Ghidul Carierei Mele

ELENA OLIVIANA EPURESCU
GHID MINIMAL DE BUNE PRACTICI

„GHIDUL CARIEREI MELE”
Editura POLITEHNICA PRESS

București, 2015
Cuvânt-înainte
Acest ghid conține o serie de activități șiexerciții menite să

îndrumestudențiiși consilieriipe parcursul întregului proces de consiliere.
Aceste pagini vin să întărească informațiile pe care le va primi
studentul de la consilier, adică de la autorul prezentei lucrări.
Beneficiarul poate adresa orice întrebare, lămurire, neclaritate sau
alte nelămuriri legate de proces.
Pentru dezvoltarea fiecărei competențe, au fost selectate cele mai
relevante conținuturi prezente în literatura de specialitate și care pot fi
adaptate fiecărui domeniu profesional.
Temele propuse pot fi abordateutilizând metode adaptate diferitelor
stiluri de învățare și cerințelor educaționale speciale.
În cazul fiecărui student competențele individuale asigură trecerea
graduală de la simplu la complex, de la dezvoltarea unor abilități de bază la
integrarea acestora în dezvoltarea planurilor individuale de carieră.
Dată fiind diversitatea ghidurilor practice și a spectrului bogat în
activitățile și exercițiile structurate pe mai multe module, am procedat la o
selecție a acestora care să corespundă specificului studenților din
Universitatea Politehnica, intereselor și mai ales dorinței noastre de a-i
motiva pentru a urma cursurile prezente în modulul psihopedagogic cu
incidență asupra opțiunilor pentru profesia didactică.
Exercițiile din ghid sunt exerciții standard consacrate și se folosesc
în practica de consiliere.
Activitătile propuse sunt structurate pe șase module ce vizează
dimensiunile ce acoperă aria de consiliere și orientare universitară și trebuie
realizate astfel încât să îl ajute pe cel consiliat să înțeleagă faptul că tot ce se
petrece în ședința de consiliere este important pentru el și în același timp îl
responsabilizează.
Prin activitățile desfășurate se vor forma competențe în următoarele
domenii: autocunoaștere și dezvoltare personală; comunicare și
relaționare interpersonală; managementul informației și al învățării
planificarea carierei; educație antreprenorială; managementul stilului
de viață.
În proiectarea demersului de consiliere se va avea în vedere
succesiunea următoarelor momente: exerciții de spargere a gheții; exerciții
specifice temei abordate; tehnici de autoevaluare și încheiere.
De asemenea, se impune respectarea unor principii privind
desfășurarea eficientă a activităților de consiliere: respectul pentru
diversitatea opiniilor; nonjudecarea și încurajarea permanentă din partea
consilierului; stimularea valorilor șidinamicii de grupprin implicarea tuturor
participanților; creativitate în abordarea conținuturilor și în utilizarea
metodelor; interes și implicare față de cei consiliați; stabilirea și dezvoltarea
de parteneriate.
Strategiile didactice vor respecta specificul activităților de
consiliere, dar și particularitățile grupurilor cu care se va lucra.
Accentul seva pune pe strategii de lucru interactive precum: exerciții
individuale, în perechi, în grup; dezbaterea; prezentarea personală printr-un
pliant, carte de vizită; tehnici art-creative; căutarea de informații, resurse
suplimentare, accesare Internet; propunerea de strategii de evaluare și
autoevaluare; monitorizarea mass-mediei, a diverselor materiale (manuale,
regulamente); jocul de rol, scenarii despre experiențe variate de viață,
aplicând gândirea critică; organizarea de evenimente și participarea la
servicii comunitare în diferite domenii; realizarea de sondaje; aplicarea de
chestionare de interese; analiza exemplelor; analiza legislației; consultarea
de documente formale; colaje, realizarea unor postere; completarea unor fișe
de lucru; actualizarea portofoliului cu diplome, documente; vizionarea și
comentarea de filme și reportaje; elaborarea CV (în format european),
scrisoare de intenție; simularea participării la interviu; elaborarea și
aplicarea unui proiect de management al resurselor personale, ș.a.
Aceste strategii vor oferi cadrul de însușire, pe de o parte a
elementelor de conținut iar, pe de altă parte, de a forma atitudini și exersa
abilități punând studentul în situația concretă de a aplica acele conținuturi.
Metodele și tehnicile de consiliere vor respecta principiul centrării
pe subiect și vor conduce la dezvoltarea abilităților și competențelor
integratoare, transferabile și utile studentului atât în viața universitară, cât și
în cea socio-profesională sau familială.
Activitățile de consiliere nu se pretează la metode predare-învățare-
evaluare tradiționale.
Din categoria metodelor și tehnicilor utilizate în consiliere
distingem: metode de informare și de lucru individual/grup; metode de
studiere și consiliere a personalității celor consiliați; metode de
marketing personal; metode de evaluare, etc.
De reținut este faptul că nici o metodă nu este perfectă și infailibilă,
importantă este adaptarea metodei sau tehnicii utilizate la obiectivele pe care
le urmărim.
Dacă obiectivele activității sunt neclare și confuze, atunci nici
metodele nu vor avea efectul dorit.
În activitățile de consiliere se vor utiliza mijloace moderne de
instruire care: au un caracter activ, participativ, conștient, motivant și
eficient; oferă mobilier modular și ergonomic; flipchart, mijloace audio-
video, computer; suport de curs; fișe de lucru; materiale scrise originale
și/sau traduceri; instrumente de lucru personalizate individual și/sau în
echipă; documente legislative, metodologii specifice; consumabile.
Sarcinile de lucru vor fi individuale, în diade/triade sau în grupuri
mai mari (5-6 studenți) care solicită participarea activă a fiecăruia.
Tot în conținutul ghidului se află câteva pagini referitoare la ceea ce
se așteaptă de la beneficiari, câteva fișe care vor fi completate înainte de a
porni în acest amplu demers și, la final, realizarea portofoliului de evaluare.
În cadrul fiecărui modul sunt exerciții și aplicații privind
problemele tratate în fiecare modul în parte.
Există o parte alocată exercițiilor care sevor completa în faza de
evaluare, unele din ele se vor efectua sub forma unor „teme de casă”,
consilierul oferind de fiecare dată o ghidare pentru realizarea acestora.
Dorim succes în aplicarea sugestiilor și în luarea deciziilor!
București,
martie 2015
Autoarea
Notă: Sursele bibliografice sunt cele înscrise la bibliografie, la care sunt de reținut
următoarele nume: Băban, A.(2003);Băban, A., Petrovei,D., Lemeni,G.,(2002);Casa
Corpului Didactic. (2006); Centrul Național de Resurse pentru orientare Profesională.
(2003);Ghica, V. (1998);Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C., Marcinschi, F.,
Murgu, A., Oancea, A., Șandru, I.(2003).
CUPRINS
Lista tabelelor..............................................................................................12
1. Modulul: Autocunoaștere și dezvoltare personală..............................14
1.1. Obiective...........................................................................................14
1.2. Conținuturi, competențe, strategii.....................................................14
1.3. Aplicații.............................................................................................15
2. Modulul: Comunicare și relaționare interpersonală...........................26
2.1. Obiective...........................................................................................26
2.2. Conținuturi, competențe, strategii de refacut....................................26
2.3. Aplicații.............................................................................................27
3. Modulul: Managementul informației și al învățării eficace...............34
3.1. Obiective...........................................................................................34
3.3. Aplicații.............................................................................................35
4. Modulul: Planificarea carierei...............................................................44
4.1. Obiective...........................................................................................44
4.3. Activități............................................................................................45
5. Modulul: Educația antreprenorială......................................................55
5.1. Obiective...........................................................................................55
5.3. Aplicații.............................................................................................57
6. Modulul: Managementul stilului de viață............................................61
6.1. Obiective...........................................................................................61
6.3. Aplicații.............................................................................................62
Bibliografie...................................................................................................67
Anexe.............................................................................................................68
LISTA TABELELOR
Nr. Denumirea Pag.
1. „Fereastra Johari”
2. „Fereastra Dori”
3. Scala valorilor personale

4. Valori personale esențiale
5. Scala „Autoaprecierii Imaginii de Sine”

6. Scalele „Dezirabilității Sociale”
7. „Sunt o persoană asertivă?”

8. „Temele pentru acasă”
9. „V-ați ales bine profesia?”

10. „Valori și ocupații”
11. „Tipuri de însușiri sau caracteristici Holland”

12. „Planul meu profesional de carieră”
13. „Ce înseamnă a fi un bun antreprenor?”

14. „Ce am de oferit? Ce pot să fac?”
15. „Ce abilități îmi sunt necesare pentru a fi un antreprenor de succes?”

1.Modulul:AUTOCUNOASTERE ȘI
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Autocunoaşterea este una dintre cele mai complexe şi dificile forme
ale cunoaşterii umane deoarece vizează o realitate psihică pe care, spre
deosebire de realitatea fizică, materială, este mai greu să o percepem, să o
analizăm, să-i stabilim limitele.
Prin activitățile de autocunoaștere și dezvoltare personală se
formează abilități de autoevaluare realistă a propriilor caracteristici și de
autoreglare emoțională și comportamentală în situații diverse legate de viață
și carieră.
1.1.Obiective
La finalul modulului clientul va fi capabil: să prezinte posibilitățile

de dezvoltare ale clienților și asigurarea condițiilor care favorizează
dezvoltarea individuală; să analizeze factorii care intervin în formarea stimei
de sine și a încrederii în sine; să evidențieze importanța feed-back-ului în
dezvoltarea încrederii în sine; să prezinte factorii favorizanți ai reușitei sau
cauzele eșecului; să propună metode și tehnici utilizate pentru dezvoltarea
personală.
1.2. Conținuturi, competențe, strategii
Conținuturi: dezvoltare personală, autocunoaștere; atitudine față de

viață; încredere în sine, stimă de sine; semnificația reușitei și eșecurilor;
modalități de obținere a succesului.
Competențe: demonstrarea abilităților de autocunoaștere și de
dezvoltare a încrederii în sine; realizarea profilului unui persoane care are
încredere în sine și stimă de sine(scăzută/ridicată); realizarea unui plan de
dezvoltare progresivă a inteligenței emoționale.
Strategii: dezbaterea, problematizarea, explicația, lucrul în grup,
metodele gândirii critice.
1.3. Aplicații
Activitatea 1. Exercițiul „În oglindă”
Tinerii au frecvent o imagine interioară despre sine, adeseori sunt

prea timizi sau nesiguri când trebuie să vorbească despre ei înșiși.
Această activitate este concepută să îi ajute să înceapă să își
exploreze adevărata personalitate și apoi să împărtășească celorlalți ceva
despre sine, le oferă șansa să își exploreze sentimentele și percepțiile
interioare și să afle că ceilalți au valori și viziuni asemănătoare.
De asemenea, oferă posibilitatea formării unei „echipe” ca și ocazia
de a afla ceva mai multe despre ceilalți.
Scop: conștientizarea de către student a unor elemente ce țin de
imaginea de sine.
Timp: nu există limită de timp, uzual se recomandă aplicare 10-15
minute.
Materiale: coli A4 sau orice coală de hârtie și instrumente de scris.
Procedeu: Te rog să răspunzi la întrebări precum: „Cine sunt eu?”/
„Cum sunt eu?”/ „Ce sunt eu?”.
O poți face în ce formă dorești - compunere, eseu, listă de atribute.
Încercă să fii sincer pentru ca imaginea pe care o prezinți să fie ca o
reflectare a ta în oglindă.
Activitatea 2. Exercițiul „Floarea vieții mele”
Scop: este un exercițiu de autocunoaștere ai cărui itemi de

identificare a dominantelor personalității în centrul cărora se află „Eul”:
Cum sunt eu? Ce-mi place să fac? Ce am învățat până acum?
Timp: nu există limită de timp, uzual se aplică 10-15 minute.
Procedeu: clienții vor fi solicitați să aprecieze pozitiv/ negativ acele
atribuite care favorizează/ împiedică realizarea profesională.
Activitatea 3. Exercițiul „Harta inimi”
Scop: este un exercițiu de autocunoaștere ai cărui itemi au rolul de

a-l ajuta pe student să conștientizeze calitățile personale reprezentative și
trăsăturile negative pe care dorește să le schimbela el.
Timp: nu există limită de timp, uzual, se aplică 10-15 minute.
Procedeu: subiecții vor fi solicitați să deseneze o inimă , să o
împartăîn patru compartimente și să le completeze după cum urmează:
a. Scrie 3 calități personale care te reprezintă.
b. Scrie 3 însușiri negative pe care ai vrea să le schimbi la tine.
c. Scrie 3 lucruri pe care le faci cel mai bine.
d. Scrie 3 cuvinte care ți-ar plăcea să fie spuse despre tine.
Activitatea 4. „Fereastra Johari”
Scop: ,,Fereastra Johari” este un exercițiu de autocunoaștere, prin

intermediul căruia studenții vor descoperi informații despre ei, despre
imaginea lor de sine de care nu sunt conștienți.
Timp: nu există limită de timp.
Procedeu: studenții vor fi solicitați să completeze tabelul/ fereastra
de mai sus.
Mai întâi se completează ochiul 1- Arena, de către un subiect, apoi
colegii sunt rugați să completeze ochiul 2- Zona oarbă, în final când foaia
ajunge din nou la subiect, acesta este rugat să completeze ochiul 3- Fațada.
Ochiul 4- Necunoscutul rămâne necompletat.
ARENA conține informații pe care le știi atât tu cât și ceilalți,
servește ca bază în relațiile cu ceilalți; mărimea arenei arată calitatea
relațiilor, când se interacționează liber și se schimbă informații.
Comunicarea este facilitată, iar relațiile interpersonale sunt mai puternice.
ZONA OARBĂ conține informațiile pe care alții le au despre
tine,dar tu încă nu le știi; sunt acele informații care surprind imaginea /
părerea pe care o au ceilalți despre tine.
Nu îți sunt cunoscute aceste informații pentru că cei ce le au nu ți le
aduc la cunoștință în mod deliberat.
FAȚADA conține informații cunoscute numai de către tine: planuri
de viitor, idei, adevărata stare emoțională, idealuri, abilitați etc.
Din dorința de autoprotecție nu facem cunoscute aceste informații
celorlați, avem o « fațadă »în spatele căreia ne ascudem.
NECUNOSCUTUL conține sentimente, abilități, aptitudini încă
nedescoperite.
În anumite situații de viață se pot descoperi calități și dimensiuni
nebănuite/ neștiute ale propriei persoane, atât ție cât și celorlalți.
Prezentăm, mai jos, un tabel sintetic.
Tabelul nr.1 „Fereastra Johari”

