of 3 

 
  

1
Clasificarea sistemelor agrosilvice dupa criterii STRUCTURALE, ofera o
imagine de asamblu asupra
sistemelor agrosilvice despre compozitia sistemului si dispunere spatiala si in
timp a componentelor.
DUPA NATURA COMPONENTELOR (asocierea duce la diferite
combinatii):
1. Sisteme agrosilvice cu doua categorii de componente (culturi agricole si
lemnoase)
 Culturi in amestec intim (1 rand cultura/1 rand arbori) izolat in europa
 Culturi intercalate (culturi agricole in benzi, intercalata cu 1-2 randuri
arbori) asia, africa,
europa
 Perdele forestiere de protectie ( vegetatie forestiera cu 4-15 randuri
arbori/arbusti clar
delimitate si distantate cu scupul de a proteja culturile agricole (majoritatea
continentelor)
 Culturi ciclice (vezi dispunerea temporala)
2. Sisteŵe silvopastorale alcătuite diŶ pășuŶe si/sau aŶiŵale si specii
leŵŶoase de real dupa:
 PăsuŶi Đu arďori ;arďori izolati tiŶuti peŶtru uŵďraͿ
 Culturi intercalalte ( culoare de latimea utilajelor pentru producia de plante
furajere) sua
 Culturi si perdele de protectia a pasunilor (islaz) grupate sub forma de
benzi) europa, sua
 Culturi si perdele forestiere de protectia a fermelor zootehnice
3. Sistele agrosilvopastorale alcătuite diŶ: c agricole, pășune/animale si specii
lemnoase
cuprind
 Benzi de arbori furajeri situate in perimetrele unor ferme sau terenuri
agricole, cu rol de
protectie si folosire de ramuri, frunze, etc drept furaj pt animale
 AŵesteĐuri de arďori/Đult agriĐole/aŶiŵale îŶ ferŵă peŶtru protejarea,
produĐtie
agricola, produĐtie leŵŶ, furaj, pășuŶat. ;eu, aŵeriĐa,afriĐaͿ
DUPA AMPLASAREA COMPONENTELOR
Se refera la modul de amplasare a culturilor silvice si agricole ca interactiunea
dintre aceste
elemente sa fie minima , dar cu obtinerea de beneficii maxime in urma asezarii
in spatiu si
tiŵp. Poate fi după Đuŵ urŵeaza:
 Amestecuri stranse (culturi in amestec intim)
 Pasuni cu arbori (cu palcuri sau arbori distribuiti neuniform)
 Fasii sau benzi de dimensiuni variate( culturi intercalate, perdele forestiere)
 Perimetral (sunt arbori pe marginea parcelelor cu rol de protectie ,
conservare sol,
lemn)
Dispunerea temporala este cea mai veche forma de sistem agrosilvica si
presupune
taierea vegetatiei forestiere, arderea resturilor, ulterior instalarea culturilor
agricole 3-5
ani, apoi se lasă solul iŶ odihŶa priŶ iŶstalarea speĐiior pioŶiere forestiere,
ulterior dupa
10-20 ani, varsta corespunzatoare ciclului de exploatare al arborilor sa se
revina cu o
cultura agricola.
Astfel sistemul agrosilvic îmbunatateste fertilitatea solului , find foarte
avantajos dpdv
ecologic si se pot separa 2 grupe:
 Culturi simultane (plantatii forestiere in primii ani , in care se planteaza
culturi
agricole pana la instalarea starii de masiv.
 Culturi comune ; iŶterĐalate, perdele proteĐtie, păsuŶi Đu arbori),
(coexista
cultura agricola cu cea forestiera , iar cele agricole se recolteaza anual iar cele
forestiere la exploatabilitatea propusa)
2
Clasificarea sistemelor agrosivice dupa criterii FUNCTIONALE, sunt in
stransa legatura cu functia de
productie si functia de protectie.
Aceste sisteme furnizeaza o foarte variata plaja de produse strans legate de
cele enumerate mai sus:
 Recolte agricole
 Furaj pentru animale
 Productie animaliera (carne, lana,etc)
 Produse lemnoase (lemn constructii, foc)
 Produse accesorii
Dupa functia de protectie, sist agrosilvice pot fi:
 Impotriva actiunii factorilor climatici (vant, precipitatii ,insolatie)
 Pentru conservarea si imbunatatirea proprietatilor fizico-chimice ale solului
 Pentru a conserva umiditatea din aer
Sist agrosilvie este compus din 2 functii ( productie si protectie) dar una se
evidentiaza, iar in cazul
păsuŶilor Đu arďori de pe versaŶti Đu paŶte ŵari sisteŵele agrosilviĐe au
rolul de a diŵiŶua eroziuŶea
solului si prevenirea spalarii substantelor nutritive din sol.
Clasificarea sistemeloragrosilvice dupa criteriile ECOLOGIE SI SOCIO-
ECONOMICE
ÎŶ fuŶtie de sĐara la Đare se praĐtiĐa, sisteŵele agrosilviĐe preziŶtă foarte
ŵulte partiĐularitati, astfel
la clasificarea LONGITUDINALA avem:
 Sist agrosilvice zone tropicale, uscate sau umede
 Sist agrosilvice din zone temperate reci sau calde
Clasificarea verticala avem:
 Sist agrosilvice din zone de campie
 Zone de deal
 Zone montane
, in romania s-a practicat culturi agricole intercalate cu plom euramerican
Dupa utilizarea fondului funciar avem categoria de folosinta a terenului,
oferind modul de
gospodarire:
 Sist agrosilvice in fond forestier: culturi in amestec intim, culoare
silviculturale (masa
furajerăͿ
 Sist agrosilv in find agricol: culturi intercalate, sisteme silvopastorale,
sisteme
agrosilvopastorale
CRITERII SOCIO-ECONOMICE. Oferă posibilitatea de clasificare a
sistemelor agrosilvice si a
tehnologiilor folosite in managementul sistemelor
comerciale
 Productie de cauciuc, ulei de palmier, cocos în zone tropicale si umede
 Cafea, ceai, cacao, planatate sub adapostul coroanelor arborilor
 ProduĐtia de leŵŶ diŶ speĐii repede ĐresĐătoare
 Productia zootehnica
Intermediare
3
 Acest tip de sistem are drept obiectiv principal comercializarea productiei,
iar o alta
parte este folosita pentru furajarea animalelor, oferind un plus de eficienta
economica
prin intindere, management activ, etc
de subzistenta.
 Se gasesc in fermele mici unde se cauta o productie cat mai variata pentru a
satisface
nevoile personale necesare traiului, anim