Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice

Strategii de comunicare în mediul global

Tema 6. Dinamica globalizării, reacții și mișcări. Globalizarea și uniformizarea

valorilor vs. Fundamentalismul într-o lume globală. Studiu de caz: Efectele
globalizării în domeniul muzical-The Beatles. Un studiu comparatist, în
corelație cu lucrarea de licență.

Lucrarea de față își propune să exploreze în manieră comparatistă fenomenul

globalizării și influența pe care muzica o poate avea într-o societate, în acest context. Întreaga
cercetare va fi pusă în corelație cu: un studiu de caz referitor la celebra formație The Beatles,
cu lucrearea de licență cu titlul Explorări comparatiste asupra efectelor muzicii, cu aspecte
teoretice ale cursului ,,Strategii de comunicare în mediul global’’ și câteva articole de
specialitate. Motivația de a cerceta această temă are în vederea studierea și analizarea
globalizării în domeniul muzical și a efectelor muzicii. Obiectivul cercetării este dovedirea
faptului că muzica în contextul globalizării are un impact major asupra societății. Întrebările
de cercetare sunt: ,,Care a fost impactul muzicii trupei The Beatles asupra societății, în
contextul globalizării?’’, ,,Care sunt efectele pe care muzica și globalizarea le produc?’’ .

În lucrarea de față se dorește probarea ipotezelor conform cărora muzica este benefică
pentru om și orice stare negativă poate fi combătută prin muzică, deoarece creierul uman este
astfel conceput încât să conducă întregul corp în funcție de stimulii din jur, muzica poate fi
utilizată cu succes în cazul persoanelor care au suferit un AVC sau au fost diagnosticate cu
autism. Muzica a fost întodeauna terapie pentru ființele umane, dar putem observa că aceasta
are un rol important și în domeniul comunicării. Globalizarea, muzica și expansiunea
tehnologiei par să devină o triadă de elemente ce se întrepătrund și se influențează. Vom
vedea ulterior, care este impactul muzicii în contextul global.
Capitolul Utilizarea relațiilor publice internaționale într-un mediu global, descrie
momentul producției în cadrul relațiilor publice, ca fiind unul deosebit de important. Este
parte a unui mecanism mai amplu în circuitul cultural și a fost analizată în contextul
globalizării; timp în care producția de relații publice este afectată de putere. Procese de
producție comune-alegerea publicului-țintă. (Curtin, 2009, p.141)
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
Nodul global-local constituie legătura conceptuală dintre subiectele anterior
menționate. Localul și globalul sunt într-o permanentă contradicție, care capătă forme
complexe și adesea imprevizibile Discursul de relații publice este, de obicei, unidirecțional,
dinspre zonele deja dezvoltate, spre cele aflate în curs de dezvoltare. Relațiile publice globale
sunt conduse de indivizii deținatori ai puterii, precum și de state cu o situație financiară
ridicată, corporații, multinaționale, cu destule resurse pentru a se implica pe plan
internațional. Localul se află într-o situație de dependență, iar globalul este dominant. (Curtin,
2009, p.143)

Termenul de globalizare în relațiile publice contemporane este extrem de controversat

și un domeniu de dispută în cazul părerilor antitetice. Ulterior au apărut protestatari anti-
globalizare care doreau ștergerea datoriilor pentru țările aflate în declin economic, reforme
privind protecția mediului și implementarea unor noi demersuri de ajutor de către țările
dezvoltate, față de țările aflate in declin economic. Capitalismul în cazul de față este privit ca
un val periculos, cu un impact dezastator în aria globalizării. Printre efecte se numără:
distrugerea culturii, a mediului înconjurător și alterarea bunei funcționări a afacerilor. Se
consideră că interesele culturale se află în contradicție cu cele ale capitalismului. ,,Mărcile
globale americane: MTV, Coca-Cola sunt ținta multor critici’’ p.6. Rezultatul este acela că
S.U.A este producătorul discursului global, de sloganuri ca ,,visul american”. Hall (1991)
considera că influența Americii este atât de mare, încât a ajuns să fie sinonimă cu
globalizarea. Se pune problema dacă nu cumva, cultura americană nu este chiar cultura de
masă predominantă. (Curtin, 2009, p.149)