1. ARENA 2. ZONA OARBĂ
Ceea ce știu eu despre mine și știu și Ceea ce nu știu eu despre mine, dar știu
ceilalți. ceilalți.
3. FAȚADA 4. NECUNOSCUTUL
Ceea ce știu eu despre mine, dar nu Ceea ce nu știu eu despre mine, dar nu știu
știuceilalți. nici ceilalți.
Activitatea 5. „Fereastra Dori”
Scop:,,Fereastra Dori”este un exercițiu de autocunoaștere,

autoanaliză,privind și modificarea unor trăsături, de proiectare a unui plan
de acțiune.
Exercițiul va ajuta la descoperirea de informații despre ei,
despreresursele de care dispun, de care nu sunt conștienți, fiindu-le oferite
de cătrecei din jur chiar soluții pentru planuri de acțiune, în vederea
realizării schimbărilor propuse.
,,Fereastra Dori” este recomandat să fie aplicată după ce anterior a
fost aplicată și ,,Fereastra Johari”.
Timp: nu există limită de timp.
Procedeu: clienții vor fi solicitați să completeze tabelul de mai sus,
mai întâi se completează ochiul 1 și 3, apoi colegii sunt rugați să completeze
ochiul 2, 4 și în 1, dacă este cazul.
Sintetic,datele se prezintă astfel:
Tabelul nr. 2 „Fereastra Dori”

1. Ceea ce vreau să schimb la mine pentru 2. Resursele (resurse psihice, calități,de
a-mi asigura succesul în carieră și propuneri timp și economice) de care cred ceilalți că
de schimbări ale celor din jur. dispun pentru a realiza schimbările.
3. Resursele pe care mă bazez în vederea 4.Ce îmi propun ceilalți să fac pentru a
realizării schimbărilor (resurse psihice, realiza schimbarea pe care vreau să o fac la
calități, de timp și economice). mine. Plan de acțiune.
Activitatea 6. „Exercițiu pentru evaluarea valorilor personale”
Scop: conștientizarea valorilor personale.

Modalitate de desfășurare: solicitați studentului să noteze în
tabelul de mai jos conform codului prezentat măsura în care valorile
descrise sunt importante pentru el; solicitați studentului să aleagă din aceste
valori cinci care sunt esențiale pentru el, discutați pe marginea acestora
sondând filosofia de viață a clientului, stabilitatea valorilor.
Durata exercițiului: în medie 30-45 min.
Instrucțiuni pentru subiect: Identificarea valorilor personale este o
parte importantă a planificării unei profesii de succes, în acest context
cuvîntul „valoare” se referă la cum te simți față de munca în sine și față de
contribuția adusă societății.
Congruența dintre munca efectuată și valorile personale reprezintă
una dintre condițiile asociate satisfacției și sentimentului de împlinire în
profesie.
Valorile referitoare la muncă pot fi împărțite în două categorii
funcționale: valorile intrinseci sunt legate de un interes specific, intern față
de activitate în sine sau de beneficiile pe care munca le aduce societății și
valorile extrinseci sunt legate de condițiile favorabile asociate unei profesii.
Majoritatea oamenilor pentru a se simti satisfăcuți de munca lor
trebuie să aibă câteva valori intrinseci personale legate de aceasta.
Lista următoare cuprinde valori personale, identificate de mai mulți
oameni ca fiind importante pentru viitoarea profesie.
Pentru a începe explorarea propriilor valori personale referitoare la
muncă, raportează fiecare valoare din listă la scala de mai jos adaugănd alte
valori pe care le consideri esențiale.
Tabelul nr.3 Scala valorilor personale
Ajutorarea societății A face ceva care să contribuie la îmbunătățirea lumii în care
trăim.
Ajutorarea altora A fi implicat direct în ajutorarea altor oameni, individual sau

în grupuri mici.
Relații publice A avea zilnic contact public.

Munca în echipă A lucra într-o echipă cu scopuri comune.
Munca individuală A realiza proiecte de unul singur, având contacte limitate cu

ceilalți.
Competiția Implicarea în activități în care abilitățile mele concurează cu

ale celorlalți.
Luarea deciziilor A avea puterea de a decide strategiile și direcțiile unei

acțiuni.
Munca sub presiune A lucra sub presiunea timpului.

Influența asupra A fi într-o poziție în care să influențezi atitudinile și opiniile
oamenilor celorlalți.
Cunoștințe A fi preocupat de cunoaștere și înțelegere.
Expertiza A deveni expert în ceea ce fac.

Creativitate artistică Preocupare față de exprimarea creativ artistică.
Creativitate generală A avea oportunitatea de a crea programe, materiale noi sau

structuri organizaționale.
Estetica A studia sau aprecia frumusețea unor lucruri sau idei.
Supervizarea A avea o funcție de directă responsabilitate față de munca
celorlalți.
Schimbare și varietate A avea activități în munca ce se schimbă frecvent.
Precizie în muncă A lucra în situații unde atenția la detalii și acuratețea sunt

foarte importante.
Stabilitate A avea constanță în muncă și îndatoririle care sunt destul de

predictibile.
Siguranță A avea siguranța păstrării job-ului și primirii unor

compensații satisfăcătoare.
Recunoaștere A fi în mod public recunoscut pentru munca mea.

Ritm susținut A lucra în circumstanțe ce necesită rapiditate în muncă.
Stimulare A dispune de un grad ridicat de stimulare în timp ce lucrezi.
Aventurare/Risc A avea îndatoriri frecvent supuse riscului.

Câștiguri financiare Existența uneiprobabilități mai mari de câștigare a unei
recunoașteri materiale foarte mari de pe urma muncii.
Implicare fizică Implicarea în activități care necesită capacități fizice.
Independență A fi capabilsă descopăr natura muncii mele fără suport

semnificativ din partea celorlalți.
Implicații morale A simți că munca mea se potrivește unor standarde morale

pe care eu le consider foarte importante.
Comunitate A trăi într-un mediu în care să poți participa la rezolvarea

problemelor comunității.
Independență de timp Să existe posibilitatea de a lucra după propriul program, fără

presiunea timpului.
Menționează din lista prezentată:

3p - aspectele pe care le apreciezi FOARTE MULT.
2p - aspectele pe care le APRECIEZI.
1p - aspectele pe care le APRECIEZI PUȚIN SAU DELOC.
La lista prezentată mai sus puteți adăuga alte valori pe care le
considerați importante sau care vă ghidează frecvent activitatea.
Tabelul nr.4 Valori personale esențiale
CINCI VALORIPERSONALEESENȚIALEPENTRUMINE
1.
2.
3.
4.
5.
Activitatea7. „Chestionare de evaluare și autoevaluare a
imaginii de sine”
Scop: Prin intermediul scalelor de mai jos,se poate realiza

autocunoașterea studenților precum și conștientizarea cadrelor didactice
asupra rolului acestora în procesul autocunoașterii.
Sunt propuse următoarele instrumente:
(1) Scala Stimei de Sine
(2) Autoaprecierea imaginii de sine
(3) Scala Dezirabilității Sociale.
(1) „Scala Stimei de Sine”
Instructaj:„Citește cu atenție enunțurile de mai jos și răspunde

făcând unX – în rubrica corespunzătoare ție din foaia de răspuns.”
1) Cred că sunt un om de valoare sau cel puțin la fel ca alții.
2) Cred că am câteva calități remarcabile.
3) În general înclin să cred că nu sunt realizat.
4) Pot să fac lucruri pe care le face majoritatea.
5) Cred că am prea multe defecte.
6) Am o atitudine pozitivă față de mine.
7) În general sunt mulțumit de mine.
8) Așvrea să am mai mult respect față de mine.
9) Din când în când am impresia ca sunt inutil.
10) Uneori cred că nu sunt bun de nimic.
Foaia de răspunsse prezintă astfel (se trece un X):
Nr. SCALA DE RĂSPUNSURI
itemului DA NU
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Interpretare: Prelucrarea rezultatelor se realizează diferențiat pe
grupe de întrebări.
La întrebările 1, 2, 4, 6, 7, pentru răspunsul DA se acordă un punct
(+), iar la întrebările 3, 5, 8, 9, 10, pentru răspunsul NU se acordă câte un
punct (-).
După adunarea totalului numărului de puncte, dacă totalul este mai
mic de 7, înseamnă că acea persoană exprimă o atitudinea negativă față de
sine, dacă totalul este între 7 și 10 clientul are o stimă de sine pozitivă.
(2) Autoaprecierea imaginii de sine„Scala Autoaprecierii

Imaginii de Sine”
Aceasta scală reprezintă o listă de adjective ce exprimă o serie de

caracteristici pozitive și negative ale Eu-lui, lista nu conține răspunsuri bune
sau greșite, ci doar informații despre felul în care se vede fiecare.
Instructaj:„Citiți adjectivele de mai jos, apoi marcați cu X în
coloana „Cum sunt în prezent?” fiecare cuvânt care, după părerea
dumneavoastră, exprimă o trăsătură ce vă caracterizează, apoi, fără să priviți
semnele deja făcute, recitiți lista.
Acum notati cu O în coloana „Cum aș dori să fiu?” fiecare cuvânt
care exprimă însușirea pe care ați dori să o aveți dacă ați putea fi o persoană
ideală.”
Notarea:
Pentru a afla scorul, se acordă un punct pentru fiecare adjectiv notat
în ambele coloane, fie cu X sau O, cele care în ambele coloane nu au primit
nici un semn;dacă un adjectiv este notat doar în una din coloane, el nu
primește nici un punct.
Pentru obținerea notei totale se face suma punctelor.Interpretare:
Existența unui acord de cel puțin 75% (un punctaj de cel puțin 24)
sugerează un nivel rezonabil al confortului psihic și o discrepanță
nesemnificativă între Eul actual și Eul ideal; un punctaj sub 24 semnifică un
disconfort psihic și, implicit o discrepanță mare între Eul actual și Eul ideal.
Autoaprecierea imaginii de sine se exprimă în completarea datelor:
Tabelul nr.5 Scala „Autoaprecierii Imaginii de Sine”

Cum sunt în prezent? Itemi Cum aș dori să fiu?
Emotiv Fragil
Impresionabil Sincer
Plin de umor Relaxat
Independent Puternic
Prietenos Cinic
Ambițios Impulsiv
Interesant Apatic
Cinstit Sigur
Atrăgător Maleabil
Rezervat Interiorizat
Entuziast
Sensibil
Demn de încredere
Inteligent
Comod
Vesel
Invidios
Energic
Politicos
Liniștit
Iscusit
(3) „Scala Dezirabilității Sociale”
Furnizează o măsură a tendinței de a da răspunsuri dezirabile pentru

a produce o bună impresie,iar scorurile ridicateindicând o mare nevoie de
aprobare socială.
Instructaj:„Mai jos sunt prezentate un număr de 33 de enunțuri
reprezentând atitudini și trăsături de personalitate.
Citiți cu atenție fiecare enunț și decideți dacă este adevărat (A) sau
fals (F) în cazul dumneavoastră.
Încercați să nu pierdeți mult timp cu răspunsul; evaluați, pe rând,
toate enunțurile.
În coloana alăturată marcați cu semnul X răspunsul ales”.
Notare: Se acordă câte un punct la răspunsurile: A – 1, 2, 4, 7, 8, 13,
16, 17, 18, 20, 21, 24, 25, 26, 27, 29, 31, 33; F – 3, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14,
15, 19, 22, 23, 28, 30, 32.
Se calculează numărul de răspunsuri date care concordă cu acestea și
se obține numărul total de acorduri, care reprezintă scorul subiectului.
Interpretare:
 Scoruri scăzute (0-8) - subiectul a dat răspunsuri într-o direcție
dorită de către alții, acceptate social; fie nu deranjează când alți
oameni consideră că se comportă indezirabil social, fie dorește să
fie privit ca o persoană răzvrătită social (dezirabilitate socială
scăzută).
 Scoruri medii (9-19) - subiectul răspunde că două treimi dintre
oameni au completat testul; scorurile incluse aici reprezintă o
combinație de răspunsuri dezirabile și nedezirabile social,
combinație ce exprimă un echilibru relativ în comportamentul
cotidian.
 Scoruri mari (20-33) - a fi privit ca acceptabil este un lucru
foarte important pentru subiect; mărimea scorului reflectă nevoia
pe care o are de a fi aprobat de către alții.
Tabelul nr. 6 Scalele „Dezirabilității Sociale”

