1.

Cum se pregateste hrana pentru bolnavii de gastrita sau ulcer

Ceaiurile:

Ceaiul de musetel sau de tei se prepara inainte de servire, aruncind florile uscate in apa
clocotita. Se fierbe numai 5 minute. Ceaiul de maces, care contine o mare cantitate de
vitamina C, se pregateste dupa anumite reguli, tocmai pentru a se pastra cit mai multa
vitamina si dupa fierbere. Aceasta se realizeaza numai daca macesul se fierbe timp limitat
(10 minute), in apa care clocoteste intr-un vas smaltuit cu capac si daca se lasa apoi citeva
ore sa stea (macereze) in acelasi vas. Ceaiul de macese este indicat in locul apei de baut in
tot timpul zilei, deoarece, pe linga importanta lui valoare nutritiva, are un gust placut.

Sucurile de legume si fructe crude

Sucurile se vor pregati numai inainte de a fi servite.

Se pot prepara din morcovi, sfecla, cartofi, rosii bine pirguite, salata verde, pere si mere
dulci, fragi si struguri.
Fructele se spala asezate in sita sub curent de apa rece, iar radacinoasele se spala cu peria.
Se curata apoi indepartind partile stricate. Dupa aceea se rad pe razatoare fara a le
indeparta coaja cu cutitul si se storc prin tifon.

- Rosiile se taie bucati si se storc prin tifon.

- Merele si perele se rad pe o razatoare de sticla.
- Salata verde se spala bine frunza cu frunza sub curent de apa, se marunteste cu cutitul si
apoi se stoarce prin tifon.
- Zeama de legume este mai gustoasa daca i se adauga putin suc de mere. Pentru a
imbunatati gustul se pot combina sucurile intre ele. Sucurile de legume nu se beau ca apa
in pahar, ci cu lingurita sau se adauga cantitatea respectiva in supa, la masa. Din 400 g
morcovi cruzi se obtin 100 ml de suc, iar din 200 g rosii - 100 ml de suc.
- Chiselurile sint o bautura hranitoare si usor digerabila. Amidonul sta la baza compozitiei
oricarui chisel, el dind consistenta semilichida a acestuia.

Supele

Pentru bolnavii de gastrita cu hiperaciditate sau ulcer, supele se prepara fie din lapte, fie
din fainuri de cereale, fie din fainoase fierte in apa sau in zeama de legme. Legumele se
pot fierbe in apa si apoi strecura, obtinindu-se supa clara de legume sau se pot fierbe si da
apoi prin sita pentru a obtine supa-crema de legume.
Supele limpezi de legume se ingroasa cu fainoase. Devin mai hranitoare si li se
imbunatateste gustul daca li se adauga (se dreg cu smintina) lapte sau galbenus de ou, iar la
servire cite o lingurita de unt. Supele din fainoase, precum si cele din legume facute cu
mucilagiu din fainoase, sint foarte indicate, deoarece ele antreneaza secretia gastrica
exagerata sau o neutralizeaza, avind efectul unui adevarat pansament gastric.
In maladie ulceroasa este indicat sa nu se consume mai multe de 1/2 portie de supa la o
masa.

1
Carnea gatita

Pentru bolnavul de ulcer, carnea trebuie fiarta si apoi tocata, deoarece sub forma aceasta ea
este cel mai usor de mistuit. Carnea se curata de oase, zgirciuri si pielite si se pune apoi la
fiert in apa rece fara sare. Prin fierbere in apa rece carnea cedeaza apei o buna parte din
substantele excitante pentru secretia gastrica, asa-zisa tarie a carnii. Cu cit bucatile de
carne sint mai mici si fierberea este facuta in clocot continuu si prelungit, se extrage o
cantitate mai mare de substante extractive si saruri minerale din carne. Prin fierbere, fibrele
carnii se inmoaie si devin mai fragede. Pentru a scuti stomacul bolnav de o munca
suplimentara este si mai bine daca, dupa ce a fost fiarta, carnea se trece de 2-3 ori prin
masina de tocat.
In maladia ulceroasa, metoda cea mai indicata de pregatire a carnii este fierberea la aburi
.
Carnea cruda tocata si modelata ca perisoare se asaza in strecuratoare, se acopera cu capac
si se fierbe o jumatate de ora. Prin fierberea prelungita la aburi, carnea se fragezeste,
pierzind totodata o cantitate si mai importanta de substante extractive, care dauneaza
stomacului prin excitarea secretiei. Pentru alimentatia bolnavului de ulcer, carnea tocata
sau maruntita din care se fac sufleuri sau budinci trebuie sa fie intii fiarta si apoi tocata.

Pastele fainoase

Pastele fainoase, pentru a fi usor de mistuit, se fierb intr-o cantitate mare de apa si se
limpezesc cu apa calda.
Inainte de servire, cit sint inca fierbinti, se amesteca cu unt proaspat sau cu putin
untdelemn. Grisul pentru casa (garnitura linga carne) sau pentru diversele budinci servite
ca felul doi se fierbe in supa limpede de zarzavat. La fel se procedeaza cu orezul pentru
pilaf sau budinca. In felul acesta fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare, datorita
adaosului de saruri minerale si vitamine din zeama de legume. Orezul si fainoasele nu se
prajesc in grasime.
Mincarurile de legume permise se prepara de preferinta ca sufleuri, budinci sau mincaruri
cu sosuri dietetice.
Sosuri dietetice pentru gastrita si ulcer:

Sosurile permise in ulcer trebuie sa fie preparate dietetic, adica sa contina grasimea (unt
sau untdelemn) neprajita. Aceasta se adauga sa fiarba in sos sau, in cazul untului, se
adauga chiar in farfurie peste mincarea fierbinte.
Sosurile pentru ulcer se prepara pe baza de lapte si de supa limpede de legume cu adaos de
smintina, de galbenus sau de piureu de legume.