Se remarcă și apariția unui neologism, ,,glocalizare’’, referitor la discursul hibrid

dintre local si global, în contextul dinamicii și complexității fenomenului globalizării.
Cercetătorii au definit-o drept: ,,crearea de produse sau servicii destinate pieței globale, dar
adaptate la cultura locală’’ sau ,, absorbirea influențelor de către anumite tări, la intersectarea
acestora cu altele mai puternice și preluarea de la acestea de elemente străine ce pot fi utilizate
ca atare. Pelațiile publice se desfășoară în sfera unei dialectici a puterii. (Curtin, 2009, p.150)

Relațiile publice au fost situate de specialiști într-un context global și funcționează în

plan internațional, intercultural, delocalizat. Se vorbește despre o serie de paradigme, dintre
care cea mai influentă în prezent este paradigma funcționalistă. Aceasta este dominantă în
Statele Unite și îi are ca reprezentanți pe: Scott Cutlip, James Grunig, Alan Center și Glen
Broom. (Cismaru, 2012, p.1)
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
În preajma anilor 1960, canadianul Marshall McLuhan a afirmat că odată cu
expansiunea mass media electronică ,,ne-am extins și noi centrii nervoși pentru a îmbrățișa
globalizarea’’. Acesta considera că mass media digitală reprezintă pentru omenire o nouă
etapă istorică. Din acest moment, barierele distanței fizice sunt anihilate, lăsând locul unei
inovații; unei comunicări în masă de tip instantaneu pe întregul glob. (Croteau, 2003 p.337)

Drept consecință, a apărut conceptul nou de ,,sat global’’, adică o lume văzută drept o
comunitate unică, închegată de impactul televiziunii. Conform afirmațiilor lui Marshall, un
astfel de spațiu informațional necesită existența obligatorie a angajamentului și a participării.
În cadrul acestuia suntem fiecare responsabili, unul pentru celălalt. Imediat după scrierile lui,
Mass media s-a transformat și a devenit într-adevăr globală. În zilele noastre, transmisiile
realizate de sateliți în întreaga lume nu mai sunt o noutate. Spre exemplu, CNN difuzează prin
douăzeci și trei de sateliți pentru mai bine de opt sute de milioane de oameni, din doua sute
unsprezece țări și teritorii de pe întregul glob. (Croteau, 2003 p.337) Așadar, un număr
semnificativ de indivizi au posibilitatea prin aceste mijloace să fie la curent cu evenimentele
și noutățile din sport și din alte domenii de interes. Mass media este așadar cea care i-a
adus în planul nostru de interes și pe membrii formației Beatles, despre care vom vorbi
ulterior.

În societatea de astăzi, profund digitalizată, internetul reprezintă din ce în ce mai mult

un simbol al globalizării. Marshall atrage atenția asupra caracterului de ambiguitate și
contradicție deținut de tendințele globalizării în mass-media. Unele schimbări par să aducă
efecte pozitive, pe când altele pot cauza dezastre, după cum preconizează cercetătorul. Unele
orientări sunt certe, altele mai subtile, însă putem afirma cu siguranță că indiferent încotro se
îndreaptă mass-media, aceasta va avea un aspect global, ireversibil.

Pentru a putea înțelege dimensiunile de bază ale globalizării trebuie să cunoaștem care
este viitorul tuturor tipurilor media. Este urmărită globalizarea media în sensul unei forțe
distincte ce poate produce schimbări de ordin social, dar este și ea la rândul ei influențată de
schimbări globale.

În paragrafele ce urmează vom explica fenomenul globalizării, având în vedere

analizele pe baza literaturii de specialitate. Conceptul de globalizare pare să aibă două
elemente centrale. Primul se referă la schimbările de ordin geografic, iar cel de-al doilea are în
vedere aspectul comunicațional al globalizării. Mass-media electronică, ideile imaginile și
sunetele ce aparțin diferitelor culturi sunt disponibile unei categorii vaste de indivizi, ce se
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
află dincolo de cultura din care acestea provin. Ceea ce înseamnă că o cultură anume devine
mult mai accesibilă unui număr mare de oameni. Vor fi examinate toate elementele
globalizării, începând cu timpul și spațiul.