Nr Itemii A F
.
1. Înainte de a vota pe cineva încerc să aflu date despre candidat.
2. Nu ezit să-mi las treburile deoparte ca să ajut pe cineva aflat la nevoie.
3. Îmi este câteodată greu să-mi continui munca dacă nu sunt încurajat.
4. Niciodată nu mi-a displăcut cineva foarte mult.
5. În diferite ocazii nu mă indoiesc de abilitatea mea de a reuși în viață.
6. Câteodată mă simt insuportabil când nu-mi iese bine ceea ce fac.
7. Totdeauna sunt atent la felul în care mă îmbrac.
8. Acasă mănânc la fel de frumos ca atunci când sunt la restaurant.
9. Dacă aș putea merge la un film fără să plătesc și aș fi sigur că nu mă vede
nimeni, probabil că aș face-o.
10. Rareori renunț la ceva pentru că nu am încredere în abilitatea mea de a
face acel lucru.
11. Îmi place uneori să bârfesc.
12. Mi s-a întâmplat să simt răzvrătire față de persoane cu autoritate chiar
dacă am știut că au dreptate.
13. Indiferent cu cine vorbesc sunt întotdeauna un bun ascultător.
14. Îmi pot reaminti când am făcut-o pe „bolnavul” ca să ies dintr-o situație.
15. Au fost ocazii când am profitat de cineva.
16. Sunt întotdeauna gata să recunosc dacă am făcut o greșeală.
17. Totdeauna încerc să fac ceea ce îmi propun.
18. Nu găsesc că este deosebit de greu să ai de-a face cu oameni care vorbesc
tare sau care sunt nesuferiți.
19. Câteodată încerc să fiu mai degrabă chit cu cineva decât să iert și să uit.
20. Când nu știu ceva nu-mi pasă dacă recunosc sau nu.
21. Mă port întotdeauna frumos cu oamenii dezagreabili.
22. Uneori am insistat să fac ceva cu propriile mele puteri.
23. Mi s-a întâmplat să simt că am dus de râpă ceva nerealizat.
24. Niciodată nu m-am gândit să las pe cineva să fie pedepsit în locul meu
pentru ceea ce am făcut eu rău.
25. Niciodată nu am detestat situația în care mi s-a cerut să întorc o favoare
făcută mie.
26. N-am fost niciodată enervat când oamenii și-au exprimat idei foarte
diferite de ale mele.
27. Niciodată nu am făcut o lungă călătorie fără să controlez bine siguranța ei.
28. Mi s-a întâmplat să fiu foarte invidios pentru norocul altuia.
29. Aproape niciodată nu am simțit îndemnul/nevoia de a supăra pe cineva.
30. Câteodată mă irită oamenii care-mi cer favoruri.
31. Niciodată nu am simțit că am fost pedepsit fără motiv.
32. Câteodată am gândit că oamenilor care au necazuri li se întâmplă astfel
numai pentru că primesc ceea ce merită.
33. Niciodată n-am spus ceva deliberat pentru a răni simțămintele oamenilor.
Activitatea 8. „Analiza DOTS”
Scop: Acest exercițiu are rolul de a-l pune pe student să efectueze o

analiză, care să-l ajute să conștientizeze situația reală, șansele, un eventual
plan de acțiune în vederea luării deciziei privind opțiunile profesionale.
Timp: Nu există limită de timp, uzual se aplică 10-15 minute.
Materiale: Coli A4 sau orice coală de hârtie și instrumente de scris.
Procedeu: Te rog să dai un răspuns cât mai sincer la întrebări: „Ce
șanse am?”, „Cum sunt?”, „Ce voi face?”, „Cum voi face față?”.
Răspunsurile exprimă:
ȘANSE -Răspunsul la întrebarea „Ce șanse am?” ia în considerare
posibilitățile accesibile.
IDENTITATE - Răspunsul la întrebarea „Cum sunt?” iaîn
considerare ce pot oferi și ce urmăresc.
DECIZIA - Răspunsul la întrebarea „Ce voi face?” identificăși
rezolvă problemelepersonale.
TRANZIȚII - Răspunsul la întrebarea „Cum voi face față?” anticipă
consecințele și găsirea soluțiilor.
2. MODULUL: COMUNICARE ȘI
RELAȚIONARE INTERPERSONALĂ
Comunicarea și relaționarea interpersonală reprezintă capacitatea de

ascultare activă și comunicare asertivă în vederea creșterii eficienței
comunicării în cadrul relațiilor interumane.
2.1.Obiective
La finalul modulului clientul va fi capabil: să analizeze motivele

pentru care este important studiul comunicării; să evidențieze componentele
și formele comunicării; să identifice propriile stiluri de comunicare; să
exerseze ascultarea activă și oferirea de feed-back pozitiv; să găsească
modalități asertive de rezolvare a situațiilor problematice; să clarifice
noțiunea de conflict prin evidențierea notelor definitorii; să propună
modalități de rezolvare a conflictelor apărute în diferite contexte.
2.2. Conținuturi,competențe, strategii
Conținuturi: motivele pentru a studia comunicarea; componentele

și formele comunicării; stilurile de comunicare; ascultarea activă și
feed-back-ul pozitiv; comunicarea asertivă; cauzele conflictului;
modalitățile de abordare a conflictului; managementul conflictului.
Competențe de bază și specifice: de comunicare, de relaționare, de
cunoaștere, de auto/intercunoaștere, de identificare a stilului de comunicare,
de exersare a tehnicilor de ascultare activă, de oferire a feed-back-ului
pozitiv, de exprimare a emoțiilor pozitive și negative, de abordare asertivă a
situațiilor conflictuale, de mediere, de negociere în rezolvarea conflictelor,
de empatizare.
Strategii: exerciții de comunicare, filme didactice, fișe de lucru,
jocul de rol, lucrul pe diade/grupe, realizarea de postere, metoda proiectelor,
colaje, tehnici de empatie predictivă.
2.3. Aplicații
Activitatea 1
În școală se încurajează munca în grup, iar evaluarea se face

individual.
În consecință scade motivația și implicarea în sarcina de grup,
responsabilitatea se disipează în cadrul grupului; fiecare subiect este centrat
pe reliefarea propriei contribuții la sarcină, indiferent de rezultatul final.
O modalitate de intervenție este acordarea unei note sau calificativ
general sau literal pentru tot grupul.
Activitatea 2
Profesorul este perceput ca o amenințare pentru grup, în special dacă

apare o problemă, se încalcă o normă formală; studenții se coalizează și
consideră automat că profesorul este de partea „cealaltă” a baricadei.
În astfel de momente trebuie subliniat scopul comun pe care îl
împărtășesc toți, similaritatea dintre ei, stimulându-se cooperarea profesor-
studenți.
Activitatea 3. „Spate în spate”
Studenții împărțiți în diade, vor sta așezați pe două scaune, spate în

spate și fiecare va povesti, timp de cinci minute, cea mai frumoasă
experiență a sa: un film drag, o întâmplare sau ceea ce doresc membrii
diadei;apoi timp de cinci minute, scaunele se vor așeza față în față și se va
repeta povestirea reciprocă despre cea mai reușită experiență trăită în ultima
săptămână.
Analiza activității: consilierul adresează întrebări grupei de
studenți:
 Cum v-ați simțit în cele două situații?
 Care tip de comunicare v-a plăcut mai mult? De ce?
 Ce consecințe are primul tip de comunicare? În familie? La școală?
 Care sunt avantajele comunicării „față în față”, față de
comunicarea ,,spate în spate”?
 Ce este mai important în comunicarea dintre doi sau mai mulți
oameni?
 Cum poate fi antrenată comunicarea „față în față” pentru a fi
eficientă?
Activitatea 4. „Ce poate face un zâmbet?”
Consilierul are o oglindă ascunsă într-un coșuleț.

Acesta se plimbă pe la fiecare student și îl solicită să privească în
interiorul coșulețului în tăcere și să observe ce vede acolo, să constate cum
este ceea ce vede.
Timp de două minute, fiecare scrie pe o foaie de hârtie ce a văzut în
coșuleț, dacă îi place ce a observat.
Apoi este rugat să zâmbească la colegul din stânga și din dreapta sa,
dar și chiar la colegul din el însuși.
Remarcă efectul pozitiv produs de zâmbetul său asupra celorlalți.
Un student va spune un banc, o glumă grupului mare!
Analiza activității: Am făcut acest exercițiu și am constatat că…
(studenții folosesc foile scrise imediat după ce s-au privit în oglindă).
Ce poate face un zâmbet în relația cu cei din jur?
Evaluare: Studenții primesc câte un postit pe care vor trebui să
caracterizeze ora de consiliere printr-un adjectiv.
Se lipesc toate aceste adjective pe tablă și câțiva studenți sunt rugați
să-și motiveze alegerea adjectivului.
Activitatea 5. „Cum pot să ascult pe cineva?”
Înainte de începerea orei,li se va cere studențilorsă așeze băncile în

seminerc.
Li se va spune că scopul acestei activități este de a identifica
elementele specifice unei ascultări eficiente.
Studenții vor da un exemplu de comportament, prin care arătăm
cuiva că ascultăm ceea ce ni se spune, dând exemple de comportamente prin
care transmitem că nu suntem atenți la ceea ce ni se spune.
Pe tablă se vor nota câteva exemple.
Studenții vor fi împărțiți în grupe de 3-4 persoane și vor completa în
grup fișa de lucru cu cât mai multe exemple de astfel de comportamente.
În formarea grupelor și desfășurarea jocului de rol, intră și
consilierul.
După completarea fișei se vor prezenta comportamentele de
ascultare și nonascultare identificate și se vor demonstra în fața clasei prin
joc de rol: povestitor și ascultător.
Vor fi evaluate în cadrul discuțiilor ulterioare: efectele ascultării
eficiente asupra comunicării dintre oameni; efectele ascultării deficitare
asupra relațiilor interumane; mesajele transmise prin diverse comportamente
de ascultare și nonascultare.
Activitatea 6. Caracteristicile și consecințele comportamentelor

pasive, agresive, asertive, precum și ale relației dintre aceste
comportamente
Li se va comunica studenților diferența dintre comportamentul

pasiv, agresiv și asertiv, precum și relațiile dintre ele.
Apoi li se va da o situație: „Un prieten apropiat îți înșală încrederea
spunând lucruri neadevărate despre tine într-un cerc de prieteni”.
Studenții vor exprima cum vor reacționa într-o astfel de situație.
Se vor prezenta succint în fața clasei caracteristicile
comportamentelor pasiv, agresiv și asertiv, cerând studenților să clasifice
reacțiile notate anterior în cele trei categorii.
Discuții pe bază de întrebări și răspunsuri de tipul:
 Există asemănări și deosebiri între comportamentul nonverbal
asertiv, agresiv și pasiv?
 Dacă da, care sunt acestea?
 Există asemănări și deosebiri între comportamentul verbal asertiv,
agresiv și pasiv?
 Dacă da, care sunt acestea?
 Este ușor de diferențiat între cele 3 tipuri de comportamente? De ce?
 Care sunt posibilele consecințe ale celor trei tipuri de manifestări
comportamentale?
 Care dintre aceste consecințe sunt de dorit și care nu?
La sfârșit, se trag concluzii și se dau exemple concrete (cum e bine,
ce nu e bine).
Activitatea 7. „Exercițiu de comunicare asertivă”
Se formează grupe de 5-6 studenți.

Fiecare grupă primește o coală mare albă de hârtie și marker.
Se prezintă clasei câteva mesaje și li se cere să noteze răspunsurile
pasive, agresive și asertive la aceste mesaje.
Exemple de mesaje:
 Prietenul tău fumează și te roagă și pe tine să fumezi cu el.
 Colegul tău îți ia mâncarea din geantă fără să îți ceară voie, dar ție îți
este foarte foame.
 Ați stabilit să mergeți cu colegii la un film, la o anumită oră și zi, dar
ei au modificat între timp ziua fără să te anunțe și pe tine. Tu ai fost
la data stabilită inițial și ai așteptat degeaba. Ce faci?
 Colegii au scris pe banca ta cu vopsea care nu se poate șterge: „Ești
un tocilar!”.
 Un prieten apropiat îți înșală încrederea spunând lucruri neadevărate
despre tine într-un cerc de prieteni.
 Jucați rolul deprofesor în locul meu. Cum i-ai critica pe studenții
care întârzie mereu la ore?
Răspunsul pasiv:..................................................................................
Răspunsul agresiv:................................................................................
Răspunsul asertiv:..........................................................................
Fiecare grupă își prezintă răspunsurile.
Activitatea 8. „Comportamentul pasiv, asertiv și agresiv”
În prima parte a activității li se va specifica studenților faptul că

fiecare dintre ei va trebui să-și caracterizeze colegul de bancă, atribuindu-i o
calitate și un defect, iar colegul respectiv va trebui să accepte această părere
fără a o comenta.
În a doua parte a activității, studenții se împart în trei grupe, fiecare
grupă primind câte o fișă care va cuprinde descrierea unui personaj.
Fiecare grupă își va desemna câte un reprezentant care va interpreta
personajul respectiv, iar celelalte două grupe trebuie să recunoască ce fel de
comportament îi este specific personajului prezentat.
Activitatea 9. „Reamintire și reacții”
Amintește-ți o situație recentă în care ți-a fost dificil să reacționezi,

să spui ceea ce dorești tu.
 Ce anume ți-a fost dificil?
 Ce factori au contribuit la apariția situației respective?
 Ce ai fi vrut să se întâmple? Cum ți-ai fi dorit să se termine acea
situație?
 Amintește-ți o situație când cineva a fost asertiv cu tine și ți-a
respectat opiniile, cum te-ai simțit?
 Când ai fost tu ultima dată asertiv(ă), în ce context?
Activitatea 10. Autochestionar „Sunt o persoană asertivă?”
Citește cu atenție situațiile prezentate mai jos și, în funcție de cât de