Ouale

Sint un aliment bine tolerat si util in boala ulceroasa, daca modul de pregatire este corect.
Ouale fierte dietetic se prepara in felul urmator: se pun ouale intregi sa fiarba in apa rece
sau mai bine se sparge oul intr-o cana de faianta care se pune la foc, asezata intr-un alt vas
cu apa rece. Spargind oul inainte de fierbere, exista siguranta ca este proaspat. Oul este
fiert atunci cind albusul s-a inchegat. Ochiurile romanesti, ca sa fie dietetice, se prepara
rasturnind oul crud in apa clocotita fara otet.
Dintre preparatele de oua cel mai usor de mistuit este omleta la aburi. Pentru ca omleta sa
2
se rastoarne fara sa se rupa, se asaza cana 10 minute pe o cirpa uda.

Deserturile

Pentru bolnavul ulceros, care trebuie sa consume un litru de lapte pe zi, sint foarte indicate
preparatele din fainoase cu lapte. Grisul este mai indicat sa se prepare sub forma de spuma.
Aceasta este un desert foarte usor de mistuit, deoarece grisul se umfla prin batere cu telul
(pe foc) si devine pufos.
Baterea grisului trebuie facuta in timpul fierberii si citeva minute dupa aceea. Grisul nu
trebuie sa fiarba mai mult de 4 minute, timp dupa care el se leaga (se incheaga) prea tare si
nu se mai face spuma. Tot din fainoase fierte, scazute in lapte, se pot prepara budincile
indulcite la care se adauga galbenus si albus de ou batut spuma.
Budinca de fainoase, in afara de aportul ei nutritiv important, este usor de mistuit datorita
adaosului de albus de ou batut care, prin aerul inglobat, face budinca sa creasca la caldura
cuptorului, dindu-i o consistenta pufoasa. Budinca trebuie pusa la fiert intr-o forma unsa cu
unt si presarata cu faina, forma ce se da la cuptor asezata intr-un alt vas cu apa.
Budinca se da la cuptor acoperita cu capac pentru a impiedica formarea crustei de caramel
pe care obisnuit o face zaharul din fainoase la caldura cuptorului si care prin consistenta ei
ar putea irita mucoasa stomacului.
Cremele sint un desert indicat in boala ulceroasa, atit pentru ca sint foarte hranitoare, cit si
pentru consistenta lor. Ele se prepara din lapte, oua, zahar si faina sau amidon. Se pot
aroma cu vanilie si se vitaminizeaza cu sucuri de fructe.

Orice chisel cu un continut mai ridicat de amidon poate deveni o crema.

Gelatinele. Un desert indicat pentru bolnavii de stomac sint si gelatinele. Acestea, pe linga
faptul ca se digera usor, leaga acidul clorhidric in exces. Gelatina se prepara inglobind in
lapte brinza de vaci, smintina, sodou, sirop sau sucuri de fructe cite o foaie de gelatina la
portie. Se da la racitor ca sa se inchege si inainte de a o minca se tine un sfert e ora la
temperatura camerei ca sa nu fie prea rece.
Avantajul gelatinelor preparate din sucuri sau din piureuri de fructe este aportul vitaminic
nealterat, deoarece gelatina este un desert care se prepara la rece.
Compotul nu este un desert ideal pentru bolnavii de stomac. Atunci cind totusi se
consuma, el trebuie preparat din fructe dulci: pere, mere, cirese, caise, zmeura, trecute prin
sita, dupa fierbere. Compotul pentru gastrita si ulcer se indulceste moderat.

Sint permise uneori si fructele coapte mincate fara coaja in cantitate mica si nu pe
stomacul gol.
Ca prajituri sint permise: aluatul fiert cum ar fi eclerul etc., aluatul de pandispan, aluatul
uscat de biscuiti si aluatul nisipos.

Caracteristica acestor aluaturi este faptul ca nu sint dospite si nici nu au multa grasime care
sa le faca indigestie. Prajiturile acestea se pun la cuptor in tava tapetata cu hirtie.
Prajiturile pentru ulcer din aluat nisipos pot fi tarte umplute cu peltea, cu crema de vanilie,
cu gelatine de fructe, cu spuma de albus, cu brinza de vaci etc.
Eclerurile, de asemenea, pot fi umplute cu crema de vanilie sau cu crema pregatita din
surogat de cafea sau cu frisca.
_____________________________________________________________________

3
 2. Legume care «sting» aciditatea gastrică

Aproape că nu există masă după care să nu ai arsuri la stomac? Este posibil să suferi
de hiperaciditate gastrică. De aceea, trebuie să adopţi o dietă specială, dar care poate fi şi
gustoasă. Băuturile alcoolice consumate în exces, prea multe ţigări, alimentele bogate în
grăsimi sau în condimente şi sucurile acidulate „forţează” mucoasa stomacului să producă
un surplus de acid clorhidric. Astfel, sucul digestiv, cu o aciditate peste limita normală,
devine agresiv şi contribuie la apariţia leziunilor mucoasei gastrice şi duodenale.
Sparanghelul calmează spasmele gastrice.
Este recomandat persoanelor cu probleme de stomac, pentru că are proprietatea de a
calma durerile de stomac şi de a elimina toxinele din organism. Aceste calităţi se datorează
compoziţiei chimice a sparanghelului. Leguma conţine cantităţi importante de fosfor şi de
seleniu, vitaminele B,C, betacaroten şi fibre.
Pentru prepararea unei reţete hrănitoare pentru bolnavii de gastrită şi nu numai,
avem nevoie de următoarele ingrediente:
 300 grame de sparanghel,
 500 grame de morcovi,
 2 legături de verdeaţă
 4 linguri de ulei de măsline
Legumele curăţate şi tăiate în bucăţi se fierb în baie de abur. Când sunt gata, se
adaugă uleiul de măsline şi verdeaţa, tăiată mărunt.

Supele-cremă nu irită stomacul.

