https://doi.org/10.5281/zenodo.

4621303

Metode Cantitative de Diagnoză

Organizaţională: Chestionarele în
Procesul de Diagnoză
Bogdan Cocoş, Adelina Neagu, Anca Vlăduţi, Marius-Gabriel Amzulescu
Departamentul de Psihologie, Universitatea din Bucureşti
25 Martie 2021

https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/
 1. Caracteristici şi Tipuri de Chestionare
pentru Angajaţi
Metode Cantitative de 2. Poziţionarea Unui Chestionar pentru
Angajaţi
Diagnoză Organizaţională: 3. Coordonarea şi Planificarea Unui Proiect
Chestionarele în Procesul de de Evaluare a Angajaţilor
4. Conţinutul Unui Chestionar
Diagnoză 5. Modele de Itemi şi Chestionare
6. Procese de Dezvoltare de Chestionare
Cuprins 7. Eşantionare
8. Campania de Informare Dinaintea
Evaluării
9. Colectarea Datelor
10. Analiza Datelor
11. Limitări
1. Caracteristici şi
Tipuri de Chestionare
pentru Angajaţi
 Scurt Istoric (Jacoby, 1988)

● Mediul industrial.
● Dezvoltate începând cu anii ‘20.
● Instrumente de rezolvare a diverselor probleme industriale.
● Utilizate, pe larg, la sfârşitul anilor ‘30 şi ulterior celui de Al Doilea Război
Mondial, pentru adresarea relaţiilor dintre angajaţi şi a loialităţii acestora față
de organizație.
Exemple (Borg & Mastrangelo, 2008, pp. 6, 7)
Caracteristici Comune Chestionarelor (Borg & Mastrangelo, 2008)

1. Angajaţi (e.g., niveluri, funcţii, regiuni, subgrupuri) - Populaţie vs. eşantion.

2. Metode - Chestionare, interviuri, focus groups.
3. Proces sistematic - În acord cu un plan bine definit.
4. Atitudini, opinii, percepţii - Legate de observaţii, dorinţe, evaluări,
îngrijorări, amintiri, emoţii.
5. Problematici importante pentru atingerea ţelurilor organizaţionale.
6. Agregarea răspunsurilor grupurilor variate de angajaţi, prin raportarea de
indicatori şi indici statistici.
7. Construirea către atingerea ţelurilor organizaţionale.
Tipuri de Angajaţi şi Recomandări (adaptat după Borg & Mastrangelo, 2008, p. 26)

Tipul de angajat Conţinut Scop Rolul angajatului Rolul managerului

Organizarea condiţiilor Optimizarea muncii şi Livrarea de scoruri

Maşinărie Ajustare, reparare, optimizare
de lucru a proceselor măsurabile

Amplificarea
Copil Climat, satisfacţie Luarea cuvântului Interes, compasiune
satisfacţiei cu munca

Optimizarea Diagnosticarea Iniţializarea sistemelor şi

Robot Eficienţă
funcţionalităţii funcţiilor din sistem programarea

Înţelegerea Articularea a ce vrea,

Individ Valori Înţelegerea direcţiei personale
diferenţelor de fapt

Întărirea culturii de
Partener de afaceri Strategii Contribuţii, implicare Implicarea tuturor în strategii
afaceri
2. Poziţionarea Unui
Chestionar pentru
Angajaţi
Spaţiul Modelului (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 28)
 Paşii Poziţionării (Borg & Mastrangelo, 2008)

1. Definirea preliminară a ţelurilor proiectului.

2. Specificarea iniţială a constrângerilor legate de proiect (e.g., timp, buget,
resurse, etc.).
 Antecedente şi Nevoi Aparente (Becker, 1997, în Borg & Mastrangelo, 2008)

1. Cerinţa preparării şi demarării unui chestionar pentru angajaţi.

2. Probleme legate de moralul angajaţilor sau de comportamentele specifice ale
acestora la locul de muncă.
3. Identificarea obstacolelor şi a barierelor ce stau în calea eficacităţii angajaţilor, fapt
urmat de găsirea unor soluţii cu efecte maxime.
4. Încercarea de optimizare a culturii comunicaţionale a companiei.
5. Angajaţi fericiţi → Angajaţi productivi → Clienţi satisfăcuţi.
6. Planificarea strategică şi gândirea sunt promovate prin întrebări focalizate pe
aspecte specifice.
7. Cel ce construieşte un astfel de chestionar este interesat, în permanenţă, de
repetabilitatea acestuia şi de stabilitatea/generalizabilitatea de la o organizaţie la
alta.
8. Racordarea companiei la anumite standarde de calitate.
 Reguli de Confidenţialitate (Borg & Mastrangelo, 2008)
1. Participarea este voluntară.
2. Numele respondenţilor nu sunt înregistrate.
3. Doar trei demografice sunt evaluate:
a. Vechimea în organizaţie.
b. Unitatea/Departamentul respondentului.
c. Poziţia ierarhică a respondentului.
4. Respondenţii pot sări peste orice item/întrebare îşi doresc.
5. Rezultatele sunt raportate exclusiv în termeni descriptivi (e.g., procentaje,
medii).
6. Răspunsurile la un anumit item sunt raportate doar dacă cel puţin 7
respondenţi au răspuns la acesta.
3. Coordonarea şi
Planificarea Unui
Proiect de Evaluare a
Angajaţilor
Arhitectura Unui Proiect de Evaluare (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 62)
 Sarcinile Coordonatorilor Proiectului