Pe când oamenii au început să orbiteze pământul, au început să apară primele

fotografii trimise de sateliți, care le permiteau indivizilor să vadă Pământul într-un singur
perimetru. Având în vedere criteriul accesibilității, se poate afirma că mass-media vizuală este
mai abordabilă, întrucât nu are nevoie sa fie savantă pemtru a produce plăcerea celor ce o
percep. (Croteau, 2003 p.338)

În paragrafele ce urmează vom dezbate ideea globalizării în contextul muzical. Un

lucru deosebit de interesant este acela că muzica este capabilă să treacă granițele naționale și
culturale, chiar și atunci când versurile sunt într-o limbă total necunoscută. Muzica, și nu
versurile generează vânzările. Globalizarea muzicii a avut o serie de evoluții. Prima ar putea fi
aceea că o mjuzică ce nu călătorea în mod obișnuit dincolo de granițe este acum mult mai
accesibilă unor culturi diverse. Muzica americană este disponibilă în toată lumea, cum și
Beatles au fost în perioada de glorie. Rap-ul , rockul au devenit fenomene globale, discografia
Madonei poate fi accesata de oricine, oriunde pe glob, magazinele dețin o varietate de discuri
cu muzica din diferite culturi, muzica celor de la Gipsy Kings are o audiență semnificativă în
Statele Unite, raggae a devenit forșp muzicală, artiștii africani au găsit o nișă în cercurile
occidentale. S-a produs o unitate în diversitate prin intermediul muzicii la nivel global, și un
schimb muzical de elemente între diverse culturi. (Croteau, 2003 p.341)

Noile descoperiri topesc granițele și ajută în procesul de dezvoltare al omenirii.

(Croteau, 2003 p.340). O simplă fotografie începea să transforme granițele extinse și greu de
pătruns, în dimensiuni fragile și mici, din Vestul Americii, până la câmpiile Africii și nu
numai. Astfel de imagini, care pot cuprinde ,,un tablou’’ al întregului glob sunt primele
simboluri ale globalizării. Globalizarea a devenit rapid un cuvânt-cheie comun. Conceptul de
globalizare semnifică mai mult decât ideea de interconectare. Ea cuprinde domenii
economice, sociale, industriale, comerciale, tehnologice. ,,Produsele’’ pe care le consumăm
( muzică, alimente, îmbrăcăninte, informații, etc), toate provin de dincolo de granițele culturii
noastre, în general, ceea ce înseamnă că este aproape imposibil să ne izolăm față de alte
culturi, fără a împrumuta măcar anumite tendințe, produse, obiceiuri. În contextul globalizării,
astfel de schimburi devin din ce în ce mai ușor de realizat.
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
Printre caracteristicile globalizării se numără criteriul electronic-digital, care
facilitează obținerea informațiilor și transmiterea acestora către publicul larg. Spațiul și timpul
se anulează, nu mai reprezintă o amenințare, cât timp comunicarea se realizează la momentul
de față pe distanțe foarte mari, într-un interval foarte scurt, simultan cu alte activități. Suntem
într-un proces de comunicare constant cu țările de interes și în acelasi timp, oferim informații
telefonice celor din cultura locală, sau chiar altor țări. Distanțele dintre emițători și receptori
se micșorează în cadrul acestor procese. Societății nu îi rămâne decât să își ia angajamentul de
a selecta informațiile esențiale, să le analizeze și să păstreze doar ceea ce este cu adevărat util.

Globalizarea are în vedere schimburi de experiențen de informații, între culturi

diferite, aflate la mari distanțe. Cercetătorii Croteau și Hoynes afirmă că muzica este cea mai
accesibilă și este capabilă să parcurgă distanțe uriașe și să spargă baierele și granițele, datorită
ritmului ei, care îi atrage pe tot mai mulți oameni din întreaga lume, indiferent de genul
preferat. Este cel mai vândut produs media la nivel global, întrucât limbajul muzicii este unul
universal. Muzica este cea care reunește, dezvoltă, renaște, unifică și chiar vindecă o
societate, prin caracterul ei terapeutic. Presa, deși poate fi internațională are norme de limbaj
impuse, pe când muzica are un alfabet ce nu a fost îndeajuns cercetat și analizat, regăsit în
memoria apei. Muzica nu are nevoie de traducere, așa cum presa o face pentru diverse tări,
fiindcă nu versurile, ci ritmul, armonia și caracterul acustic fac ca aceasta să străbată granițele.