Când arsurile stomacale persistă, sunt indicate supele-cremă preparate din morcov,
pătrunjel, păstârnac şi ţelină, asezonate cu pulbere de busuioc, mărar, chimen şi de salvie.
Acestea sunt asimilate cu uşurinţă de stomac, fără să-i irite mucoasa.
Pentru trei porţii, care se consumă într-o zi, avem nevoie de următoarele
ingrediente:
 ţelină mică,
 5 morcovi,
 câte 3 rădăcini de pătrunjel şi de păstârnac
Legumele curăţate se fierb la baie de abur. Când sunt gata, acestea se pasează, iar
zeama în care a fiert zarzavatul se adaugă treptat în pasta obţinută prin pasarea sa,
amestecându-se continuu, până când compoziţia are consistenţa smântânii. Atunci se
adaugă verdeaţa măcinată, ca o pulbere fină.
Supa-cremă se consumă călduţă, la mesele principale.

Fasolea verde se digeră uşor.

Nutriţioniştii consideră că fasolea verde are un efect benefic atunci când se
consumă crudă, în salate combinate cu morcovi, salată verde şi praz. În acest caz, salata se
asezonează cu ulei de măsline, câte o lingură de ulei la 10 linguri de salată.
Când este gătită prin fierbere la abur, fasolea verde se asezonează cu pulbere de
busuioc: o linguriţă de plantă la o jumătate de kilogram de legume.
Se consumă câte două porţii pe zi, la masa de prânz şi de seară.

4
 Castraveţii au efect cicatrizant.
Folosiţi sub formă de suc, castraveţii cicatrizează leziunile apărute la nivelul
stomacului. Se consumă câte un pahar cu 100 ml de suc, de trei ori pe zi, înaintea meselor
principale.
Efectul cicatrizant al sucului se remarcă după un tratament ce durează timp de două-
trei săptămâni.

Cura cu cartofi combate arsurile.

Cartofii se folosesc sub formă de suc proaspăt (câte trei pahare cu 100 ml de suc pe
zi) pentru a calma arsurile stomacului.
De asemenea, piureul preparat din cartofi este un calmant eficient al mucoasei
stomacului. Acesta se prepară din trei cartofi fierţi şi pasaţi. În pasta obţinută se adaugă o
linguriţă de ulei de măsline.

Specialistul nostru Livia Nena, biolog nutriţionist, pentru a preveni inflamaţia

mucoasei stomacale, persoanele cu gastrită hiperacidă trebuie să evite alimentaţia „acidă”
(carne, zaharuri, alcool).
Accentul trebuie pus pe o dietă ce are la bază cereale (fulgi de ovăz, fulgi de
porumb), orez, griş, legume fierte (cartofi, morcovi, ţelină, dovlecei), lactate (în special
brânza de vaci), fructe, sub formă de compoturi îndulcite cu miere de salcâm.
Din gama vitaminelor şi mineralelor, se recomandă vitamina B1 (drojdie de bere,
cereale integrale, legume, cartofi), vitamina B2 (lapte, brânză, peşte, ouă) şi acidul folic
(zarzavaturi cu frunze verzi, calciu şi magneziu).
S-a demonstrat că sucul proaspăt de varză este un remediu valoros pentru ulcerul
gastric.
_____________________________________________________________________

3. Regim gastrita/ulcer

 
Durata: 6 saptamani
Specific: international
Baza dieta: Legume
Tip dieta: Diete disociate

Descriere:

Regimul pentru bolnavii de gastrita/ulcer se bazeaza pe fragmentarea alimentatiei in 5 -6

mese zilnice, benefica pentru digestia sensibila a acestora.

Prin urmare, se recomanda trei mese echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari, daca acest
lucru are drept efect reducerea durerii.

5
Caracteristici:

1. Primele 1-7 zile, regim lactat

Bolnavul sta la pat si primeste 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (pana
la 2 litri in 24 ore). Daca laptele nu este tolerat, se dilueaza cu ceai sau apa alcalina sau se
adauga o lingurita de carbonat de calciu la o cana de lapte sau se adauga 5 g citrat de sodiu
la o cana cu lapte
Se consuma fie 2 litri lapte si 30 g zahar, fie 1 litru lapte si 500 g crema proaspata si
30-40 g zahar.
Se adauga vitamina C 500 â (comprimat sau fiole) si fier (Glubifer 3 drj.)
Se combate constipatia cu o lingura ulei de parafina.

2. Urmatoarele 7 zile se adauga treptat:

 supe de orez strecurate,
 supe mucila-ginoase,
 preparate cu lapte si unt, gris,
 fulgi de ovaz, oua moi, frisca,
 piureuri de legume sau untdelemn

3. Urmatoarele 3 saptamani:
La regimul de mai sus, in prima saptamna, se adauga: supe de orez cu orezul trecut
prin sita, perisoare din carne sau peste, fierte in aburi, supe de cereale* paine alba uscata.
Din saptamana a doua, se adauga cartofi piureu, fainoase fierte, supe de zarzavat
trecute prin sita, unele prajituri (pandispan, ecleruri, biscuiti); carne de pasare, vitel, vita,
fiarta si tocata, in cantitate redusa si progresiv; 5-6 mese pe zi.
Nu se permite nimic altceva si in special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.

4. In perioada de liniste (nedureroasa) sunt interzise:

- alcool, tutun, cafea, ceai tare.
- lapte batut, iaurt, chefir, lapte acidulat, branzeturi fermentate;
- oua tari, maioneaza;
- peste gras (morun, nisetru, somn, cega), peste conservat, sardele, icre;
- carne de porc grasa sau vanat, mezeluri grase (exceptie sunca presata), con-
serve nedietetice, slanina, untura;
- supe de carne, ciorbe grase, carne conservata (mezeluri, carnati, afumaturi);
- zarzavaturi crude tari (salata verde, gogosari, varza, castraveti, usturoi, ceaÂ-
pa, ridichi, morcovi, sfecla, telina);
- legume uscate (fasole, bob, mazare, linte), ciuperci;
- condimente (mustar, hrean, piper, boia, ardei, muraturi);
- alimente prea sarate sau conservate in sare;
- fructe crude, fructe bogate in ulei (migdale, alune, nuci);

6
 - dulciuri: marmelade, dulceturi, gemuri, inghetata, bomboane, prajituri de
cofetarie, siropuri concentrate.
- alimente pregatite in grasime, rantasuri, ceapa prajita, sosuri, cartofi prajiti;
- alimente prea fierbinti sau prea reci, ape carbogazoase;
- nu se fumeaza si nu se consuma lichide sau alcool, mai ales in timpul mesei.