1. Informarea managementului.
2. Construirea şi ghidarea informaţiei pentru toţi cei implicaţi în proiect.
3. Propunerea de itemi.
4. Verificarea itemilor.
5. Verificarea traducerilor/adaptărilor chestionarelor.
6. Specificarea rapoartelor necesare.
7. Generarea şi administrarea de echipe.
8. Identificarea şi construirea de abilităţi de feedback.
9. Identificarea şi construirea de abilităţi de management al acţiunii.
10. Susţinerea de ateliere, în scopul discutării rezultatelor ulterioare proiectului.
11. Susţinerea managerilor şi a non-managerilor în planificarea acţiunii.
12. Observarea proceselor de follow-up şi informarea în acord cu aceasta.
Schema Planificării (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 68)
Roluri în Planificare (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 70)
4. Conţinutul Unui
Chestionar
Model #1: Cadrul de Lucru General pentru Conţinutul Evaluărilor (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 80)
Model #2: RACER (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 84)
5. Modele de Itemi şi
Chestionare
 Exemple de Concepte Comun Evaluate în Diagnoza Organizaţională

● Conflict şi ambiguitate de rol (vezi Shepherd & Fine, 1994; Smith et al.,
1993).
● Coping (vezi Dewe & Cooper, 2007; Greenaway et al., 2015; Oakland &
Ostell, 1996).
● Climat organizaţional (vezi Hellriegel & Slocum, 1974; Patterson et al.,
2005).
● Burnout (Maslach et al., 1986; Schaufeli et al., 2020).
● Echilibrul muncă-viaţă (vezi Dex & Bond, 2005).
Exemple de Itemi #1 - Burnout (Schaufeli et al., 2020)
Exemple de Itemi #2 - Echilibrul Muncă-Viaţă (Dex & Bond, 2005, pp. 630, 631)
6. Procese de
Dezvoltare de
Chestionare
 Procesul de Dezvoltare a Scalelor (Hinkin, 1998)

● Generarea de itemi - Itemii ar trebui să fie clar relaţionaţi cu constructul

teoretic evaluat/vizat.
● Administrarea chestionarelor - Colectarea de date atât pentru evaluarea
structurii factoriale a noii scale, cât şi pentru examinarea ulterioară a validităţii
convergente, discriminante şi de criteriu.
● Reducerea numărului iniţial de itemi - În acord cu strategii specifice de
interpretare a analizelor factoriale exploratorii.
Procesul de Dezvoltare a Scalelor (Hinkin, 1998) (contd.)

● Analiza factorială confirmatorie - Evaluarea cantitativă a calităţii structurii

factoriale relevate de analiza factorială exploratorie.
● Validitate convergentă/discriminantă - Justificarea relaţiilor dintre variabile
(i.e., validitate concurentă) + Matricea MTMM (i.e., validitate discriminantă).
● Replicare (i.e., cu posibilitatea de a se reveni la pasul 3) - Încrederea în
faptul că scala finală prezintă indici psihometrici corespunzători viitoarelor
cercetări/diagnoze.
7. Eşantionare
Putem cuprinde
întreaga populaţie?
Cum/În ce situaţie?
Eşantionare Nealeatorie vs. Eşantionare Aleatorie (vezi Borg & Mastrangelo, 2008, pp. 173-176)

Eşantionare Nealeatorie Eşantionare Aleatorie

● De convenienţă. ● Simplă aleatorie.