Globalizarea în media este corelată cu ideea de ,,imperialism cultural’’ (Croteau, 2003

p.342). Domeniul muzical, în contextul globalizării și centralizării s-a dezvoltat, astfel încât,
numărul de compact discuri și de genuri muzicale a devenit unul copleșitor. Printre
corporațiile și tările care se bucură de faimă în domeniul muzical, în umra impactului
globalizării se numără: Warner (S.U.A), Bertelsmann (Germania), EMI (Regatul Unit),
Universal Music Group (Canada) și Sony (Japonia). Acestea contribuie cu 95% din toată
muzica transmisă de casele de discuri Americane.

În cele ce urmează, vom ierarhiza informațiile cu privire la statisticile din domeniul

vânzărilor. La nivel economic, muzica ,,este o afacere mare’’ (Croteau, 2003 p.346), numai în
anul 2000 s-au vândut deja aproximativ 36.9 miliarde de dolari prin muzică. Având în vedere
informațiile oferite de Federația Internațională a Industriilor Fonografice, Europa, Japonia și
America de Nord reprezintă 90% din vânzările din întreaga lume, Statele Unite 38 % .

Consumatorul de muzică are împresia că beneficiază de o multitudine de genuri

muzicale și de companii, dar acestea aparțin de cele mai multe ori aceleiași corporații. Printre
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
corporațiile mai puțin cunoscute, dar care se bucură de un profit major este Bertelsmann.
Aceasta deținea în anii 2000 mai mult de 500 de companii și angaja peste 82.000 de oameni.
În ceea ce privește ratingul, RTL-cea mai mare companie de radio din Europa este un lider al
publicității, din Germania. Se află printre cei mai importanți producători de conținut și de
programe televizate, folosesc noile media pentru a-și crește publicurile țintă și a se dezvolta.
Sunt deținătorii a 85 de site-uri web în Europa și i-au făcut cunoscuți în întreaga lume pe
artiști precum: Whitney Huston, Dido, Pink. Numărul de companii deținute așadar, de această
corporație este unul impresionant. (Croteau, 2003 p.344)

Globalizarea este un concept care a stârnit controverse privind fluxul informațional.

Produsele media occidentale nu sunt în concordanță cu valorile tradiționale din celelalte țări.
Televiziunea și muzica americană devin din ce în ce mai frecvente. Astfel a început lupta
pentru conservarea valorilor culturale locale și s-au luat diverse măsuri de prevenire. (Firmele
din America controlează distribuțiile muzicale, Franța a luat măsuri de apărare a culturii
locale. Firmele au cerut chiar taxe suplimentare pentru produsele muzicale care nu erau în
limba franceză sau engleză). Ulterior, au apărut proteste care critică problema omogenizării
globale a culturilor, iar globalizarea are acest efect de omogenizare culturală. Culturile sunt
erodate de impactul pe care America îl are. (Croteau, 2003 p.345)

,,Globalizarea este exportul unei monoculturi, este sfârșitul diversității umane’’

(Ricklefs, 1998, p.81). Culturile din întreaga lume sunt deosebite, tocmai prin natura lor de
originalitate. Prin globalizare însă, se realizează un schimb informațional, o preluare de
tendințe și obiceiuri, ce pot distruge culturile locale. Teza imperialismului consideră totuși ca
aceste culturi locale sunt mai rezistente. Strategia celor de la MTV a fost de a consuma
resurse pentru a stoca în cadrul parametrilor locali. Este nevoie de o gândire globală, dar de
acțiuni la nivel local. Talentul local este valorificat, iar mai apoi vândut de organizații la nivel
global.

Tendințele mass-mediei globale sunt mixte. Mass-media în contextul globalizării

inovează și se adaptează la o serie de schimbări. Din punct de vedere politic, s-au luat măsuri
privind pacea. Liga Națiunilor a sugerat transmiterea mai rapidă și mai puțin costisitoare a
stirilor. Capacitatea de a ,,audia’’ în mass-media internațională este un lucru pe care
Melauhan l-a considerat inevitabil în satul global (Croteau, 2003 p.366). Un lucru interesant
este acela că în jurul anilor `80, un grup de muzicieni pop, ce proveneau din America au decis
să înregistreze o melodie ,, We are the world’’, pentru a strânge bani și să amelioreze
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
foametea existentă în Etiopia. Muzica pare să fie cea care îi unește, îi responsabilizează pe
oameni și le remintește de spiritul solidarității. Societatea de astăzi colectează o multitudine
de informații și este una a industrializării și digitalizării. Ne vom bucura de o creștere
semnificativă a sunetelor, a imaginilor, a cuvintelor.