5. Indicatii si alimente permise:

- repararea danturii, masticatie prelungita;
- 5-6 mese pe zi, la ore fixe, in cantitate mica. Se vor evita alimentele nedorite
de bolnav, iar alimentele vor fi preparate cat mai simplu;
- lapte dulce (daca nu e suportat se dilueaza cu ceai sau se adauga o lingurita de
carbonat de calciu sau 5g citrat de sodiu la o cana de lapte). Lapte cu ceai, cu cafea, cu
fainoase, fulgi de ovaz, gris, fidea, orez;
- crema de lapte, branza de vaci, urda, cas, telemea desarata;
- unt proaspat si nesarat, margarina, untdelemn dietetic (in nici un caz alimente
prajite in unt sau ulei);
- oua fierte moi, ochiuri in apa, oua in budinci etc;
- crema de lapte, lapte de pasare, supe mucilaginoase, preparate din lapte,
fainoase si putin unt;
- carne de vitel, vita tanara, pasare fiarta, coapta, inabusita la cuptor, gratar;
- peste slab (salau, stiuca, lin, pastrav, calcan, biban), fiert, fript sau copt in
pergament;
- supe de legume: zarzavaturi si legume tinere fierte (morcovi, dovlecei,
conopida) cu unt sau untdelemn crud, piureuri sau soteuri;
- fainoase din faina fina: fulgi de ovaz, paine alba prajita sau uscata, biscuiti;
- prajituri de casa (gelatine, sufleuri, creme, tarte);
_____________________________________________________________________

4. Rețete dietetice pentru bolnavii de gastrită

GĂLUȘTE DE ȘALĂU
Reteta: Carnea de  şalău, curăţată de piele  şi de oase, se dă  prin  maşina de tocat,
împreună cu pîinea muiată în apă  şi  bine stoarsă şi se amestecă cu caimacul sau smîntîna.
Cu ajutorul unei linguri se fac 2-3  grămăjoare (găluşte) se pun pe o tigaie unsă cu unt, se
acoperă cu apă  şi se lasă să fiarbă timp de 10 min.

Se scot din apă, se aşează pe o farfurie încălzită,  iar  peste  ele se pune untul tăiat bucăţi.

 100 g  şalău
 10 g miez de pîine albă
7
  30 g smîntînă dulce sau caimac de
 lapte
 15 g unt

SUFLEU DE ȘALĂU
Reteta: Carnea de peşte curăţată de oase se împarte în două părţi egale. Prima parte se
fierbe în apă  şi se dă prin maşina  de tocat după ce s-a răcit, împreună cu peştele rămas 
nefiert. Făina se amestecă bine cu laptele ca să nu se facă cocoloaşe, se pune la fiert
amestecînd neîncetat cu lingura pînă  se îngroaşă bine.

Se ia de  pe foc, se lasă să se răcească,  se amestecă cu peştele tocat, adăugînd oul bătut  şi 
10 g  unt topit. Se aşază compoziţia într-o formă unsă  şi  se  fierbe  pe baie de apă pînă
este gata. Se serveşte cu restul de unt topit.

 150 g şalău
 5 g făină
 20 g unt
 ½ ou
 40 g lapte

SUPĂ DE ARPACAȘ
Reteta: Arpacaşul bine spălat se fierbe în apă,  la  foc  mic,  acoperit, timp de circa 1 oră.
Cînd arpacaşul este bine fiert, se dă prin sită, se pune din nou la foc ca să  dea  un  clocot, 
apoi se ia de pe foc, se adaugă laptele, untul  şi zahărul.  Se amestecă bine şi se drege cu
gălbenuşul de ou.

 40 g arpacaş
 150 g lapte
 20 g unt
 3 g zahăr
 500 g apă
 ½ gălbenuş

SUPĂ DE GRIȘ
Reteta: Se fierbe în apă grisul, împreună cu morcovii  şi  cartofii  curăţaţi, bine spălaţi  şi
tăiaţi mărunt. Cînd zarzavatul  şi grisul s-au muiat, se dau prin sită,  strivindu-se  bine,  se
adaugă laptele clocotit  şi untul; se amestecă,  apoi  se  drege cu jumătate de gălbenuş de
ou.

 50 g morcovi
 50 g cartofi
 30 g griş
 20 g unt
 1½ pahar apă
8
  1 pahar lapte
 ½ gălbenuş

SUFLEU DE MORCOVI ȘI MERE

Reteta: Morcovii, curăţaţi  şi bine spălaţi, se taie ca fideaua  şi  se fierb în lapte. Cînd sînt
fierţi, se dau prin maşină împreună cu merele curăţate de coajă  şi de căsuţa  cu  sîmburi. 
Se amestecă bine adăugînd zahărul, grişul, oul bătut  şi  10  g unt topit.

Se pune compoziţia obţinută într-o formă unsă cu unt  şi  se fierbe pe baie de apă. Se
serveşte cu restul de unt topit.

 75 g morcovi
 75 g mere
 20 g unt
 ½ ou
 10 g zahăr
 10 g griş
 50 g lapte

SUC DE MORCOVI CU CAIMAC SAU SMÂNTÂNĂ DULCE

Reteta: Morcovii, curăţaţi  şi spălaţi, se rad pe răzătoarea măruntă, se amestecă cu 50  g
apă fiartă  şi răcită  şi  se  storc  prin tifon.  Sucul obţinut se amestecă  bine  cu  caimacul. 
Se  serveşte puţin călduţ.