confortabil te simți în fiecare caz, îți acorzi următorul punctaj: 1 (pentru
inconfortabil), 2 (rezonabil), 3 (foarte confortabil).
Tabelul nr.7„Sunt o persoană asertivă?”
Itemii se prezintă astfel: 3 2 1
1. Vorbești tare și pui întrebări în clasă.
2. Atunci când te întrerupe cineva, îți exprimi dezacordul.
3. Îți exprimi opiniile în fața persoanelor cu autoritate.
4. Intri sau ieși dintr-o încăpere plină cu oameni.
5. Vorbești în fața unui grup.
6. Menții contactul vizual în timpul unei conversații.
7. Îți folosești autoritatea fără să te consideri nepoliticos sau agresiv.
8. Soliciți din nou când nu ai primit ceva ce ai cerut.
9. Deși cineva așteaptă să te scuzi, nu o faci pentru că simți că tu ai dreptate.
10. Ceri să ți se înapoieze ceva ce ai împrumutat, fără să te scuzi.
11. Primești un compliment și spui ceva prin care ești de acord.
12. Accepți o respingere.
13. Nu ai obținut o aprobare de la o persoană importantă pentru tine.
14. Discuți deschis cu o persoană care te critică.
15. Îi spui cuiva că ceea ce a făcut te deranjează.
16. Refuzi să faci ce ți se cere atunci când nu dorești.
17. Refuzi o cerere de întâlnire cu cineva.
Îți exprimi nemulțumirea când crezi că cineva încearcă să te convingă de
18.
ceva cu care tu nu ești de acord.
19. Îți exprimi supărarea când te supără ceva.
20. Contrazici pe cineva.
21. Răspunzi cu umor atunci când cineva încearcă să te pună la punct.
22. Faci glume pe seama greșelilor pe care le-ai făcut.
TOTAL
Scor (calculul):
peste 55: Ești o persoană foarte asertivă.
46 – 55: Ești o persoană aproape de a deveni asertivă,mai ai de lucru
la situațiile la care ai obținut punctaj scăzut.
36 – 45: Asertivitatea ta este la un nivel mediu.
26 – 35: Ai nevoie să-ți îmbunătățești abilitățile de comunicare
asertivă.
Sub 26: Lipsa de asertivitate poate fi o sursă de stres.
Activitatea 12. „Plan de acțiune pentru dezvoltarea asertivității”
Rezervă-ți câteva minute pentru a te gândi la situațiile în care te poți

comporta asertiv și la cele în care ai dificultăți.
Aveți de răspuns la întrebările:
a) Care crezi că sunt beneficiile tale atunci când te comporți asertiv cu
diferite persoane din viața ta ? (acasă, la școală, pe stradă etc.)
b) De ce anume ai nevoie pentru cazurile când îți este dificil să te
comporți asertiv?
c) Cum crezi că te va ajuta faptul că ți-ai dezvoltat asertivitatea?
3.MODULUL: MANAGEMENTUL
INFORMAȚIEI ȘI AL ÎNVĂȚĂRII EFICACE
Managementul informației și al învățării cuprinde abilitățile de

informare necesare în optimizarea performanței în învățare, a procesului de
luare a deciziilor și rezolvare de probleme.
3.1. Obiective
La finalul modulului clientul va fi capabil: să identifice /să caute

informațiile pe suport scris (cărți, reviste, broșuri, pliante), informațiile orale
(cursuri, prelegeri, casete ) și informațiile pe suport electronic (dischetă,
CD, internet, TV); să prelucreze și să aplice informațiile; să utilizeze diferite
surse de informare: formale, nonformale și informale; să localizeze
informațiile pe Internet; să aplice diferite motoare electronice de căutare:
programe special create pentru identificarea locației unor conținuturi
informaționale (web site-uri, în funcție de niște date input Google, Yahoo,
Alta Vista, cauta.ro, go.ro) și portalurile; să identifice caracteristicile
învățării; să argumenteze sursele motivației pentru învățare; să exerseze
strategii de învățare eficientă; să compare stilurile de învățare; să aplice
teoria inteligențelor multiple în diferite situații; să-și optimizeze deprinderile
de învățare printr-un management al timpului.
Conținuturi: strategii de căutare, selectare, prelucrare și interpretare

a informațiilor; utilizarea informațiilor pentru rezolvarea de probleme și
luarea deciziilor; tehnologia informatică și de comunicare (TIC)
avantaje/dezavantaje; învățarea (definiție, condiții, motivație); stiluri de
învățare, strategii de învățare eficientă; dificultăți de învățare, eșecul școlar;
managementul timpului.
Competențe: abilități de identificare/căutare a informațiilor; de
evaluare și prelucrare; de utilizare eficientă a informațiilor; descrierea
modului propriu de monitorizare a învățării și aprecierea eficienței lui;
dezvoltarea unui plan personalizat de învățare; aplicarea teoriei
inteligențelor multiple; alcătuirea unui instrument eficient de management al
timpului; creearea unui set de exerciții și activități pentru prevenirea
eșecului școlar.
Strategii: tehnici art-creative, discuții de grup, dezbateri, interviul,
chestionarul, problematizarea, tehnici ale gândirii critice (acvariul,
mozaicul, ciorchinele).
3.3. Aplicații
Activitatea 1. „Metoda ciorchinelui”
Aceasta reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor

sau modurilor de realizare practică a operațiilor care stau la baza acțiunilor
parcurse în comun de profesori și studenți și care conduc în mod planificat
și eficace la realizarea scopurilor propuse.
Este o modalitate de a realiza asociații de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însușite anterior, este o tehnică de căutare a drumului spre
propriile cunoștințe evidențiind propria înțelegere a unui conținut.
Etapele metodei: pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziție
(nucleu), clienții/studenții sunt invitați să scrie cuvinte sau sintagme care le
vin în minte în legătură cu tema propusă, cuvintele sau ideile vor fi legate
prin linii de noțiunea centrală.
Studenții lucrează în grupe, fiecare grupă prezintă „ciorchina”
proprie.
Se analizează fiecare „ciorchină” și se efectuează una comună pe
tablă dirijată de profesor, după rezolvarea sarcinii de lucru, studenții vor
folosi noțiunile și legăturile create pentru a dezvolta idei despre conceptul
propus.
Prin acest exercițiu se încurajează participarea întregii grupe, iese în
evidență modul propriu de a înțelege o temă anume, se realizează asociații
noi de idei sau relevă noi sensuri ideilor, se caută căi de acces spre propriile
cunoștințe.
Activitatea 2. „Metoda piramidei”
Se mai numește și metoda bulgărelui de zăpadă are la bază

împletirea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ, în
cadrul grupurilor.
Metoda constă în încorporarea activității fiecărui membru al
colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la
soluționarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Are mai multe faze:
 faza introductivă–coordonatorul enunță problema;
 faza lucrului individual–fiecare student lucrează individual timp
de cinci minute la soluționarea problemei;
 faza lucrului în perechi – studenții se consultă cu colegul de
bancă, sunt notate toate soluțiile apărute;
 faza reuniunii în grupuri mai mari – se consultă asupra
soluțiilor în grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi;
 faza raportării soluțiilor în colectiv;
 faza decizională.
Ca și celelalte metode care se bazează pe lucrul în perechi și în
colectiv, metoda piramidei are avantajele stimulării învățării prin
cooperare, al sporirii încrederii în forțele proprii prin testarea ideilor emise
individual, mai întâi în grupuri mici și apoi în colectiv.
Dezavantajele înregistrate sunt de ordin evaluativ, deoarece se poate
stabili mai greu care și cât de însemnată a fost contribuția fiecărui
participant.
Activitatea 3. „Jigsaw puzzle”
În engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic sau metoda grupurilor

interdependente, definindu-se ca o strategie bazată pe „învățarea în echipă”
(team-learning).
Fiecare student are o sarcină de studiu în care trebuie să devină
expert, el are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor
asimilate celorlalți.
Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre
studiu.
Educatorul propune o temă de studiu pe care o împarte în patru
subteme.
Pentru fiecare temă în parte educatorul trebuie să dea un titlu, sau
pentru fiecare să pună o întrebare.
Fiecare membru al grupei va primi ca obiect de studiu materiale
necesare fiecărei subteme, pentru care va alcătui și o schemă.
La sfârșit studenții își comunică ce au învățat despre subtema
respectivă.
Aranjarea în clasă a grupurilor trebuie însă să fie cât mai aerisită,
astfel încât grupurile să nu se deranjeze între ele.
Obiectul de studiu poate constitui și o temă pentru acasă, urmând ca
în momentul constituirii mozaicului fiecare „expert” să-și aducă propria
contribuție.
Studenții vor avea de studiat acasă materiale referitoare la aceste
teme.
Tema lor va fi să caute și ei alte materiale legate de subiectul în care
vor trebui să devină experți.
În primele 20 de minute ale orei ei se vor întruni în grupuri de
experți pe subteme, așa cum sunt pe lista afișată.
Fiecare va completa o fișă, consultându-se cu ceilalți, fișa va
cuprinde cerințe specifice materialelor studiate.
După completarea fișei, studenții se vor regrupa: toți cei cu numărul
1 vor forma o grupă, toți cei cu numărul 2 vor forma a doua grupă etc.
În cadrul acestei grupe ei își vor prezenta materialele și concluziile la
care au ajuns.
Este foarte important să educăm imaginația studenților pentru că a fi
un om imaginativ înseamnă să te poți adapta în situații diverse.
Activitatea 4. „Tehnica florii de nufăr” (Lotus Blossom

Technique)
Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la

o temă centrală.
Problema sau tema centrală determină cele opt idei secundare care se
construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr.
Cele opt idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând
ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale, pentru alte opt flori de
nufăr.
Pentru fiecare dintre aceste noi teme centrale se vor construi câte alte
noi opt idei secundare.
Astfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de
studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi sau noi concepte.
Etapele metodei:
 construirea diagramei;
 scrierea temei centrale în centrul diagramei;
 participanții se gândesc la ideile sau aplicațiile legate de tema
centrală, acestea se trec în cele opt „petale” ce înconjoară tema
centrală, în sensul acelor de ceasornic;
 folosirea celor opt idei deduse, drept noi teme centrale pentru
celelalte opt cadrane;
 etapa construirii de noi conexiuni pentru cele opt noi teme centrale și
consemnarea lor în diagramă, se completează în acest mod cât mai
multe cadrane („flori de nufăr”);
 etapa evaluării ideilor: se analizează diagramele și se apreciază
rezultatele din punct de vedere calitativ și cantitativ.
Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicații și teme de studiu în
lecțiile viitoare.
Evaluarea ideilor cu privire la stimularea și dezvoltarea potențialului
creativ poate avea și o utilitate practică.
Astfel, ținându-se cont de sugestiile oferite, se poate reamenaja sala
de curs, creându-se astfel un „laborator al creativității”; în conformitate cu
expectațiile studenților: se poate decora clasa cu picturi făcute de studenți,
cu fotografii din timpul copilăriei, cu peisaje desenate sau fotografiate, cu
jocuri menite să stimuleze creativitatea și alte materiale didactice, materiale
video cu activități creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lor.
Tehnica Lotus poate fi desfășurată cu succes în grup, fiind adaptabilă
integrării unor largi categorii de subiecți ca vârstă și domenii variate.
Există și posibilitatea dezvoltării unui Lotus individual, ca exercițiu
de stimulare a creativității și de autoevaluare.
De exemplu, tema centrală ar putea fi întrebarea: „Ce ți-ai dori să
studiezi?”, la care s-ar putea propune opt domenii și pentru fiecare ar fi
consemnate care ar fi conținuturile ce corespund interesului subiectului.
Această tehnică este o modalitate de lucru în grup cu mari valențe
formativ-educative.
Metoda stimulează și dezvoltă capacități ale: inteligenței lingvistice,
inteligenței interpersonale, inteligenței intrapersonale (capacitatea de
autoînțelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivații)
inteligenței naturaliste (care face omul capabil să recunoască, să clasifice, să
se inspire din mediul înconjurător) inteligenței sociale (capacitatea de
relaționare) ș.a.
Activitatea 5. „Exerciții de Educație și comunicare virtuală”
Drumul este de la comunitățile educative reale la comunități

educative virtuale.
Comunitățile educative reale sunt cultura organizației; comunitați
educative virtuale, rețele școlare virtuale-prezentare, caracteristici, cultură.
Utilitatea apartenenței la o rețea școlară europeană virtuală și tipuri
de informații care sunt accesibile vizează:
 prezentarea unor rețele școlare virtuale și motoare de căutare a unora
similare: Elearningeuropa, myEUROPE Schools –Spring Day in
Europe, Virtual School, Logare personală; crearea unei căsuțe de e-
mail, solicitarea de informații;
 abonarea la reviste virtuale didactice și de specialitate;
 înscrierea universității într-o comunitate educativă virtuală;
 oferirea de informații virtuale despre activitatea didactică-științifică
pe care fiecare o desfășoară; modalități de inserție pe paginile
rețelelor virtuale;
 participarea la forum-uri educative virtuale;
 schimb de idei pedagogice și de specialitate la nivel european –
racordarea la cele mai noi informații în domeniu, precum și la
realitățile europene în materie de educație, din fața computerului,
modelare și comunicare virtuală.
Activitatea 6. Exercițiu „expert-novice”
Reprezentați următorul conținut prin limbajul specific inteligenței în

care dumneavoastră excelați: „Orice persoană are dreptul la educație”, se
realizează pe grupe în funcție de inteligența în care excelează fiecare; după
prezentarea rezultatului obținut se face schimbarea grupelor, noul criteriu de
constituire a grupelor fiind inteligența cea mai slab reprezentată (novice).
Se execută aceeași sarcină, apoi se propune timp de reflecție
individuală asupra celor două posturi: de expert și de novice (fișa de lucru).
Prin acest tip de exercițiu se urmărește influența inteligenței asupra
randamentului într-o activitate.
Activitatea 7. „Exercițiu de prezentare în perechi”