În paragrafele ce urmează va fi prezentată secțiunea aplicativă a lucrării.

În partea aplicativă a cercetării vom introduce un studiu de caz referitor la cunoscuta

trupă de pop-rock, ,,The Beatles’’. Datorită lor, un public larg s-a bucurat de creșterea
sonorităților, de un ritm antrenant și de o muzică ce stârnea entuziasmul a miliarde de oameni.

Denise Schomberg ne mărturisește câteva dintre experiențele sale, în articolul The

Beatles' Cultural Influences. La data de 9 februarie 1964 The Beatles înregistrau deja
recorduri prin intermediul televiziunii în alb-negru, la ,,The Ed Sullivan Show’’. Aproximativ
73 de milioane de telespectatori îi urmăreau, iar participanții la concerte erau într-un număr
mare. Schomberg rememorează momentele de glorie de care se bucurau pe atunci membrii
trupei. Miliarde de ascultători, majoritatea tineri îî aclamau pe membrii trupei în momentul
concertelor. Este singura trupă care a avut atât de mulți fani. Sursa acestei faime poate fi
reprezentată de preferințele societății de astăzi pentru domeniul muzical și de efectele
beneficiile de care muzica dispune. Câteva dintre trăirile pe care ascultătorii muzicii le au, pot
fi observate în figura 5 din anexe.

În contextul globalizării, The Beatles, de origine din Anglia-Liverpool, au influențat

prin muzica lor întreaga cultură Americană și continuă să se răspândească și in prezent prin
interacțiunile dintre generații. S-au bucurat de o vânzare considerabilă de discuri și de un
clasament promițător. Se aflau printre cele mai bune trupe ale vremii. La momentul respectiv,
cultura se confrunta cu numeroase conflicte rasiale, pericolele războaielor iminente. Cei din
trupă au reușit să se remarce în acele perioade tumultoase prin tendințele neobișnuite , prin
ținutele controversate, nonconformiste. Reușita lor se datorează faptului că au preluat toate
sentimentele vremii și le-au transpus în muzică. În societatea de atunci, singura care putea să
redea mai bine frământările întregii populații, era muzica rock.

În lucrarea de licență cu titlul ,, Explorări comparatiste asupra efectelor muzicii’’ am

demonstrat că muzica are atât efecte pozitive, cât și negative, dar mai ales, muzica redă
societății șansa de evadare. S-ar părea că la vremea respectivă conflictele, războaiele și crizele
i-au determinat pe oameni să se afle în căutarea unei astfel de surse de a se salva. Cea mai
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
accesibilă, a fost muzica. Subtilitățile mesajelor celor de la Beatles pot fi observate din
titlurile melodiilor și din numele trupei. Melodii ca: ,,I Want to Hold Your Hand’’ a ajuns pe
locul întâi în clasamentele muzicale, prin transmiterea unui mesaj subtil de empatie și
iubire, ,,Yesterday’’ transmitea societății ideea că războaiele, sunt acum în trecut și că putem
trece peste efectele negative produse de astfel de conflicte armate, prin muzică, ,,Let it be!’’ a
apărut după moartea managerului trupei, Brian Epstein și transmite ideea că muzica trebuie să
existe în continuare și să îi bucure pe oameni și să îi unească. Mesajele transmise prin muzica
lor au avut un impact pozitiv, puternic asupra oamenilor. Explicația este aceea că societatea
avea nevoie într-adevăr de ,,o mână de ajutor’’, de un ,,prieten’’ de cineva care să își
manifeste interesul. Cea care ,,i-a ținut pe toți de mână’’ a fost muzica. Din punct de vedere
etimologic, ,, Beat’’ înseamnă ,,a bate, a învinge, a pulsa’’ lucruri pe care muzica le face.
Pulsațiile se referă atât la comuniunea dintre bătăile inimii și ritmul aproape similar al
muzicii, muzica învinge prin natura ei terapeutică și străbate granițele culturale.