 15 g morcovi
 50 g caimac de lapte sau smîntînă  dulce
 50 g apă

SPUMĂ DE ALBUȘ CU SOS DE FRUCTE

Reteta: Se bate albuşul spumă adăugînd treptat 15 g zahăr  şi  vanilie. Într-o cratiţă mică
cu 100 g apă clocotită  se  pune albuşul cu ajutorul unei linguri de masă, lăsînd să fiarbă  1-
2 min, apoi se întoarce pe cealaltă parte, se acoperă  cratiţa cu un capac şi se mai lasă să
fiarbă  încă  2-3 min.

Se scoate albuşul fiert cu o lingură de spumă, se pune într-o sită  şi se lasă să se scurgă
bine de apă. Se aşează  pe  o  farfurie  şi  se toarnă pe deasupra următorul  sos  de  fructe: 
fructele, bine strivite, se amestecă cu zahărul  şi cu făina,  se pun pe foc amestecînd
continuu  şi se lasă să  dea  un   clocot, două.

 1 albuş
 30 g zahăr
 50 g căpşuni sau zmeură
 5 g făină  de griş sau de cartofi
 100 g apă
 vanilie
9
CROCHETE DE CARNE ȘI OUĂ
Reteta: Carnea  şi pîinea muiată în apă  şi bine stoarsă  se  dau  prin maşina de tocat  şi se
amestecă bine cu 5 g unt. Jumătate de ou se bate cu furculiţa, se amestecă cu laptele, se
toarnă într-o tigaie unsă cu puţin unt  şi se fierbe pe baia de apă, obţinînd astfel o omletă.

Din tocătură se fac două turtiţe. Peste una din turtiţe  se aşază omleta tocată cu cuţitul, se
acoperă cu a doua turtiţă, se lipesc marginile, se aşază într-o tigaie unsă  şi  se  fierbe pe
baia de apă.  
Se serveşte cu bucăţi mici de unt puse pe deasupra.

 150 g carne de vita

 20 g miez de pîine albă
 ½  ou
 15  g  unt
 15 g lapte

SUFLEU DE GRIȘ
Reteta: Se fierbe  grişul în apă amestecată  cu  laptele,  timp  de  10  min. Se ia de pe foc,
se amestecă cu zahărul  şi untul, se adaugă oul bătut  şi se mai amestecă uşor, apoi se aşază
într-o formă unsă cu unt şi se fierbe pe baia de apă pînă este gata.

 50 g griş
 100 g lapte
 15 g unt
 10 g zahăr
 ½ ou
 25 g apă
 unt pentru formă

OMLETĂ CU SOS
Reteta: Se bate oul, se amestecă cu 25 g lapte  şi  se  pune  într-o tigaie unsă cu puţin unt.
Se fierbe pe baia de apă pînă  se obţine o omletă.

După ce s-a răcit se toacă.  Se amestecă făina cu laptele, puţin cîte puţin ca să  nu  se
formeze cocoloaşe, se pune la foc să  dea  cîteva  clocote,  amestecînd mereu. Se ia de la
foc, se amestecă  cu  restul  de  unt şi cu omleta tocată.

 75 g lapte
 20 g unt
 ¾ ou
 3 g făină.

10
CREMĂ DIN BRÂNZĂ DE VACĂ
Reteta: Se freacă gălbenuşul cu 10 g zahăr, se adaugă laptele  şi  se pune pe foc mic,
amestecînd mereu cu lingura, pînă  începe să se îngroaşe puţin (nu trebuie să fiarbă). Se ia
de pe foc  şi se amestecă cu brînza trecută prin sită, cu untul, vanilia şi 20 g smîntînă.

Se aşează pe o farfurie, se dă o formă frumoasă  şi  se  garniseşte cu restul de smîntînă

amestecată cu 5 g de zahăr.

 100 g brînză de vacă

 10 g unt
 ½ gălbenuş de ou
 35 g smîntînă
 15 g zahăr
 20 g lapte
 puţină vanilie sau vanilină

SUPĂ DIN FULGI DE OVĂZ

Reteta: Fulgii de ovăz, bine fierţi  şi trecuţi prin sită,  se  pun  din nou la foc, ca să dea un
clocot, două. Apoi se adaugă laptele clocotit, caimacul  şi untul, se amestecă  şi se drege cu
gălbenuş de ou.

 40 g fulgi de ovăz
 40  g  caimac  de  lapte
 100  g  lapte
 20  g  unt
 ½ gălbenuş de ou
 500 g apă

RULADĂ DIN OREZ ȘI MERE

Reteta: Orezul, spălat  şi foarte bine uscat, se macină cu o rîşniţa  de cafea sau se pisează 
foarte  fin.  Apoi  se  fierbe  în  apa  amestecată cu laptele pînă se îngroaşă. Se adaugă 5  g 
unt,  oul şi zahărul, se amestecă bine şi se lasă să se răcească.

Pe o bucată de tifon sau pe un  şerveţel curat muiat în apă, se  întinde  pasta  de  orez într-
un  strat  de  grosimea  unui  centimetru, peste care se aşază merele curăţate  şi date pe
răzătoare (se presează  merele  cu  mîna),  apoi  cu  ajutorul  tifonului sau al şervetului se
rulează.
Rulada obţinută se aşază într-o tigăiţă unsă  cu  unt,  se  acoperă  şi se fierbe pe baia de apă
pînă este gata. Se serveşte cu restul de unt încălzit.

 50 g mere
 50 g orez
 100 g lapte
 ½ ou
 20 g unt
 10 g zahăr, 25 g apă
11
PIURE DE LEGUME
Reteta: Se fierb morcovii în apă, înăbuşit, pînă cînd scade toată apa. Celelalte legume se 
fierb separat în apă, se strecoară  şi  se dau prin maşina de tocat împreună cu morcovii.
Pasta obţinută se amestecă cu laptele fierbinte, cu zahărul  şi  cu  15  g unt topit. Se
serveşte cu restul de unt, topit.