Exercițiu de încălzire (individual): se oferă săculeți închiși, cu
obiecte diverse, cu forme confundabile, se cere să se identifice prin pipăit ce
obiecte sunt, se listează pe flip-chart obiectele identificate, apoi se confruntă
lista cu obiectele reale.
Valorificarea exercițiului: printr-un singur simț, cunoașterea este
limitată.
Diferențele interindividuale apar chiar și într-o situație simplă de
cunoaștere.
Rolul acestui exercițiu estede aconștientiza diferențele
interindividuale în cunoaștere.
Activitatea 8. „Cum aflu ce mă interesează?”
Se împarte în prealabil colectivulîn trei echipe și fiecare echipă va

avea ca sarcină să caute informații referitoare la tema „Adolescenții și
moda”.
Prima echipă va avea ca sursă de informare- internetul, cea de a
doua-reviste și publicații de specialitate, iar cea de-a treia-pliante, broșuri.
Echipele vor aduna cât mai multe materiale cu informații, iar în
timpul orei propriu-zis vor prelucra materialele și vor selecta informațiile
cele mai importante, informații ce vor fi prezentate într-un mod cât mai
original.
Se vor realiza astfel portofolii ce vor mai putea fi folosite și cu alte
ocazii.
În ultima parte a orei, fiecare echipă va primi un chestionar tematic
ce va trebui completat.
Se va concluziona că echipa care a avut cele mai multe răspunsuri
corecte, a avut cea mai bună sursă de informare.
Activitatea 9. „Îndeplinirea temelor pentru acasă”
„Ce volum de material a trebuit să citești, pentru a te pregăti pentru

ziua de azi?” (numește disciplinele, numărul de pagini cu materialul pentru
învățare și numărul de pagini pentru repetare.)
Organizarea tabelară se prezintă astfel:
Tabelul nr.8 Temele pentru acasă

Nr. de pagini care trebuiau citite
Nr. Crt. Obiectele
De învățare De repetare
1
2
3
4
5
6
7
Total
Întrebare:
1. Ai citit tot materialul (inclusiv cel de repetare) pentru acasă? (Da,
nu.)
a. Dacă da, atunci cât timp, aproximativ, ți-a trebuit pentru ca
să-l citești?
b. Dacă nu, atunci din care motiv n-ai citit tot ce ți s-a dat
pentru acasă?
2. Ce lucrări scrise (exerciții, probleme) ai avut de îndeplinit pentru
azi? (numește fiecare obiect și caracterul lucrării pe care trebuias-o
îndeplinești în scris.)
3. Ai îndeplinit toate lucrările scrise pentru azi? (Da, nu.)
a. Dacă da, atunci cât timp, aproximativ, ți-a trebuit pentru a
îndeplini toate lucrările scrise?
b. Dacă nu, atunci din care motiv nu le-ai îndeplinit pe toate?
4. Numește zilele săptămânii în care îți vine mai greu să-ți pregătești
temele pentru ziua următoare. Care e cauza acestui fapt?
5. La care obiecte vi se dă un volum mai mare de lucru pentru acasă?
6. Cu ce te ocupi în pauzele pe care le faci în timpul pregătirii temelor
pentru acasă.
Activitatea 10. „Managementul timpului”
Obiective, acțiuni:
 Revizuiește-ți SCOPURILE.
 Realizează o LISTĂ cu activitățile obligatorii și cu cele
dorite.
 Analizează CONSECINȚELE AMÂNĂRII UNOR
ACTIVITĂȚI.
 Selectează activitățile în ORDINEA realizării lor.
 Încearcă să faci câte O ACTIVITATE PÂNĂ LA
FINALIZAREA EI.
 Fă PAUZE între activități.
 Analizează-ți STANDARDELE.
 În final, nu uita că ai realizat o activitate și oferă-ți O
RECOMPENSĂ!
Activitatea 11. „Analiza interogativă a posibilităților de

învățare”
Se lansează următoarele întrebări și enunțuri la care vă rugăm să

dați răspunsuri sau să le completați:
1. Corespund rezultatele tale obținute la învățătură cu posibilitățile
reale de care dispui? (Da, nu)
2. Ce te împiedică să înveți după posibilitățile și capacitățile tale?
3. Ce calități trebuie să-ți cultivi pentru ca rezultatele tale la învățătură
să fie mai bune?
4. Cum și cine crezi că are o reprezentare mai justă despre
posibilitățile, capacitățile și neajunsurile tale la învățătură? (Fă un
cerculeț în jurul cifrelor care se află în dreptul răspunsului tău.)
001 - profesorii de obiecte;
002 - consilierul;
003 - colegii de clasă;
004 - prietenul apropiat; părinții;
005 - fratele, sora;
006 - singur, personal;
007 - mi-e greu să răspund la această întrebare.
5. Ce este mai important pentru tine?
008 - cantitatea de energie pe care o consumăm la
îndeplinirea sarcinii;
009 - rezultatul pe care îl obțin în urma îndeplinirii
sarcinii.
6. Ce este mai important pentru tine?
010 - aprecierea pe care ți-o dai tu însăți;
011 - aprecierea pe care ți-o dau alții.
7. Corespund oare notele primite la diferite obiecte nivelului tău real de
cunoștințe?
012 - da, corespund;
013 - la unele obiecte notele sunt mai mari decât nivelul
cunoștințelor mele;
014 - la unele obiecte notele sunt mai mici decât nivelul
cunoștințelor mele.
8. În ce caz notele primite te satisfac mai mult?
015 - când răspunsul este apreciat cu o notă mai mare
decât cea pe care omerit;
016 - când răspunsul este apreciat după merit.
9. Povestește un caz, cînd nota primită te-a amărît foarte mult, sau,
invers, te-a bucurat foarte mult. (Argumentează de ce te-a amărît sau
bucurat)
10. Ai nevoie de ajutor pentru a te pregăti la anumite discipline? (Da,
nu.). Dacă da, atunci la care discipline? (Numește-le.)
Studentul (inițiale, nume, prenume, vârstă, gen):

..................................................
4.MODULUL: PLANIFICAREA CARIEREI
Planificarea carierei cuprinde un ansamblu de cunoștințe și abilități

necesare pentru realizarea unor planuri de carieră realiste și adaptarea la
cerințele pieței muncii.
4.1. Obiective
La finalul modulului clientul va fi capabil: să evalueze nevoile de

autocunoaștere, de informare și consiliere a studenților; să lucreze în echipă;
să antreneze o serie de factori (familie, comunitate, universitate) în acest
demers; să promoveze proiecte de consiliere, consiliere și orientare
vocațională; să cunoască domeniile de competență ale
consilierului/consultantului în carieră; să propună activități/acțiuni de
consiliere/consultanță în carieră; să exerseze metode și tehnici specifice
domeniului; să ofere suport pentru deciziile ulterioare de carieră și nu
numai; să spijine studenții în realizarea unui plan de marketing personal.
Conținuturi: precizări terminologice: profesie, meserie, funcție,

ocupație, carieră, informare și consiliere privind cariera, consiliere
vocațională; identificarea trăsăturilor psihopedagogice ale celor consiliați;
metode și tehnici în consiliere și în consilierea în carieră; marketing
personal (CV, scrisoare de intenție, interviu);strategii de căutare a unui loc
de muncă.
Competențe: de a lucra în echipă; de explorare a oportunităților de
carieră; de selectarea diverselor surse de informare; de identificare a pașilor
în alegerea carierei; de organizare și auto-organizare; de realizare a
portofoliului personal.
Strategii: brainstroming-ul, exerciții de comunicare, discuții în gup,
dezbateri, lucrul în echipă, exerciții de învățare, vizionarea de filme și
comentarea lor, jocul de rol, tehnici de empatie predictivă, comentarea unor
texte și imagini, argumentarea, completarea de fișe de lucru și
chestionare/scale de autoevaluare, realizarea de colaje, postere, afișe,
elaborarea de proiecte/portofolii, redactarea CV-ului, a scrisorii de intenție,
studii de caz.
4.3. Activități
Activitatea 1. „Fișa de orientare și consiliere a carierei”
Numele și prenumele..........................................................
Vârsta.......................
Abilități:...............................................................................................
Interese:........................................................................................
Recomandări:.......................................................................................
Activitatea 2. Chestionar „V-ați ales bine profesia?”
Care sunt valorile dvs. profesionale?

Profesia la care v-ați gândit sau pe care o practicați corespunde
înclinațiilor, intereselor și aspirațiilor dvs?
Chestionarul de mai jos vă va ajuta să vă cunoaștețimai bine în acest
sens.
Pentru aceasta, acordați note de la 5 la 1, în funcție de gradul de
importanță pe care îl atribuiți fiecărei caracteristici profesionale descrise la
întrebările de mai jos și scrieți-le în spațiul liber din dreapta!
Astfel scala este: 5 = foarte important, 4 = important, 3 = de
importanță medie, 2 = puțin important, 1 = neimportant.
Tabelul nr.9„V-ați ales bine profesia?”

1. O profesie în care trebuie să rezolvați mereu probleme noi.
2. O profesie în care să ajutați pe alții.
3. O profesie în care să obțineți retribuții mari.
4. O profesie în care munca este foarte variată.
5. O profesie în care trebuie să vă îndepliniți sarcinile deplasându-vă de la un loc la
altul.
6. O profesie în care se cer aptitudini artistice.
7. O profesie în care se lucrează în echipă.
8. O profesie care prezintă perspective de dezvoltare.
9. O profesie în care să vă puteți realiza așa cum doriți.
10. O profesie în care să lucrați cu un șef care să se poarte la fel cu toată lumea și să
acorde aceeași încredere tuturor subalternilor.
11. O profesie în care mediul în care lucrați să fie plăcut.
12. O profesie care să dea prilejul de a putea aprecia în fiecare seară realizările din
timpul zilei respective.
13. O profesie în care să vă puteți exercita autoritatea asupra altora.
14. O profesie în care să se experimenteze idei și sugestii noi.
15. O profesie în care să se creeze unele produse noi.
16. O profesie în care rezultatele muncii dvs. să fie cunoscute pentru a vă putea da
seama de modul cum lucrați.
17. O profesie în care șeful dvs. să aibă măsură în aprecieri și critici.
18. O profesie care să fie solicitantă și să ofere numeroase locuri de muncă.
19. O profesie în care să puteți pune în valoare gustul dvs. pentru frumos.
20. O profesie în care să puteți lua decizii personale.
21. O profesie în care să existe largi posibilități de promovare, cu obținerea de retribuții
corespunzătoare.
22. O profesie în care gândirea să fie intens solicitantă în rezolvarea de probleme noi și
cu soluții nuanțate.
23. O profesie în care să vă puneți în valoare însușirile de conducător.
24. O profesie care să se desfășoare într-un imobil unde condițiile de ambianță să vă
poată asigura sănătatea.
25. O profesie în care să nu fiți împiedicat de a trăi viața așa cum doriți.
26. O profesie care să ofere prilejul de a lega prietenii trainice cu colegii dvs. de muncă.
27. O profesie în care importanța muncii dvs. să poată fi apreciată de alții.
28. O profesie în care să nu faceți întotdeauna același lucru.
29. O profesie în care să aveți sentimentul că puteți ajuta pe alții.
30. O profesie în care să puteți contribui la bunăstarea altei persoane.
31. O profesie în care să puteți efectua mai multe activități diferite.
32. O profesie în care să puteți fi admirat de alții.
33. O profesie în care să aveți relații bune cu colegii dvs. de muncă.
34. O profesie în care să vă puteți desfășura viața în modul cel mai plăcut.
35. O profesie în care să aveți prilejul de a lucra într-un mediu corespunzător.
36. O profesie în care să puteți planifica și organiza munca altora.
37. O profesie în care să se facă apel în mod continuu la capacitățile dvs. intelectuale.
38. O profesie în care să puteți realiza o retribuție care să vă asigure un trai
corespunzător dorințelor dvs.
39. O profesie în care să depindeți de cât mai puține persoane.
40. O profesie în care să produceți obiecte care atrag și prin aspectul lor estetic.
41. O profesie în care să puteți fi siguri că, în cazul dispariției ei, puteți obține o alta în
cadrul aceleiași întreprinderi.
42. O profesie în care să aveți un șef politicos.
43. O profesie în care să puteți vedea rezultatele eforturilor dvs.
44. O profesie în care să puteți contribui la elaborarea de idei noi.
Examinarea răspunsurilor la itemii chestionarului: chestionarul