Muzica rock nu se conformează regulilor. Ea vorbește de multe ori despre probleme,

îndeamnă la revolte, la anarhie și poate avea un impact devastator asupra ființelor umane (vezi
fig.3, 4 din anexe). Din lipsa de asumare, din saturație, neajunsuri, societatea ajunge să comită
cele mai mari greșeli. După cum s-a întâmplat cu unul din membrii trupei, Lennon, care a
afirmat că muzica trupei va fi mai presus decât religia. Ulterior, trupa se va destrăma, iar
Lennon va fi asasinat.

Un alt lucru important privind atât globalizarea, cât și muzica celor de la The Beatles
este că se poate încadra într-un cerc hermeneutic. Exemplificând, politicianul rus, Grigory
Yavlinsky afirmă că în momentul în care a descoperit muzica celor de la Beatles viziunea
acestuia asupra lumii s-a schimbat. Muzica nu schimbă gustul pentru un anumit gen, ci opinii,
sentimente și perspective (Ilharco, 2003, p.3). Pentru înțelegerea conceptelor, se propune
următoarea schemă. (Adaptare personală după modelul realizat în articolul lui Ilharco
(Ilharco, 2003, p.3).
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global

Primul contact cu muzica și

întelegerea acesteia dă naștere
reinterpretărilor despre lume.
percepția
The
despre
Beatles
lume Opinia omului despre lumea
înconjurătoare se schimbă în
contextul reinterpretărilor și în
contact cu noile tendințe
muzicale.

Tema lucrării de licență a fost aleasă în urma participării la cursul opțional

Interferențele literaturii cu muzica din cadrul Facultății de Litere, ținut de Conf.dr. Elena
Ionescu. În urma dezbaterilor pe baza textelor de secol XX am observat o pondere
semnificativă a efectelor pozitive ale muzicii asupra personajelor. Lucrarea a fost realizată din
dorința de a descoperi motivul pentru care muzica reușeste să aibă un impact atât de puternic
în plan spiritual Pentru a aduce întregul studiu în domeniul realității și a observa eventualele
similitudini, întreaga cercetare a fost pusă în corelație cu opiniile unor experți din domeniul
medical și muzical.
Pentru a înțelege fenomenele prezentate anterior, vom prelua câteva informații din
primul capitol de licență, ce marchează o serie de descoperiri științifice privind efectele
muzicii asupra omului, realizate de doctorul japonez Masaru Emoto. Studiile realizate de
acest om de știință nu sunt cunoscute de întreaga societate la momentul de față, de aceea, vom
prezenta succint ideile principale din studiul efectuat de acesta. Totodată, pentru a observa
efectele pe care muzica le are asupra atitudinii și evoluției sociale vom prezenta ideile
esențiale din Muzicofilia de Oliver Sacks.
Muzica percepută de societate în varii domenii este ierarhică: muzica spirituală,
psaltică, clasică, rock, ușoară, sunt doar câteva dintre genurile muzicale uzuale. Dintre toate
acestea, muzica psaltică și muzica clasică ar avea cel mai mare impact asupa omului, fiind și
printre cele mai benefice genuri muzicale utilizate în domeniul meloterapiei. După cum
muzica lui Bach ,,exprimă etica noastră cea mai înaltă, sentimentele noastre cele mai elevate
și ne eliberează de tot ceea ce este mai josnic în noi.’’ (Menhuin, Davis, 1984, p. 13).
Examinând originile muzicii, de la preistorie, la marile civilizații ale Greciei Antice,
Curtis Davis și Yehudi Menhuin descoperă că oamenii au început să producă primele
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
intrumente din material obișnuite, întâlnite în mediul înconjurător (oase, coarne, scoarță de
salcie). Muzica ar fi principalul mod de exprimare al omului, din cele mai vechi timpuri.
Motivul pentru care muzica poate avea efecte negative sau pozitive este acela că vibrațiile
percepute de om produc anumite transformări chimice în corp. Muzica reușește să își exercite
o putere considerabilă asupra intelectului și afectului, fiind un factor important al dezvoltării
tuturor ființelor vii. Ea poate oricând să înlocuiască medicamentația, în condițiile în care este
utilizată cu moderație și prudență.
Muzica este percepută drept cea mai intensă izbucnire sonoră, ce are un impact
puternic asupra ființelor vii: de la molecule, celule, plante, animale, până la om, toate vibrează
de propagarea sunetelor. Un documentar realizat de cercetătorii japonezi demontrează faptul
că apa are memorie și rostirea unui simplu cuvânt îi poate schimba structura moleculară.
Cuvintele au un caracter acustic, fiind mediate de vocea umană și alături de o succesiune de
sunete din natură, pot da naștere unei muzici neobișnuite. Memoria informațional-moleculară
seamănă cu alfabetul, însă unul cu totul nou, necunoscut omului, pe care oamenii de știință
încearcă să îl descopere. Este uluitor cum apa stochează toate informațiile din mediul
înconjurător în grupurile moleculare. În interiorul lor se află toată istoria interacțiunii apei cu
lumea înconjurătoare.
Cuvintele pozitive spuse în fața unui pahar cu apă par să îi facă pe oameni să se
vindece mult mai repede (vezi fig.1, 2, din secțiunea anexe), pe când oamenii care obișnuiesc
să rostească cuvinte cu o încărcătură negativă, ce îi pot afecta chiar și pe cei din jurul lor sunt
predispuși în a-și otrăvi propria apă și a se îmbolnăvi. Totul se datorează faptului ca apa
întoarce în corpul uman toate vibrațiile, toate cuvintele și trăirile , producând un efect pozitiv
sau negativ. Muzica reprezintă pentru marea majoritate o șansă de evadare, un antidot al
situațiilor stresante, un factor benefic.
Cel mai relevant răspuns pentru această afirmație este ,, Sunt bolnavă de 6 luni și
nu mai scap, dacă nu aș avea muzica să ma pot detașa, să mă pot liniști, nu știu ce as fi
făcut pînă acum’’. Numele și diagnosticul pacientei este păstrat confidențial, însă ne
demonstrează prin afirmația de față că muzica este mai mult decât o metodă terapeutică.
Muzica este noul medicament indispensabil al omenirii, nu doar al pacienților.