 60 g morcovi
 60 g conopidă
 60 g mazăre  verde
 30  g  fasole verde
 60 g lapte
 25 g unt
 5 g zahăr

SUFLEU DIN BRÂNZĂ DE VACĂ CU BISCUIȚI

Reteta: Se pisează biscuiţii foarte fin, se amestecă cu zahărul  şi cu laptele  şi se lasă să
stea 10-15 min. Se amestecă  apoi cu  gălbenuşul, brînza trecută prin sită  şi 5  g  unt 
topit,  la sfîrşit adăugînd  şi albuşul bătut. Se aşază compoziţia  într-o formă unsă cu unt  şi
se fierbe pe baia de apă. Se serveşte cu smîntînă.

 120 g branză de vacă

 20 g biscuiţi
 15 g zahăr
 ½  ou
 10  g unt
 30 g smantană
 lapte cat e necesar

MLETĂ LA ABUR
Reteta: Se bat bine ouăle, se amestecă cu laptele, se toarnă în tigaia unsă cu unt şi se pune
pe baia de apă.

Cînd este gata, se răstoarnă omleta pe o farfurie  şi  se  garniseşte cu bucăţele de unt
proaspăt.

 2 ouă
 60 g lapte
 10 g unt

SUPĂ DIN CARTOFI, MORCOVI ȘI OREZ

Reteta: Se fierbe în apă orezul, împreună cu morcovii  şi  cartofii curăţaţi, bine spălaţi  şi
tăiaţi mărunt. Cînd zarzavatul  şi  orezul s-au muiat, se dau prin sită, strivindu-se  bine,  se
adaugă laptele clocotit  şi untul; se amestecă, apoi  se  drege cu jumătate de gălbenuş de
ou.
12
Se serveşte cu mici cuburi de pîine prăjită.

 100 g cartofi
 75 g morcovi
 25 g orez
 20 g unt
 ½ gălbenuş de ou
 200 g lapte
 2 pahare apă
 cuburi de pîine prăjită

CREMSNIT DIETETIC
Ingrediente:
Aluat: 300 g faina, 100 g ulei, 100 g zahar, 30 g lapte sau iaurt, 2 oua, ½ lingurita zeama
de lamaie sau otet, ½ pachet praf de copt, 1 pachet zahar vanilat, 1 varf de cutit de sare

Crema: 200 g zahar, 700 g lapte, 100 g faina, 6 oua, 10 foi gelatina, 50 g apa, 50 g zahar
pentru pudrat, 1 pachet zahar vanilat

Mod de preparare:
Aluatul se prepară din ingredientele de mai sus. Din aluat se întind două hiaturi, pe
o planşetă presărată cu făină, care se coc pe o tavă tapetată cu făină, la foc potrivit.
Crema de vanilie se prepară astfel: se pun 2 1/2 pahare de lapte la fiert. Se freacă
gălbenuşurile cu zahărul, se adaugă făina şi restul de lapte, amestecand bine, se toarnă în
laptele clocotind şi se fierbe pe marginea maşinii, până se formează o cremă groasă. Se ia
de pe foc şi se adaugă gelatina înmuiată în apă rece şi dizolvată în trei linguri de apă
fierbinte, amestecând bine. De asemenea, în crema fierbinte se adaugă albuşul bătut spumă
şi zahărul vanilat, amestecând uşor.
Se toarnă crema într-o tavă udată cu apă rece şi se pune la gheaţă.  Tava în care s-a
turnat crema trebuie să aibă aceeaşi mărime ca cele două blaturi coapte înainte.

ECLER DIETETIC

Ingrediente:
Aluat: 150 g faina, 250 g apa, 75 g ulei, 50 g zahar pudra, 5 oua, 1 g sare
Crema: 200 g zahar, 700 g lapte, 100 g faina, 6 oua, 10 foi gelatina, 50 g apa, 50 g zahar
pentru pudrat, 1 pachet zahar vanilat

13
Mod de preparare:
Se pune la fiert apa cu uleiul si sarea. Cand clocoteste, se toarna faina cernuta,
amestecand-o ca pe o mamaliga, pana se desface de cratita. In compozitia fierbinte se
adauga ouale, unul cate unul, amestecand bine dupa fiecare. Nu se pune oul urmator pana
ce primul nu a fost complet incorporat in compozitie. Din aceasta compozitie se toarna cu
un cornet bastonase de 10 cm, pe o tava foarte uscata, fara faina sau grasime. Se coc 30-35
minute in cuptorul bine incins. Primele 20 minute nu se deschide cuptorul. Cand s-au copt,
se scot cu grija ca sa nu se sfarame, cu un cutit lat. Se taie cate un capacel si se umple cu
crema de vanilie. Se servesc presarate cu zahar pudra.

PESMETI CU ALBUS

Ingrediente:
10 albusuri, 200 g faina, 300 g zahar, 100 g unt, 1 pachet zahar vanilat
Mod de preparare:
Se bat albusurile spuma tare, apoi se adauga zaharul, incetul cu incetul, amestecand usor.
Se adauga pe rand faina, untul caldut, topit pe bain-marie, si zaharul vanilat. Se toarna
aluatul intr-o forma de chec presarata cu faina si se coace la foc moale. Se scoate din
forma, se lasa sa se raceasca 2-3 ore si se taie felii care se usuca la cuptor.

Se recomanda si persoanelor suferinde de afectiuni hepatice, guta, rinichi sau inima.

PRAJITURA CU BRANZA DE VACI

Ingrediente:
Aluat: 300 g faina, 100 g ulei, 2 oua, 100 g zahar, 30 g iaurt sau lapte, ½ pachet praf de
copt, ½ lingurita zeama de lamaie sau otet, 1 pachet zahar vanilat, 1 varf de cutit de sare
Umplutura: 500 g branza de vaci, 100 g zahar, 50 g gris, 1 pachet zahar vanilat, 2 oua, 50 g
zahar pudra
Mod de preparare:
Se freaca bine untul pana devine spuma, se adauga zaharul si ouale, unul cate unul,
amestecand bine. Apoi se adauga praful de copt, care a fost dizolvat in zeama de lamaie, si
la urma faina. Se face un aluat bine legat, care se pune o ora la rece.
Din aluatul preparat se intind 2 foi pe o planseta presarata cu faina. Intr-o tava tapetata cu
faina se aseaza o foaie si se coace pe jumatate, la foc potrivit. Se scoate din cuptor si se
aseaza deasupra umplutura de branza de vaci, care se acopera cu a doua foaie de aluat. Se
da prajitura din nou la cuptor.
Dupa ce s-a copt, se pudreaza cu zahar si se taie portii.
Umplutura de branza: se trece prin sita branza de vaci si se amesteca cu zaharul, zaharul
vanilat, galbenusurile si grisul. La sfarsit se adauga albusurile batute spuma, amestecand
usor.