cuprinde 15 factori fiecare factor/item descriind o caracteristică esențială,
specifică unui ansamblu de profesii sau activități, prin intermediul a trei
indicatori, astfel:
 ALTRUISM (2, 29, 30) - profesii care privesc lucrul cu oamenii
și contribuie la ameliorarea vieții acestora: medicină, relații
umane, asistență socială, învățător, comerț.
 SIMȚ ESTETIC (6, 19, 40) - profesii care permit realizarea unor
obiecte estetice: artă, design.
 CREATIVITATE (14, 15, 44) - activități ce oferă posibilitatea de
a învăța ceva nou și solicită o gândire independentă, reflexii
abstracte.
 STIMULARE INTELECTUALĂ (1, 22, 37) - activități ce oferă
posibilitatea de învăța ceva nou și solicită o gândire
independentă, reflexii abstracte.
 REUȘITA OBIECTIVATĂ (12, 16, 43) - munci cu caracter
executiv, finalizate prin produse concrete și care dau sentimentul
de satisfacție prin buna executare a sarcinilor profesionale.
 INDEPENDENȚĂ (5, 20, 39) - ocupații care permit persoanei să
lucreze după propriul ei ritm și să aplice propriile idei
(concepții).
 PRESTIGIU (6, 27, 32) - ocupații cu un statut social ridicat și
care conferă importanță și impun respect.
 CONDUCEREA ALTORA (13, 23, 36) - profesii care dau
posibilitatea de a planifica și organiza munca altora.
 AVANTAJE MATERIALE (3, 21, 38) - valoare asociată unor
munci cu remunerare mare.
 SIGURANȚĂ (8, 18, 41) - valoare asociată unor profesii care
prezintă certitudinea menținerii lor, asigurarea aceluiași tip de
muncă și garantarea veniturilor materiale.
 AMBIANȚA DE LUCRU (11, 24, 35) - ocupații caracterizate
prin condiții bune de muncă, căldură, curățenie, lipsă de zgomot.
 RELAȚII CU SUPERIORII (10, 17, 42) - alegerea locului de
muncă în funcție de cadrele de conducere din domeniul
respectiv.
 RELAȚIA CU COLEGII DE MUNCĂ (7, 26, 33) - alegerea
locului de muncă pe criteriul unor relații bune în colectivul de
muncă, de importanță majoră în ocupațiile semicalificate și la
funcționarii administrativi.
 STILUL DE VIAȚĂ pe care îl implică profesia (9, 25, 34) -
valoare asociată la tipul de muncă ce permite desfășurarea unei
vieți corespunzătoare imaginii făurite de persoana respectivă;
profesii cu program neregulat, care implică deplasare, călătorii
etc.
 VARIETATE (4, 28, 31) - profesii care permit activități diverse,
varietate, nerepetitive, orientare spre satisfacții personale.
Se face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cei trei
indicatori.
Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii
enumerați are 3 indicatori cu o scară de evaluare de 5 grade, apoi se
stabilește ordinea ierarhică a factorilor.
Primii 3-5 factori la care ați obținut punctajul cel mai mare descrie
domeniul de activitate în care puteți obține succes și vă puteți realiza din
punct de vedere profesional.
Activitatea 3. „Valori și ocupații”
Valorile pe care le poți lua în considerare când alegi un loc de

muncă sunt: a-i ajuta pe alții, a lucra în echipă, a lucra sub presiune, a avea
mulți bani, a avea un program flexibil, a învăța lucruri noi, a deveni celebru,
a fi perceput ca „intelectual”, a lucra cu tehnologie de ultimă oră, a putea fi
spontan și creativ, a avea mult timp liber, a te simți în siguranță la locul de
muncă, a lucra în aer liber, a avea sarcini de lucru clar definite.
Sarcina: Bifează, în lista de mai sus, trei valori, pe care le consideri
cele mai importante și enumeră trei ocupații în care sunt respectate valorile
selectate de tine.
Tabelul nr.10„Valori și ocupații”
OCUPAȚII
Asistent social Ofițer Ceasornicar Bucătar
Instalator electric Instructor de zbor Horticultor Infirmier/ă
Atlet profesionist Profesor Pădurar Optician
Șofer Coafeză / frizer Bijutier Contabil
Arhitect Ghid turistic Poștaș Ecolog
Casier Medic veterinar Critic de artă Asistent/ă medical/ă
Secretar Scriitor Patron Maseur
Manager Funcționar la bancă Șofer de ambulanță Programator PC
Agent de vânzări Pilot avion Fotomodel Psiholog
Tehnician dentar Director hotel Mecanic auto Muncitor pe șantier
Avocat Zidar Polițist Farmacist/ă
Bibliotecar Inginer constructor Tâmplar Pompier
Reporter Cosmetician/ă Fotograf Director resurse
umane
Muzician Editor Stomatolog Barman
Operator computer Șofer taxi Balerin/ă Cameraman
Activitatea 4. „Planificarea carierei/Ce fac azi, ce fac mâine?”
Obiective pe termen scurt:

1. Chiar acum eu sper să.........................................................................
a. Trei motive pentru care vreau să ating scopul..........................
2. Primul pas va fi să...............................................................................
3. În următoarele două luni eu vreau să...................................................
b. Primul pas va fi să....................................................................
4. Când voi termina acest an, sper să........................................................
b. Primul pas va fi să....................................................................
Obiective pe termen lung:
1. Eu îmi doresc să devin, (invocă)..............................................
a. Trei motive pentru care succesul este important
pentru mine ...............
b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în
realizarea acestui obiectiv petermen lung? .............
2. Peste 5 ani, aș vrea să (menționează) ...................................
a. Trei motive pentru care acest lucru este important
pentru mine.................
realizarea acestui obiectiv pe termen lung?.............
3. Peste 15 ani, aș vrea să (completează cu) ..............................
a. Trei motive pentru care acest lucru este important
pentru mine ................
realizarea acestui obiectiv? .....................................
Activitatea 5. „Tipuri de însușiri sau caracteristici Holland”
Sarcină: alege și bifează în lista de mai jos, acele însușiri/trăsături

care te caracterizează în cea mai mare măsură.
Tabelul nr.11 „Tipuride însușiri sau caracteristici Holland”

1 2 3
Conformist Analitic Complicat
Sincer Precaut Dezordonat
Onest Critic Emoțional
Supus Curios Expresiv
Materialist Independent Idealist
Natural Cognitiv Imaginativ
Consecvent Introvertit Lipsit de abilități practice
Practic Metodic Impulsiv
Modest Modest Independent
Timid Precis Intuitiv
Stabil Rațional Nonconformist
Econom Rezervat Original
4 5 6
Convingător Curajos Conformist
Cooperant Ambițios Conștiincios
Prietenos Atrage atenția Atent
Generos Dominant Conservator
Săritor Energic Inhibat
Idealist Impulsiv Supus
Centrat pe probleme Optimist Ordonat
Amabil Caută plăcere Consecvent
Responsabil Popular Practic
Sociabil Încrezător în sine Controlat
Cu tact Sociabil Lipsit de imaginație
Înțelegător Vorbăreț Eficient
Interpretare: Numără câte trăsături ai bifat pentru fiecare coloană și

notează scorurile în dreptul cifrei corespunzătoare; se analizează codul
modelului Holland și se fac corelații cu mediile de muncă corespunzătoare
tipurilor de personalitate.
1–
2–
3–
4–
5–
6–
Activitatea 6. „Planul meu profesional de carieră”
Tabelul nr.12„Planul meu profesional de carieră”

Data: IDENTIFICAREA NEVOII
Stabilirea relației
Clarificarea rolurilor și așteptărilor
Clarificarea nevoii de consiliere
Stabilirea abordării în consiliere
Data: EVALUARE
Personalitate/Atitudini
Abilități/Cunoștinte/Stil de învățare
Valori
Interese
Mediu de muncă
Data: LUAREA DECIZIEI
Oferire de informații
Alternative
Decizie
Decizia este 100% a clientului
Data: STABILIRE PLAN CARIERĂ
Obiectiv
Acțiuni concrete
Posibile obstacole
Resurse
Data: ÎNCHEIERE + FOLLOW

Activitatea 7. Curriculum vitae „CV-ul, cheia succcesului meu”
 descrieți structura unui CV;

 descrieți greșelile posibile în redactarea unui CV;
 prezentați diferite modele de CV;
 argumentați importanța realizării corecte a unui CV.
Activitatea 8. „Scrisoarea de intenție”
Realizați o scrisoare de intenție ținând cont de următoarele repere: ce

este; ce trebuie să conțină; care sunt motivele/argumentele utile în realizarea
unui scrisori de intenție.
Activitatea 9. „Astăzi merg la interviu”
Prin acest exercițiu se urmăresc anumite aspecte legate de interviu și

de strategiile destinate căutării unui loc de muncă.
Interviul deține o parte importantă, de aceea trebuie avute în vedere
anumite aspecte precum: tipurile de interviu; regulile de urmat în cadrul
unui interviu; greșelile pe care le putem face în cadrul unui interviu.
Activitatea 10. „Planul meu de viață”
În prima parte a activității, studenții vor lucra pe perechi.

Fiecare va trebui să spună ce meserie crede că i s-ar potrivi colegului
apropriat și să-și argumenteze alegerea, făcând referire atât la calitățile, cât
și la defectele acestuia.
Cel vizat va trebui să comenteze caracterizarea făcută de colegul său,
să spună dacă este de acord sau nu cu acesta și care este meseria pe care
vrea s-o urmeze.
La fel vor proceda toți.
La sfârșitul acestei activități, studenții împreună cu profesorulvor
discuta alegerile făcute și compatibilitatea acestora cu aptitudinile și
competențele studenților.
În cea de a doua parte a activității, fiecareva primi spre completare
un chestionar care va cuprinde următoarele întrebări, răspunsurile vor putea
fi date pe o fișă separată:
1. Ai un plan de viitor în ceea ce privește cariera ta profesională?
2. Cine te-a influențat în acest sens?
3. Ai posibilitatea de a opta singur în ceea ce privește viitorul tău?
4. Te influențează părinții în alegerea viitorului?
5. Ce părere ai despre tinerii care pleacă în străinătate pentru a se
realiza?
6. Ai alege să pleci în străinătate? De ce?
7. Crezi că o carieră profesională depinde de calitățile și performanțele
omului sau de cunoștințe ori bani?
Activitatea 11. „Exerciții de reflecție și orientare în viitoarea

carieră”
Idei generale:
1. Carieră versus profesie. O.S.P. și orientarea carierei. Delimitări
conceptuale.
2. Autocunoașterea – km. 0 în dezvoltarea unei cariere de succes.
3. Piața muncii europene între cerere și ofertă. Șomajul. Tipuri, cauze,
efecte.
4. Dinamica ocupațiilor pe piața muncii în România și Europa. Meserii
„veterane”. Meserii de viitor.
5. Motivația pentru muncă – motivația pentru învățare:
interdependențe.
6. Școala, ca laborator de valorificare-valorizare a intereselor și
aptitudinilor prevocaționale ale tinerilor.
7. Ce este un profil ocupațional?
8. Deontologia profesională de tip european.
9. Cele mai solicitate abilități pe piața muncii europene.
10. Strategii de căutare a unui loc de muncă.
11. Decizia privind carieră.
12. Cariera didactică. Imaginea de sine a cadrului didactic.
13. Standarde ocupaționale pentru profesiile de: educator, învățător,
profesor, manager școlar.
14. Deontologia profesională a cadrului didactic.
15. Proiectul extra/didactic cu caracter european.
16. Ora didactică.
17. Ora/ședința de consiliere.
18. Stiluri de predare-învățare-relaționare. Rolul feed-back-ului în
comunicarea didactică.
19. Stilul de viață și cariera.
20. Inițiative în domeniul consilierei carierei adulților în Europa.
5. MODULUL: EDUCAȚIA
ANTREPRENORIALĂ
Educația antreprenorială se referă la stimularea interesului față de

domeniul antreprenorial și dezvoltarea unor competențe de analiză și
valorificare a oportunităților de afaceri.
5.1. Obiective
La finalul modulului clientul va fi capabil: să se (re)construiască o

imagine de sine realistă, să se formeze și exerseze deprinderi de comunicare
și negociere; să se exerseze abilitățile de lua decizii, de a planifica, anticipa,
de a ține evidența; să se stimuleze creativitatea în aria ideilor de afaceri; să
se dezvolte deprinderile de identificare a cerințelor pieței sau clienților
potențiali.
Conținuturi: motivația pentru a fi întreprinzător; resursele

personale/materiale necesare pentru a fi întreprinzător; piața muncii; politici
și tendințe pe piața muncii; idei de afaceri; realizarea unui plan de afaceri.
Competențe: motivație, entuziasm, implicare personală,
perseverență, autocontrol în gestionarea evenimentelor/situațiilor
problematice, nivel ridicat de flexibilitate și adaptabilitate, creativitate în
rezolvarea problemelor, lipsă de prejudecăți cu privire la muncă, capacitatea
de a lua decizii oportune în situații de presiune, abilități de comunicare și de
rezolvare a conflictelor, sensibilitate la dinamica pieței, seriozitate,
promptitudine în respectarea termenelor.
Strategii: dezbateri, problematizări, studii de caz, jocuri de rol.
5.3. Aplicații
Activitatea 1. „Planul meu de afaceri”
Realizați un plan de afaceri ținând cont de următorii pași:

 evaluarea personală, a contextului social, cultural, juridico-legislativ,
economic, politic;
 identificarea domeniului inițiativei profesionale personale;
 identificarea clienților, populației țintă, beneficiarilor potențiali;
 identificarea resurselor materiale și financiare;
 studiul de piață;
 publicitatea.
Activitatea 2. „Piața forței de muncă”
Realizați o listă cu cele mai importante motive pentru a munci.
Activitatea 3. „Angajarea, schimbarea locului de muncă,

concedierea”
Pornind de la conceptelede mai sus încercați să răspundeti la

următoarele întrebări:
 În ce domenii sau sectoare cerința de forță de muncă este în creștere
și în care în scădere?
 Care sunt cele mai importante calități solicitate de angajatori?
 Care este nivelul de studii care dă cele mai mari șanse de angajare în
anumite domenii sau sectoare economice?
Activitatea 4. „Șomajul”
Pornind de la faptul ca șomajul reprezintă un fapt dramatic, precizați

cauzele unui astfel de fapt și enumerați sentimentele, trăirile și atitudinile
tinerilor șomeri aflați în această situație.
Activitatea 5. Codul Ocupațiilor din România „COR”
Studiați Codul Ocupațiilor din România și găsiți trei ocupații care se

apropie ca profil de cea pentru care studiați acum.
Alegeți cea care vi se pare cea mai relevantă și descrieți-o.
Activitatea 6. Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse

„MMFES”
Căutați pe pagina de net a MMFES (Ministerul Muncii, Familiei și

Egalității de Șanse) legislația în domeniu muncii, familiei și egalității de
șanse și prezentați principalele direcții de acțiune.
Activitatea 7. „Reclama”
Creați o broșură/un flyer de dimensiuni A4 prin care să faceți

reclamă agenției voastre ipotetice, care oferă servicii de consiliere în carieră.
Activitatea 8. „Ce înseamnă a fi un bun antreprenor?”
Conținut: selectați 10-15 calități care considerați că sunt esențiale

pentru a fi un bun antreprenor și comentați alegerile făcute.
Tabelul nr.13 „Ce înseamnă a fi un bun antreprenor? ”

Activ Relaxat Creativ
Adaptabil Bun observator Decis
Grijuliu Răbdător Perceptiv
Provocator Intelectual Plăcut
Dominator Calm Liber
Plin de energie Deștept Timid
Întreprinzător Logic Serios
Hotărât Muncitor Superficial
Intuitiv Sensibil Sofisticat
Original Egoist De încredere
Stabil Persuasiv
Activitatea 9. „Ce am de oferit? Ce pot să fac?”
Scopul acestui exercițiu este găsirea unui loc de muncă/sector de

activitate care să corespundă cel mai bine nivelului actual al abilităților
clientului.
Tabelul nr.14„Ce am de oferit? Ce pot să fac?”

Autorealizare Control Munca în Predicție
Responsabilizare Empatie echipă Îndemânare
Analiză Evaluarea Munca Descoperire
Construcția unui persoanelor individuală Convingere
obiect Evaluarea Scris Conducere
Calcul proiectelor Citit Manipulare
Competiție Excelență Sinteză Testare
Clasificare Modă Discurs oral Supervizare
Coordonare Obediență Întrebare Cercetare
Consiliere Implementare Vânzare Inspirație
Creație Informare Vizualizare Inventiv
Decizie Organizare Verbalizare
Participare Predare Training
Negociere Promovare
Activitatea 10. „Piața muncii în România și Europa: similitudini

și diferențe”
Participanților li se cere să se grupeze câte 2 și prin intermediul unei

discuții de 10 minute să identifice 2-3 lucruri care aseamănă și 2-3 lucruri
care deosebesc cele 2 piețe.
Când fiecare pereche raportează rezultatele exercițiului, se notează
pe foia de flipchart pe o coloană asemănările și pe alta deosebirile.
Se observă faptul că un lucru care constituie asemănare pentru unii,
constituie deosebire pentru alții.
Concluzie: Piața muncii din țara noastră se construiește și se
« articulează » prin raportare și prin interacțiune cu piața UE.
Activitatea 11. „Ce abilități imi sunt necesare pentru a fi un

antreprenor de succes?”
Sarcină: din tabelul de mai jos realizați o ierarhie posibilă a

abilităților necesare pentru a fi o persoană de succes în afaceri.
Tabelul nr. 15 „Ce abilități îmi sunt necesare pentru a fi un antreprenor de succes?”
Abilități funcționărești Abilități de întrajutorare Abilități manageriale
 a aranja  a asista  a coordona
 a dactilografia  a consilia  a evalua
 a clasifica  a educa  a planifica
 a arhiva  a monitoriza  a conduce
 a comunica  a învăța pe cineva  a selecta
 a strânge informații  a ajuta  a explora
 a redacta  a îndruma/a sprijini
Abilități financiare Abilități de a oferi servicii Abilități tehnice

 a administra  a da sfaturi  a construi
 a analiza  a explica  a îmbina
 a calcula  a servi  a repara
 a organiza  a îndruma  a restaura
 a comercializa  a asculta
 a prevedea  a sprijini
 a specula  a ajuta
 a risca  a presta servicii
Abilități didactice Abilități de cercetare Abilități de conducere
 a adapta  a colecta  a influența
 a clarifica  a interpreta  a conduce
 a informa  a intervieva  a îndruma
 a exemplifica  a observa  a sintetiza
 a preda  a anticipa  a impune
 a forma/a educa  a îndruma  a implementa
 a comunica/a asculta  a comunica  a concedia
 a evalua  a manipula
 a sistematiza  a coordona
 a planifica  a hotărî
 a corecta
Abilități creative Abilități de comunicare Abilități interpersonale
 a acționa  a te adresa expresiv  a sprijini
 a decora  a dezbate  a interveni
 a combina  a formula  a asculta
 a crea  a asculta  a negocia
 a imagina  a empatiza  a consola
 a inova  a argumenta  a motiva
 a interpreta
 a improviza
 a exprima
 a sensibiliza
 a inventa
 a anima
6. MODULUL: MANAGEMENTUL
STILULUI DE VIAȚĂ
Managementul stilului de viață înseamnă abilități de management al

stilului de viață pentru creșterea calității vieții fizice, psihice, sociale și
ocupaționale.
6.1. Obiective
La finalul modulului clientul va fi capabil: să identifice

comportamentele de protecție și de risc; să argumenteze consecințele sociale
și de sănătate, de scurtă și de lugă durată ale unui stil de viată nesănătos; să
precizeze valori și atitudini pozitive, de acceptare a unui stil de viață sănătos
și de respingere a comportamentelor de risc; să analizeze rolul influenței
grupului, a familiei și a mass-mediei; să alcătuiască un plan de a face față
presiunii grupului; să aplice comportamente alternative în funcție de
context; să argumenteze luarea deciziilor în situații diverse; să exerseze
diferite strategii de management al stresului și al conflictelor; să desfășoare
activități de recreere.
Conținuturi:stil de viață; calitatea vieții individuale: fizică (sănătate

fizică, igiena personală, alimentație); psihologică (sănătate și adaptare
psihologică, cogniții, emoții, comportamente); spirituală (valori personale,
convingeri spirituale, standarde de conduită); calitatea vieții/relațiilor
sociale: apartenența fizică (cămin, școală, vecini, comunitate); apartenența
socială (familie, prieteni, colegi, vecini); apartenența comunitară (servicii
sociale și de sănătate, loc de muncă, programe educaționale și
recreaționale); calitatea vieții profesionale: dezvoltarea carierei;organizarea
timpului liber; dezvoltarea personală și profesională.
Competențe: abilități cognitive, rezolvarea de probleme, luarea de
decizii, dezvoltarea suportului informațional, abilități emoționale,
exprimarea emoțională, comunicarea asertivă a emoțiilor negative, abilități
sociale, căutarea și dezvoltarea suportului social, negocierea, asertivitatea.
Strategii de realizare: exercițiul fizic (min 3 ori/sapt), alimentație
sănătoasă, echilibrul somn-veghe, comportament sexual protejat, gândire
pozitivă despre sine, lume, viitor, relaționare interpersonală armonioasă,
menținerea suportului social, controlul stresului, comportamente
preventive/de siguranță, dezbateri, problematizări, studii de caz pe tema
stilului propriu de viață și influența lui asupra opțiunilor în carieră,
realizarea proiectelor pe tema stilului de viață, discuții pe tema egalității de
gen, exerciții de identificare amecanismelorde adaptare în situații potential
stresante, proiect de grup de promovare a suportului social în situații de
criză.
6.3. Aplicații
Activitatea 1. „Ce probleme avem și cum le rezolvăm?”
Se împarte colectivul în 4 grupe și fiecare grupă va primi o fișă de

lucru care să cuprindă o situație cu potențial de risc sau criză care va trebui
analizată și soluționată.
Situații posibile: violență; accidente; catastrofe naturale;competiții.
După ce fiecare grupă dezbate problema respectivă și prezintă
soluția găsită, se va proceda la întocmirea unor liste cu posibile surse de
stres ce-i pot afecta pe tineri, precum și a altora cu modalități de rezolvare a
acestora.
În încheierea activității, la alegere, câte o persoană din fiecare grupă
va spune dacă s-a confruntat cu o situație ce a constituit o sursă de stres,
dacă a rezolvat-o și cum anume a făcut acest lucru.
Activitatea 2. „Consumul de droguri - Flagel cu extindere

europeană și mondială”
Obiectivele acestei teme vizează aspecte precum:

 analiza datelor statistice privind rata de consum și traseele de
trafic de droguri în Uniunea Europeană;
 estimarea tendințelor în ceeea ce privește traficul și consumul
analizând comparativ prevederile legislative cu realitatea din
teren;
 necesitatea abordării unor măsuri eficiente de prevenire și
combatere a consumului de droguri;
 conceperea și realizarea design-ului schematic al unor proiecte și
programe de prevenire a consumului de droguri;
 alcătuirea unor liste cu finanțatorii, furnizorii de servicii în
comunitate, organizații guvernamentale și nonguvernamentale;
 stabilirea de relații de tip partenerial, contacte care să faciliteze
formarea unei echipe de proiect;
 alcătuirea unui proiect pe tematica prevenirii consumului de
droguri;
 ilustrarea consecințelor psihosocialeale consumului de tutun,
droguri, alcool;
 încurajarea tinerilor pentru a participa la forum-uri virtuale pe
teme antidrog.
Activitatea 3. „Sănătatea organizațională în instituțiile de

învățământ”
Obiectivele activității sunt:

 identificarea condițiilor psihosociale care pot declanșa reacții
agresive în rândul tinerilor;
 evalurea propriile atitudini referitoare la modul de judecată al
tinerilor;
 cunoașterea cerințelor UE cu privire la fenomenul delincvenței
juvenile;
 elaborarea de modele de activități/intervenții educative cu rol
predictiv: identificarea cauzelor, efectelor și funcțiilor pedepsei
dintr-o perspectivă psihopedagogică;
 elaborarea un program educațional de prevenire și combatere a
delincvenței juvenile;
 conceperea unui model de program educațional pe tema
bunăstării psihosociale a școlii: realizarea sondajelor de opinie ca
instrumente și modalități de a împiedica recidiva și de a schimba
atitudini;
 familiarizarea cu preocupările, obiectivele și programele UE
privind protejarea și promovarea sănătății mentale individuale și
organizaționale.
Activitatea 4. „Chestionar: Tutunul și alcoolul”
1. Ce înseamnă băutura alcoolică?

2. Alcoolul și tutunul sunt alimente?
3. Alcoolul și tutunul atacă sănătatea?
4. Ce părți ale corpului atacă alcoolul și tutunul?
5. Ce este mai rău ca cineva să bea și să fumeze înainte de 18 ani sau
după 18 ani?
6. Ce înseamnă a bea din când în când?
7. Ce înseamnă să devii dependent de alcool și de tutun? Dezvoltați
subiectul!
8. Credeți că stând pe lângă fumători sau alcoolici este bine să-i
imitați?
9. Credeți că bând mai mult și fumând păreți mai interesanți?
10. Credeți că merită să vă distrugeți sănătatea ca să fiți la modă?
11. Care credeți că ar fi cauzele care îi determină pe oameni să bea?
Enumerați!
12. Care credeți că ar fi cauzele care îi determină pe oameni să fumeze?
Enumerați!
13. Ați fost tentați să fumați?
14. Beți ceva din când în când? Dacă da, ce anume?
15. La voi în familie se bea și se fumează?
Activitatea 5. „Educație pentru sănătate sexuală”
Se împarte grupa de studenți în 4 echipe. Fiecare echipă va discuta

una din teme:
 Ce cred fetele despre băieți?
 Ce cred băieții despre fete?
 Cum ar vrea fetele să se poarte băieții cu ele?
 Cum ar vrea băieții să se poarte fetele cu ei?
Activitatea 6. „Miturile sexuale, stereotipurile de gen”
Grupa de lucru de împarte în 4 echipe, fiecare echipă are sarcina să

discute una dintre următoarele teme:
 argumente pro/contra pentru „băiatul este cel care trebuie să ia
initiațivă”;
 argumente pro/contra pentru „fata impune limitele unei relații”;
 ce înseamnă sexualitate;
 care sunt cele mai obișnuite convingeri ale oamenilor despre
sexualitate?
Activitatea 7. „Chestionar: HIV/SIDA”
1. SIDA se transmite prin îmbrățișarea unei persoane infectate cu HIV.