Având în vedere toate cele enunțate anterior, se poate concluziona că efectele muzicii
în contextul globalizării sunt unele benefice. În special, muzica celor de la The Beatles a avut
un impact pozitiv, schimbat opiniile societății ( au eliminat rasismul), a împiedicat apariția
noilor războaie prin mesajele pozitive ale muzicii lor și a influențat muzica rock a viitorului.
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
Membrii trupei doreau să transmită ideea de pacifism și s-au implicat în acțiuni caritabile
(John Lenon). Influența muzicii rock asupra societății una deosebit de puternică. În ciuda
faptului că muzica trupei a fost interzisă, membrii au luptat pentru libertate, iar în anul 1963
se bucurau de vânzări semnificative ( aproximativ 2 miliarde de discuri).

Sursa tuturor acestor beneficii este capacitatea de memorie a apei descoperită de

doctorul japonez, Masaru Emoto. Apa se află în corpul uman în proporție de 75% , ceea ce
înseamnă că toți stimulii din exterior sunt automat absorbiți de corpul nostru. Cauza
principală pentru dezvoltarea bolilor psihice este comportamentul agresiv, pe care unii oameni
îl au. Puterea cuvântului este imensă, fiindcă am putut observa cum moleculele de apă
formează un cristal cu o structură indescifrabilă, haotică. Astfel de oameni, care jignesc, care
urăsc, care folosesc diverse cuvinte cu un puternic impact emoțional asupra interlocutorilor,
ajung să îi intoxice pe alții, să îi îmbolnăvească și să își otrăvească propria apă. Cei ce se află
în permanență în căutarea armoniei, dețin echilibrul între conștiință și afect, utilizează cuvinte
ce satisfac interlocutorul și sunt ascultători ai muzicii clasice. ,, Muzica clasică înalță spiritul
uman, hrănește intelectul și restabilește echilibrul societății aflate în declin’’, mărturisește un
respondent din cadrul studiului medical. Vibrațiile, ritmul și muzica pornesc din interiorul
ființelor umane și sunt exteriorizate înapoi către natură, formând un întreg ciclu al
sonorităților. ,,Fără muzică, viața ar fi o greșeală!’’ (Thomas Mann, 1997, p. 74)
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global