14
ARDEI UMPLUTI CU LEGUME, DIETETICI

Ingrediente:
 1,3 kg ardei proaspeti
 300 g orez
 100 ml ulei
 500 g rosii
 400  g morcovi
 2 legaturi verdeata

Se rade morcovul, iar roşiile se curăţă de pieliţe şi de seminţe. Se pun la fiert într-un vas cu
apă, adăugîndu-se, cînd clocotesc, orezul şi uleiul. Se acoperă şi se fierb astfel timp de 30
minute la cuptor. După răcire se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt. Cu compoziţia astfel
pregătită se umplu ardeii.
In ulcer se înăbuşă în zeamă de legume, se presară cu verdeaţă tăiată mărunt şi se servesc
cu smîntînă.
In bolile de ficat, inimă şi în hipertensiune ardeii umpluţi se fierb în bulion diluat cu apă.
Cînd sînt gata se presară cu verdeaţă tăiată şi se servesc cu iaurt.
Notă: atenţie ca ardeii să nu fie iuţi!

BARCUTE DE CARTOFI CU BRANZA DE VACI

Ingrediente:
 1,5 kg cartofi
 500 g branza de vaci
 100 g gris
 300 ml lapte
 3 oua
 2 legaturi marar

Cartofii se aleg de aceeaşi mărime şi se fierb în coajă. După răcire se curăţă de coajă şi se
taie în jumătăţi în lungime. Se scobesc cu o linguriţă şi apoi se umplu.
Umplutura: se fierbe grisul în lapte şi cînd se răceşte se amestecă cu brînză de vaci, ouăle
crude şi mărarul tăiat mărunt. Cu această compoziţie se umplu cartofii în coamă. Cartofii
umpluţi se stropesc cu unt şi se coc în cuptor sau la bain Mărie. Se servesc calzi, cu diferite
sosuri, smîntînă sau iaurt. Pentru suferinzii de ulcer cartofii se pun la cuptor în sos de
smîntînă. In bolile unde grăsimea este contraindicată, cartofii se pun în supă de legume sau
sos de roşii, acoperiţi.
Notă: cartofii rezultaţi din scobire se pot folosi la umplutură.

CHEC PENTRU REGIM DE ULCER

Ingrediente:
 4 oua
 120g zahar
 50g amidon
15
  50g faina
 1 pachet zahar vanilat

Se freacă bine gălbenuşurile cu zahăr şi zahăr vanilat, până când amestecul devine spumos.
Apoi se adaugă pe rând făina, amidonul şi albuşurile bătute spumă şi se amestecă uşor. Se
toarnă într-o formă de chec tapetată cu hârtie si se coace la foc moale.
Se recomandă ca checul să nu fie consumat proaspăt, ci după una-două zile. Se serveşte
tăiat în felii, simplu sau cu compot, cremă sau frişca.

PATEURI DE CARTOFI CU BRANZA DE VACA

Ingrediente:
 3,5 kg cartofi
 5 albusuri de ou
 50 g unt
 500 g branza de vaca
 500 g lapte

Se pun cartofii la fiert în coajă; cînd intră bine furculiţa în ei se scot şi se curăţă. Se trec
apoi prin maşina de tocat sau prin râzătoare. Se amestecă pireul obţinut cu albuşurile de ou
bătute cu furculiţa, cu făina şi cu untul. Se fac apoi pateuri rotunde, care se aşază într-o
tavă pudrată cu făină.

Cu o lingură de supă udată se face în fiecare pateu o gropiţă, în care se pune branza. Se
ung pateurile cu lapte şi se dau la cuptor aproximativ un sfert de oră.
_____________________________________________________________________

16
 5. Helicobacter pylori, bacteria vinovată de ulcerul stomacului

În fiecare primăvară, unele persoane suferă de apariţia periodică a unor dureri

ulceroase care le terorizează viaţa, atât ziua, cât şi noaptea, atât imediat după mese,
cât şi la intervale total neaşteptate, din cursul zilei. Helicobacter pylori este implicată
în 90-98% din ulcerele duodenale şi în 70-80% din ulcerele gastrice. Din această
cauză, bacteria a ajuns să fie considerată ca cel mai frecvent agent de infecţie a
aparatului digestiv.

Helicobacter pylori este o bacterie identificată încă din anul 1875 de către savanţii
germani, care nu au reuşit însă să o cultive în condiţii de laborator. Ulterior, în anul 1906, a
fost studiată de italianul Giulio Bizzozero şi de polonezul Walery Jaworski, care au
denumit-o Vibrio rugula. Aceştia au stabilit forma de spirală a bacteriei şi prezenţa ei în
stomac, unde răneşte mucoasa stomacală şi duodenală, ducând la dezvoltarea unui ulcer.

Cu toate aceste descoperiri, până acum 30 de ani, toate cazurile de gastrite şi ulcere erau
puse pe seama stresului, pe seama regimului alimentar inadecvat, unei medicaţii
antiinflamatorii contra reumatismului şi pe seama unei vieţi dezordonate. În acea perioadă,
era exclusă ipoteza existenţei unui microorganism care ar putea trăi în mediul gastric foarte
acid.

Totuşi, medicul Robin Warren din spitalul Perth (Australia) anunţa, în anul 1979, că a
descoperit o anumită bacterie în biopsiile prelevate de la bolnavii cu gastrită. În colaborare
cu medicul Barry Marshall, au reuşit cultivarea bacteriei în condiţii de laborator, care
imitau aciditatea din stomac. Această bacterie a fost denumită Helicobacter pylori (H.p.),
denumire care derivă de la forma de spirală (helix).