(F)
2. Virusul HIV se poate lua de la toaletă.(F)
3. Numai homosexualii și prostituatele pot să se infecteze cu HIV.(F)
4. Utilizarea prezervativului este una dintre cele mai eficiente metode
deprotecție față deinfectarea cu virusul HIV.(A)
5. Este periculos să stai în aceeași clasă cu un coleg infectat cu virusul
HIV.(F)
6. După un singur contact sexual nu poți să te infectezi cu HIV.(F)
7. SIDA se transmite de la mama la făt.(A)
8. Numai persoanele imorale pot să se infecteze cu HIV. (F)
9. Persoanele care consumă droguri injectabile au un risc crescut pentru
infectarea cu HIV.(A)
10. Singura cale sigură de a evita infectarea cu HIV este abstinența
sexuală.(A)
11. Virusul HIV se transmite prin sărut.(F)
Activitatea 8. „Mituri despre emoții”
Studenții vor fi împărțiți în 4 echipe, fiecare echipă va aduce cât mai

multe argumente pro și contra pentru una dintre afirmațiile, apoi își vor
susține argumentele în fața celorlalți colegi: a-ți exprima emoțiile este un
semn de slăbiciune și vulnerabilitate, bărbații nu trebuie să-și exprime
emoțiile, emoțiile negative sunt distructive și toate emoțiile negative sunt
rezultatul stresului.
Activitatea 9. „Conflictul social”
Echipa va fi împărțită în 5 grupe, fiecare grupă având ca sarcină

identificarea argumentelor pro și contra pentru una dintre următoarele
afirmații:
 conflictul se rezolvă de la sine cu trecerea timpului;
 conflictul este întotdeauna negativ și distructiv;
 a avea un conflict este un semn de lipsă de autocontrol;
 într-un conflict întotdeauna cineva pierde;
 confruntarea cu o problemă sau într-o dispută este întotdeauna
neplăcută.
Bibliografie
[1] Amabile, T, M. (1997). Creativitatea ca mod de viaţă. Ghid pentru
părinţi şi profesori, Bucureşti: Editura Ştiinţă & Tehnică.
[2] Băban, A. (2003), Consiliere educaţională. Ghid metodic pentru
orele de dirigenţie şi consiliere, Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul.
[3] Băban, A., Petrovei,D., Lemeni,G.,(2002). Consiliere și orientare:
ghidul profesorului. București: Humanitas Educațional.
[4] Bălănescu, O., Georgescu, T., Mateiciuc, C. (2001). Ghidul
dirigintelui. Bucureşti: Editura Ariadna.
[5] Bărboiu (Chircu), E.S., (2012). Consilierea pentru carieră în
învățământul superior tehnic.Teză de doctorat, FPSE, UB.
[6] Casa Corpului Didactic. (2006). Proiectul de formare a cadrelor
didactice. Ora de consiliere și orientare școlară - În vederea
implementării noii programe școlare. București.
[7] Centrul Național de Resurse pentru orientare Profesională. (2003).
Tehnologii informatice și de comunicare în consilierea carierei.
București.
[8] Cocoradă, E. (2004). Consilierea în școală - o abordare
psihopedagogică. Sibiu: Editura Psihomedia
[9] Ghica, V. (1998). Ghid de consiliere și orientare școlară. Iași:
Editura Polirom.
[10] Ghica, V. (1998). Ghid de consiliere şi orientare şcolară pentru
orele de dirigenţie. Iaşi: Editura Polirom.
[11] Jigău, M. (2006). Consilierea carierei. Compendiu de metode și
tehnici. București: Editura Afir.
[12] Jigău, M. (2003). Tehnologiile informatice şi de comunicare în
consilierea carierei. Bucureşti: Editura Afir.
[13] Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. București: Editura Sigma.
[14] Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C.,Marcinschi, F.,
Murgu, A., Oancea, A., Șandru, I. (2003). Ghidul carierei mele.
București: Humanitas Educațional.
[15] Szilagyi, A. (2007). Manualul consultantului în carieră. Iași:
Institutul European.
[16] Tomșa, Gh. (1999). Consilierea și orientarea în școală. București:
Casa de Editură și Presă Viața Românească.
[17] Tomșa, Gh. (1996). Dicționar de orientare școlară și profesională.
București: Editura Afeliu.
Anexe
Anexa1. Fișa de înregistrare a subiectului
1. Data începerii procesului:

2. Numele clientului:
3. Succesiunea ședințelor:
4. Nevoia de consiliere exprimată de client:
5. Informații despre client:
6. Adresă și telefon:
7. Stare civilă:
8. Loc de muncă (dacă este cazul):
9. Facultatea, an de studii, grupa, specializarea:
10. Situația școlară preuniversitară:
11. Informații medicale (afecțiuni cronice în familie, boli psihice,
tratamente):
12. Familia:
13. Stil de viață, hobby:
14. Descrierea clientului (aspecte nonverbale semnificative în timpul
întâlnirilor):
15. Instrumente, tehnici de assesment propuse și rezultate:
16. Abordarea în consiliere:
17. Etape:
18. Dificultăți:
Observații:
Anexa 2. Fișa psihopedagogică de cunoaștere și autocunoaștere a
beneficiarului
A. Informații generale
1) numele și prenumele:
2) data și locul nașterii:
3) localitatea:
4) unitatea de învățământ:
5) data completării fișei:
B. Date familiale
1) numele și prenumele părinților:
a) tata:
b) mama:
2) ocupația și locul de muncă ale părinților:
a) tata:
b) mama:
3) date despre frați/surori:
4) condiții materiale:
5) climatul educativ:
C. Date despre dezvoltarea fizică și starea de sănătate
1) înălțimea:
2) greutatea:
3) antecedente medicale (conform fișei medicale):
4) probleme actuale (conform fișei medicale):
D. Date privind situația școlară/universitară și extrașcolară
1) evidențierea globală a rezultatelor școlare/universitare:
2) cauze care au favorizat obținerea rezultatelor foarte bune la unele
discipline:
3) dificultăți majore la învățătură și cauzele care le-au determinat:
4) participarea la activități extrașcolare:
E. Date psihologice
1) dezvoltarea senzorială:
2) spiritul de observație:
3) imaginația (nivelul dezvoltării acesteia):
4) gândirea:
a) capacitatea de înțelegere:
b) rezolvarea de probleme:
5) memoria (nivelul dezvoltării acesteia):
a) mecanică:
b) logică:
6) limbajul:
a) ușurința/dificultatea exprimării verbale;
corectitudinea/incorectitudinea exprimării verbale:
b) limbajul nonverbal (expresivitatea):
c) limbajul paraverbal:
7) atenția:
a) capacitatea de concentrare a atenției:
b) distributivitatea:
c) mobilitatea atenției:
8) stilul de învățare al studentului:
a) auditiv:
b) vizual:
c) tactilo-kinestezic:
d) olfactiv:
9) afectivitatea:
a) stabilitatea:
b) intensitatea:
c) durata:
d) mobilitatea:
e) expresivitatea trăirilor afective:
10) voința și motivația:
a) perseverența în urmărirea scopurilor:
b) rapiditatea în luarea deciziilor:
c) interesele (generale, speciale):
11) principalele aspecte referitoare la personalitate:
a) temperamentul:
b) aptitudinile:
 nivelul inteligenței studentului:
 aptitudini speciale:
c) caracterul:
 atitudinea față de ceilalți:
 atitudinea față de propria persoană:
 atitudinea față de muncă:
d) creativitatea:
12) date referitoare la conduită :
a) conduita la ore:
b) conduita în colectiv:
c) conduita în grupul de prieteni:
d) conduita în familie:
13) date referitoare la orientarea școlară și profesională :
a) opțiunea personală:
b) opțiunea părinților (familiei):
c) recomandarea dirigintelui:
d) recomandarea consilierului:
14) motivarea ședintelor de consiliere:
F. Aprecieri generale. Concluzii:
a) preocupările sistematice:
b) activism social, participare la viața grupului și a comunității:
c) nivelul autocunoașterii:
d) aspirații, proiecte de viitor:
e) șanse și oportunități:
Anexa 3. Chestionar de evaluare a demersului de consiliere
Vă rugăm să completați în scris răspunsurile la următoarele întrebări:

1. Care sunt abilitățile pe care mi le-am dezvoltat în cadrul acestui
program de consiliere?
2. Ce anume consider că reprezintă punctele tari ale mele?
3. Dacă aș fi într-o situație de angajare, ce calități cred că ar aprecia un
angajator la mine?
4. Care sunt punctele mele slabe?
5. Dacă aș fi într-o situație de angajare, ce puncte slabe cred că ar găsi
un angajator la mine?
6. Ce realizări personale/profesionale am înregistrat în ultimul an?
7. Cu ce realizări mă mândresc?
8. Care dintre proiectele în care m-am implicat mi-a plăcut cel mai
mult?
9. Care sunt preocupările din timpul liber?
10. Ce tip de muncă mi s-ar potrivi? De ce?
11. Ce tip de muncă aș considera că m-ar plictisi? De ce?
12. Ce tip de abilități dețin?
13. La școală, la ce materii am obținut notele cele mai mari?
14. Dar la facultate?
15. La ce tip de training mi-aș dori să particip? De ce?
16. Mi-aș dori să am o ocupație prin care să ajut oamenii? În ce mod?
17. Aș prefera să am de- a face cu oameni, obiecte sau fapte?
18. Imi place să călătoresc?
19. Prefer munca la birou sau în aer liber?
20. Aș prefera să îmi planific singur ziua sau mă ajută cineva?
21. Prefer orele de muncă 8-16 sau alt interval orar? De ce?
22. Aș dori să fiu propriul meu șef?
23. Există o limitare fizică de care sufăr?
24. Dacă aș fi dispus ca să mă mut, în ce oraș și de ce?
25. Cât de importantă este securitatea locului de muncă pentru mine?
26. Sunt ambițios?
27. Care sunt aspirațiile mele sociale și economice?
28. Este scopul meu în carieră compatibil cu aspirațiile mele sociale și
economice?
29. Alte sectoare ale pieții muncii care m-ar interesa ar putea fi...............
30. Mă potrivesc cu cariera aleasă de mine pentru că ...............................
31. Ce anume doresc de la un loc de muncă?
32. Înainte să răspund la aceste întrebări scopul meu în carieră era ..........
33. Ce întrebare aș simți să adaug la această listă de întrebări?

Ghidul Carierei Mele

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Carierei Mele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELENA OLIVIANA EPURESCU

GHID MINIMAL DE BUNE PRACTICI

Editura POLITEHNICA PRESS

Acest ghid conține o serie de activități șiexerciții menite să

Nr. Denumirea Pag.

3. Scala valorilor personale

5. Scala „Autoaprecierii Imaginii de Sine”

7. „Sunt o persoană asertivă?”

9. „V-ați ales bine profesia?”

11. „Tipuri de însușiri sau caracteristici Holland”

13. „Ce înseamnă a fi un bun antreprenor?”

15. „Ce abilități îmi sunt necesare pentru a fi un antreprenor de succes?”

La finalul modulului clientul va fi capabil: să prezinte posibilitățile

1.2. Conținuturi, competențe, strategii

Conținuturi: dezvoltare personală, autocunoaștere; atitudine față de

Activitatea 1. Exercițiul „În oglindă”

Tinerii au frecvent o imagine interioară despre sine, adeseori sunt

Activitatea 2. Exercițiul „Floarea vieții mele”

Scop: este un exercițiu de autocunoaștere ai cărui itemi de

Scop: este un exercițiu de autocunoaștere ai cărui itemi au rolul de

Activitatea 4. „Fereastra Johari”

Scop: ,,Fereastra Johari” este un exercițiu de autocunoaștere, prin

Tabelul nr.1 „Fereastra Johari”

Activitatea 5. „Fereastra Dori”

Scop:,,Fereastra Dori”este un exercițiu de autocunoaștere,

Tabelul nr. 2 „Fereastra Dori”

Activitatea 6. „Exercițiu pentru evaluarea valorilor personale”

Scop: conștientizarea valorilor personale.

Ajutorarea altora A fi implicat direct în ajutorarea altor oameni, individual sau

Relații publice A avea zilnic contact public.

Munca individuală A realiza proiecte de unul singur, având contacte limitate cu

Competiția Implicarea în activități în care abilitățile mele concurează cu

Luarea deciziilor A avea puterea de a decide strategiile și direcțiile unei

Munca sub presiune A lucra sub presiunea timpului.

Expertiza A deveni expert în ceea ce fac.

Creativitate generală A avea oportunitatea de a crea programe, materiale noi sau

Precizie în muncă A lucra în situații unde atenția la detalii și acuratețea sunt

Stabilitate A avea constanță în muncă și îndatoririle care sunt destul de

Siguranță A avea siguranța păstrării job-ului și primirii unor

Recunoaștere A fi în mod public recunoscut pentru munca mea.

Aventurare/Risc A avea îndatoriri frecvent supuse riscului.

Independență A fi capabilsă descopăr natura muncii mele fără suport

Implicații morale A simți că munca mea se potrivește unor standarde morale

Comunitate A trăi într-un mediu în care să poți participa la rezolvarea

Independență de timp Să existe posibilitatea de a lucra după propriul program, fără

Menționează din lista prezentată:

Scop: Prin intermediul scalelor de mai jos,se poate realiza

(1) „Scala Stimei de Sine”

Instructaj:„Citește cu atenție enunțurile de mai jos și răspunde

(2) Autoaprecierea imaginii de sine„Scala Autoaprecierii

Aceasta scală reprezintă o listă de adjective ce exprimă o serie de

Tabelul nr.5 Scala „Autoaprecierii Imaginii de Sine”

(3) „Scala Dezirabilității Sociale”

Furnizează o măsură a tendinței de a da răspunsuri dezirabile pentru

Tabelul nr. 6 Scalele „Dezirabilității Sociale”

Activitatea 8. „Analiza DOTS”

Scop: Acest exercițiu are rolul de a-l pune pe student să efectueze o

Comunicarea și relaționarea interpersonală reprezintă capacitatea de

La finalul modulului clientul va fi capabil: să analizeze motivele

2.2. Conținuturi,competențe, strategii

Conținuturi: motivele pentru a studia comunicarea; componentele

În școală se încurajează munca în grup, iar evaluarea se face

Profesorul este perceput ca o amenințare pentru grup, în special dacă

Activitatea 3. „Spate în spate”