Anexe

-Efectele benefice Vs. Efectele negative ale muzicii-

Fig.1. Structuri moleculare ale apei sub influența unor cuvinte, factori
externi/industrializare (apă curentă)

Sursa: <http://www.studiiinterdisciplinare.ro/images/stories/apa.jpg> data

accesării 26.06.2019
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global

Fig.2. Cristale de apă formate sub influența muzicii clasice

content/uploads/2012/01/lsa5.jpg> accesat la data de 27.06.2019

Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global

Fig.3. Efecte negative ale muzicii

Rock

Sursa: Masaru Emoto, The hidden

messages in the water, translated by
David A. Thayne, Beyond Words
Publishing, p. 23

Fig.4.Efectele negative ale muzicii rock

Sursa: Masaru Emoto, The hidden messages in the water, translated by David A.
Thayne, Beyond Words Publishing, p. 25

Fig.5 Muzica și
emoțiile.Mărturisiri
,, Muzica mă în ,, Muzica mă ,, Muzica mă face să ,, Muzica mă salvează
urma chestionarului socio-
binedispune, mă face să motivează, mă inspiră’’ simt că trăiesc!’’ de falsa realitate și mă
medical
uit de probleme’’ ,,Mă ajută sămă ajută să rămân
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
,,Este necesară sufletului concentrez’’ sănătoasă mental’’
meu!’’ ,,Sunt muzician de ,, Aleg muzica ce îmi
profesie, muzica mă înalță spiritul, ce îmi dă
ajută să fiu eu însumi’’ o stare bună lăuntrică,
mă ajută să trăiesc
intens emoții’’
,,Muzica este un agent
terapeutic. Corpul
reacționează la muzica
așa cum reacționează și
la mâncare, somn,
moment de bucurie sau
de tristețe. Muzica este
o nevoie primară
pentru om.’’

Efect de liniște, Muzica inspirațională Muzica ce oferă de Gestionarea emoțiilor

calmare, relaxare, bună energie și neurologia
dispoziție

Bibliografie
1. Cismaru D. M., Pricopie R., Nastasia S., : Measuring International PR Practices,
conferința Barcelona PR Meeting, 2012. (Paradigme în relațiile publice la nivel
global);
Studenta : Ciortan Andreea-Gabriela Master: Comunicare și relații publice
Strategii de comunicare în mediul global
2. Croteau, D. & Hoynes: Media and Society. Industries, Images and Audiences, Pine
Forge Press, 2003, pp.337-373;
3. Curtin, P.A.; Gaither, T.K.: Relațiile publice internaționale, București, Curtea Veche,
2009, pp.141-159. (Premise ale relațiilor publice în mediul global);
4. Emoto, Masaru: The hidden messages in the water. translated by David A. Thayne.
New York: Beyond Words Publishing, e-book, traducere personală, 2004, pp.14-36;
5. Menuhin, Yehudi: Davis, Curtis W. : Muzica omului, trad. Adina Arsenescu.
București: Editura Muzicală, 1984, p.13;
6. Sacks, Oliver: Muzicofilia. Povestiri despre muzică și creier, trad. Anca Bărbulescu.
București: Humanitas, 2009, pp.36-40;
7. Schomberg, Denise, Instructor: Tracy Helixon: The Beatles' Cultural Influences,
Wink: An Online Journal Comparison Essay URL:
<https://www.westerntc.edu/sites/default/files/student-
life/documents/SchombergD.pdf>, accesat la data de: 9.01.2019: google scholar;
8. Yavlinsky, Grigory (1997) “Russia’s top liberal hits the Hut”, Financial Times, March
16, 1997, în: Ilharco, Fernando. Globalisation Out Of Information: A Hermeneutic
And Autopoietic Analysis. (2003)., Pdf, p.3. URL:
<http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/summary?doi=10.1.1.618.7753>, accesat la data
de: 9.01.2019: google scholar;
9. Thomas Mann, Moartea la Veneția 1912, apud Constantin Ionescu Boeru, Lydia
Constanța Ciucă, Citate și cugetări din lumea întreagă, Prietenii cărții, 1997, p. 74

10. Câteva informații preluate din capitolele lucrării de licență: Explorări comparatiste
asupra efectelor muzicii. Cu un studiu de caz socio-medical: Omul și muzica;