Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Departamentul de Asistență Socială

Anul I

Referat pentru disciplina: Sociologie politică

Manfred Steger, Globalization. A very short
introduction.

Domokos Reka
Iunie, 2021
 În lumea cotidiană în care trăim, globalizarea este un concept popular dar în același
timp și plin de controverse. Este una dintre cele mai dezbătute teme încă de la căderea
comunismului, căderea comunismului fiind evenimentul care a dat amploare la realizarea
conexiunilor între diverse națiuni, astfel creeându-se o interdependență între acestea.

Am ales această temă deoarece încă din liceu, eram pasionată de conceptul de
globalizare. Prima dată auzisem despre acest fenomen la ora de engleză, când doamna
profesoară ne-a întrebat dacă am auzit vreodată de melodia “Amerika” de la trupa
Rammstein. Iar apoi, în după cele 40 de minute petrecute în bancă, am ieșit în pauză plăcut
surprinsă, dar îngândurată.

Așadar, la începutul cărții, autorul Manfred Steger ne relatează despre importanța

clarificării conceptului de globalizare. Scopul acestei cărți este de a descrie și de a analiza
dimensiunile vaste a globalizării, totodată să ne furnizeze o metodă critică de abordare a
diferitelor forme ale globalizării. De asemenea, Steger își exprimă și propria opinie în legătură
cu tema abordată. El susține că susține marketing-ul este necesar pentru schimburile
materiale. Totodată, se bucură de faptul că lumea devine un spațiu interdependent care
intensifică șansa oamenilor de a lua în cunoștință umanitatea dincolo peste hotare: oriunde am
locui, cu toții dispunem de o umanitate care ne leagă pe noi toți. (Steger, 2013, pp. 15)

De asemenea, el susține mișcarea fluentă a ideilor și a bunurilor, dezvoltarea

tehnologiei, doar în cazul în care corespunde cu ideea egalității față de toate persoanele, mai
ales acelora care locuiesc în lumea a treia, spre exemplu continentul african.

Autorul face referire la două scrieri care consideră că a lăsat cititorii cu o impresie
simplistă, anume că, globalizarea este o forță tehno-economică de neoprit care răspândește
idei capitaliste și valori specifice civilizației vestice, eradicând astfel tradițiile locale și
culturile națiunilor. Noțiunea de globalizare și-a făcut apariția și sub denumirea de
“americanizare” care a provocat teamă, cât și speranță. Prin urmare, mulți oameni întâmpină
dificultăți când vor să definească termenul de „globalizare”. Steger a ales să definească
globalizarea ca fiind: o miriadă de conexiuni și fluxuri ce permite realizarea conectivității; de
la național la global; de la vest la est; de la nord la sud. (Steger, 2013, pp. 23-24)
 Analogia creată de Stegner între globalizare și Cupa Mondială din 2010 ne arată cât de
cât de interconectați am ajuns noi să fim în secolul al XXI-lea. Însă, asta nu înseamnă că noi
ca națiune devenim irelevanți sau dispăruți. Ba din contră, prin urma mișcărilor globale, noi
ne schimbăm caracterul. Într-adevăr, la esența globalizării se află dorința de transformare a tot
ceea ce ține de formele contactului uman. Așadar, globalizarea denotă transformare și
civilizațiile sunt afectate într-un mod diferit de schimabarea structurii sociale și zonelor
culturale.

Sociologii sunt adepții întrebărilor la care doresc să găsească răspunsuri. Stegner și-a
pus niște întrebări în legătură cu această tematică și de asemenea mulți profesioniști în
domeniu au creat definiții noi. Stegner a făcut referire la trei profesori de diverse discipline.
Toți trei au venit cu definiții unice dar în același timp cu același nucleu, toți făcând referire la
transformare. (Stegner, 2013, pp. 28-36)

Scurta istorie a globalizării și proveniența ei a fost descrisă de autor, făcând referire la

epoca preistorică, modernă etc. cu o focalizare pe cea modernă. Marx și Engels susțineau că
fără avansarea transporturilor și a industriei, lumea nu ar fi ajuns în acest stadiu. Fără ca să se
accelereze producția, burghezia voia să îmbunătățească și să ușureze modalitățile de trasnport
ca să ajungă la destinație cât mai repede.