● Cazuri tipice, extreme şi experţi. ● Aleatorie sistematică.
● Cut-off-uri. ● Aleatorie stratificată.
● Bulgăre de zăpadă. ● Pe grupuri.
● Eşantionarea pe cote. ● Multi-stadială.
Erorile de eşantionare apar în
momentul în care eforturile de
a surprinde anumite
caracteristici, într-un eşantion,
nu ne permit generalizarea
concluziilor la populaţia-ţintă.
Din convenienţă (i.e., simptomele
psihosomatice apărute în urma
analizării unor serii scrise ce
conţin numere şi litere), nu vom 😱
lista „matematica” din spatele
acestor erori. Ea există şi este, cu
adevărat, înspăimântătoare!
 Justificarea Dimensiunii Eşantionului (Lakens, 2021)

1. Măsurarea întregii populaţii.

2. Constrângeri legate de resurse.
3. Precizie - Suficiente date colectate pentru a putea fi justificată precizia.
4. Analiză de putere a priori - Testarea statistică a mărimilor efectelor, având,
în spate, ideea de putere statistică.
5. Euristici - Conform literaturii de specialitate sau conform părerilor experţilor.
6. Nicio justificare - Cercetătorul/Consultantul nu are un motiv de a justifica
dimensiunea unui anumit eşantion, sau nu are ţeluri specificate în clar şi nu
vrea să comunice onest această caracteristică.
8. Campania de
Informare Dinaintea
Evaluării
 Fazele Unei Campanii de Informare (Borg & Mastrangelo, 2008)

● Faza 1 - Înaintea chestionarelor:

○ Anunţul iniţial şi date generale despre proces.
○ Motivaţia de participare.
○ Colectarea de date.
● Faza 2 - Între chestionare şi procesele de follow-up:
○ Rate de participare + mulţumiri.
○ Tendinţe generale, conform primelor rezultate.
○ Reacţii iniţiale.
○ Feedback.
○ Ateliere.
● Faza 3 - Rezultate şi procese de follow-up:
○ Priorităţi generale de acţiune.
○ Planificarea acţiunilor pe departamente şi regiuni.
○ Informarea privind progresul implementării.
○ Evaluarea rezultatelor.
9. Colectarea Datelor
 Despre Procesul de Colectare de Date (Borg & Mastrangelo, 2008)

1. Administrare şi logistică.
2. Colectarea de date în sesiuni de grup.
3. Colectarea de date prin mail (i.e., nu email, ci mail clasic, prin poştă).
4. Colectarea de date online.
5. Metode alternative (e.g., telefonic, mesagerie vocală).
6. Amplificarea ratelor de răspuns (i.e., prin modalităţi persuasive, reducerea
problematicilor legate de anonimitate şi confidenţialitate, prin transparenţă şi
vizibilitate, prin imbolduri, prin reminders, prin scrisori tip invitaţie).
7. Introducerea datelor şi codificarea acestora.
8. „Curăţarea” datelor.
10. Analiza Datelor
 ⚠

DISCLAIMER
Nu se vor utiliza proceduri statistice dificile sau dificil de înţeles (e.g., analize SEM, latent class
modeling, modele Rasch, etc.), chiar dacă ar putea fi utilizate. Scopul analizelor statistice, în
cazul de faţă, este acela de a ne face o idee asupra a ce ar trebui adresat, nu aceea de a publica
în jurnale academice axate pe metodologia cercetării şi psihometrie.
Modalităţi de Analiză a Datelor (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 242) (1)
Modalităţi de Analiză a Datelor (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 246) (2)
Modalităţi de Analiză a Datelor (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 248) (3)
Modalităţi de Analiză a Datelor (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 254) (4)
Modalităţi de Analiză a Datelor (Borg & Mastrangelo, 2008, p. 257) (5)
11. Limitări
Eroarea = „Abatere a
rezultatelor sau inferenţelor
de la adevăr, sau procesele
ce duc la astfel de abateri”
(Last, 2001, în Choi & Pak,
2004, Introduction).
 Un „Catalog” de Limitări (Choi & Pak, 2004)

● Peste 40 de tipuri de erori/limitări, conform literaturii de specialitate.

● Probleme legate de:
○ Itemi - Probleme lexicale, date lipsă/inadecvate, scale eronate, întrebări sugestive, intruziune,
inconsistenţă.
○ Chestionar - Probleme de formatare, de durată efectivă a chestionarului, de structură.
○ Administrare - Lipsa obiectivităţii intervievatorului, Reacţii conştiente şi subconştiente ale
respondenţilor, învăţarea itemilor, rememorarea eronată a itemilor, diferenţe culturale.
Reacțiile la Testare și Efectele Lor (Hausknecht, Day, & Thomas, 2004)

● Reacții la testare - Utilitatea percepută, acuratețea percepută, validitate de

fațadă (sau job relatedness).
● Efecte - Motivația de testare, maniera de răspuns (e.g., răspunsuri aleatorii,
distorsiune pozitivă sau negativă).
 Operaționalizarea Constructelor (Hinkin, 2005)

● O limită importantă a instrumentelor calitative de evaluare este faptul că nu

permit înțelegerea unor fenomene care nu au fost deja operaționalizate.
● Nu putem gestiona ce nu putem măsura! Dar nu putem măsura ceva ce nu
putem anticipa → Rolul evaluării calitative în diagnoză.
 🥺
👉👈
Vă mulţumim pentru atenţia acordată!
Referinţe Bibliografice
Lista completă poate fi consultată la acest link.