si umede Cafea, ceai,

cacao, planatate sub adapostul coroanelor arborilor

Produtia de le di speii repede restoare Productia zootehnica Intermediare

 3

Acest tip de sistem are drept obiectiv principal comercializarea productiei, iar o alta parte

este folosita pentru furajarea animalelor, oferind un plus de eficienta economica

prin intindere, management activ, etc

de subzistenta.

Se gasesc in fermele mici unde se cauta o productie cat mai variata pentru a satisface

nevoile personale necesare traiului, animalelor, etc prin practicarea sistemului de

cultura prin rotatie, iar surprusul este binevenit

Dupa gradul de tehnologizare avem:

Sist agrosilvice de productivitate scazuta Sist agrosilv de product medie Sist agrosilvie

deprod ridiat.