Între anii 1850-1914, comerțul s-a amplificat semnificativ datorită băncilor

multinaționale și a capitalului. Înainte să înceapă Primul Război Mondial, și-a făcut apariția
renumitul brand Coca-Cola, mașinile de cusut și mașinile de scris. Ca să mărească audiența,
agențiile de advertising au realizat reclame ce urmau să fie difuzate și-n țările străine.

Există mai multe dimensiuni ale globalizării, anume: dimensiunea economică,

dimensiunea politică, dimensiunea ecologică și dimensiunea culturală și de asemenea
ideologiile acestora. (Stegner, 2013, pp. 44-51)

Am ales să prezint dimensiunea culturală deoarece partea aceasta mă fascinează cel

mai tare. Întrebarea la care se gândește frecvent autorul este dacă globalizarea culturală face
ca oamenii din lume să fim aceiași sau mai diferiți. Se poate observa o difuziune de valori
anglo-americane care afectează toată populația, spre exemplu, adolescenții din Pakistan
purtând cu mândrie pe străzi hanorace pe care scriu diverse echipe americane de fotbal, copiii
din lumea a treia savurând un meniu de Mc Donald’s crezând că este o delicatesă. Aceasta se
numește americanizarea lumii, în care culturile se omogenizează. Normele și stilurile de viață
din vest copleșesc culturile mai vulnerabile.

Sociologul american numit George Ritzer a inventat conceptul de McDonaldization

care se referă la principiile restaurantelor fast-food care domină din ce în ce mai mult
sectoarele societății americane și de asemenea și restul societăților. Dacă analizăm suprafața
principiile și scopurile propuse de către această companie, acestea par rezonabile, eficiente și
raționale. Pe de altă parte, dacă observăm ce se află sub fațada reclamelor repetitive de pe
televizor, reclamele ne spun că “iubim să te vedem zâmbind”, dar dacă ne uităm mai atent,
descoperim multe probleme care nu sunt în corcondanță cu aparențele. Aparențele înșeală.

Spre exemplu, McDonalds oferă produse cu valori nutriționale scăzute și cu grăsimi

ridicate – aceste două aspecte cauzând probleme serioase de sănătate. Cauzează boli precum
boli de inimă, diabet, cancer și obezitate juvenilă.

Există două tipuri de analiști cu privire la hiperglobalizarea lumii, anume: cei pesimiști
și cei optimiști. Pesimiștii, unul dintre ei fiind Benjamin Barber, declară că globalizarea
capitalismului convertesc adulții în copii prin intermediul advertising-ului și în același timp, îi
fac pe copii să devină consumatori,doar pentru dragul de a obține un profit. Acest demers este
unul extrem de imoral. Pe de altă parte, optimiștii sunt de acord cu pesimiștii cu ideea
referitoate la omogenizarea oamenilor, însă ei consideră acest lucru ca fiind unul benefic.
Americanul Francis Fukuyama, teorist social, susține că acceptă cu ușurință răspândirea
valorilor și stilurile de viață americane și tot ceea ce ține de americanizarea lumii. (Stegner,
2013, pp. 83)

În concluzie, globalizarea este un fenomen care și-a pus amprenta pe fiecare colțișor al
lumii. Chiar dacă ne-a făcut să conștientizăm sintagmele “unitate în diversitate”, trebuie șă
recunoaștem și părțile nefavorabile aduse de aceasta. Anume, oamenii să fie hipnotizați să
creadă în “visul american” și să observăm fațada pe care ne expune capitalismul global,
creeând iluzia de libertate. În cartea sa, Stegner a proporționat și explicat pe înțelesul tuturor
ambele părți ale globalizării, punctele forte și mai slabe într-un mod obiectiv, demonstrând
imaginația sociologică pe care o însușește.

Bibliografie

 Steger, M., 2013. Globalization. A very short introduction.. New York:

Sterling Publishing Co. Inc.