Pentru această descoperire de primă importanţă, deşi contestată vreme de peste 25 de ani,
autorii au primit, ca înaltă recompensă, Premiul Nobel pentru Medicină, în anul 2005. Se
apreciază că nivelul de risc al infecţiei cu H.p. este egal cu efectul negativ produs în cazul
fumatului a 12-15 ţigări pe zi.

60% dintre vârstnici sunt purtători ai bacteriei

Colonizarea gastrică persistentă cu H.p. este de aproximativ 10% la persoanele sănătoase

în vârstă de 30 de ani şi ajunge la 60%, la persoanele de peste 50 de ani. Ratele de infecţie
sunt mai mari în rândul populaţiei sărace, între deţinuţii din închisori şi la copiii din ţările
în curs de dezvoltare, infecţia fiind corelată cu faptul că bacteria se transmite prin ingestie
orală, la persoane cu mâini murdare care consumă apă infectată şi alimente contaminate
(legume şi fructe nespălate). S-a stabilit că numai 15-20% dintre persoanele infectate cu
H.p. vor dezvolta forme grave de ulcer în cursul vieţii.

17
Ulcerul peptic, consecinţa infectării cu H. p.

Ulcerul peptic este o afecţiune majoră, care provoacă dureri epigastrice puternice,
localizate sub stern, în cavitatea stomacului şi în capul intestinelor. În anumite perioade ale
vieţii sau în anumite anotimpuri ale anului, survin aceste simptome la 10% dintre bărbaţi şi
6% dintre femei.

Din păcate, mulţi bolnavi nu dau atenţie acestor dureri pe care le consideră trecătoare, ca
simple arsuri la stomac, care pot fi calmate doar cu câteva pastile antiacide, cu bicarbonat
sau cu un pahar cu lapte. Ei nu realizează că bacteria H.p. sapă un crater în mucoasa
stomacală care poate da complicaţii severe, cu riscul de a evolua spre perforaţii şi
hemoragii, adesea - cauze ale unei morţi premature.

La începutul bolii, după infectarea cu H.p. sau după acţiunea altor factori, se formează o
inflamaţie urmată de o leziune (nişă) de 10-25 mm, rotundă sau ovală, săpată în mucoasa
esofagului, a stomacului şi a duodenului, ca urmare a acţiunii excesului de acid gastric,
respectiv acid clorhidric şi pepsină. Eroziunea începe din momentul în care nivelul acido-
peptic depăşeşte capacitatea de apărare a peretelui gastric.

În funcţie de localizarea în aparatul digestiv, ulcerul peptic poate fi: ulcer gastric sau ulcer
duodenal.

Ulcerul gastric poate maligniza

Ulcerul gastric este situat în partea inferioară a esofagului şi pe mucoasa stomacului.

Apare la maturitate, între 55-65 de ani, mai frecvent la persoane cu grupa sanguină A, la
fumători, consumatori de alcooluri şi la cei cu rude de gradul întâi care suferă de ulcer la
stomac. Afecţiunea se poate maligniza (canceriza).

Printre cauzele declanşării ulcerului gastric pot fi menţionate: gastrita hiperacidă netratată,
alimentaţia necorespunzătoare, consumul de alcooluri tari, fumatul excesiv, stresul nervos
şi folosirea unor medicamente de sinteză (ex.: cortizon).

Durerile şi arsurile apar la 1-2 ore după mese, cu periodicitate în cursul zilei şi în timpul
anului (mai frecvent, primăvara şi toamna). Între crizele dureroase, perioada de acalmie
poate dura câteva zile sau câţiva ani, ceea ce determină pe bolnav să se creadă însănătoşit,
reia fumatul şi consumul de alcool şi cafea. Astfel, se ajunge la complicaţii grave, ca
hemoragii interne, perforaţii în peritoneu şi chiar cancerizare.

Printre cauzele care ar determina cancerul gastric ar fi atât infecţia cu Helicobacter pylori,
cât şi consumul unor alimente pregătite prin afumare sau conservate cu ajutorul unor
substanţe chimice.

Bacteria poate genera carcinomul de colon

Studii recente au arătat acţiunea bacteriei Helicobacter pylori în procesul de oncogeneză

colono-rectală, ca factor ce generează adenocarcinomul de colon.

18
Limfomul gastric MALT (ţesut limfoid asociat mucoaselor) se prezintă sub forma unor
formaţiuni tumorale de dimensiuni mai mari decât adenocarcinoamele. Acestea se dezvoltă
pe o inflamaţie cronică provocată de Helicobacter pylori, ce s-a malignizat în urma unor
anomalii genetice. Ele reprezintă aproximativ 4% din totalul afecţiunilor maligne la nivel
gastric, fiind cel mai comun tip de limfom Hodgkin extranodular. Boala este considerată ca
a doua tumoră malignă a stomacului după adenocarcinom, cu risc maxim de apariţie la
bărbaţi cu vârste de 55-60 de ani.

Infecţia cu H.p. ar fi implicată şi în patogeneza multor boli extragastrice cum ar fi:

ateroscleroza, hemoragiile interne cu melene, anemia, unele boli de piele şi pierderi rapide
în greutate. Practica a dovedit că terapia antibiotică contra infecţiei cu H.p. este metoda cea
mai eficientă de vindecare a limfomului gastric, dacă se efectuează în stadiile precoce ale
bolii.

Tratamentele fitoterapeutice

Se bazează pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul

nişelor create şi cu reacţii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de
aciditate din sucul gastric. În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care
folosesc, zilnic, ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din
anumite plante.

- Gălbenele - cu efecte emoliente şi cicatrizante de excepţie, folosite sub formă de infuzii

(două linguriţe cu flori uscate la 250 ml apă, cu infuzare timp de 15-20 de minute), care se
consumă înainte de mesele principale, prin înghiţituri rare ;

- Obligeană - macerat la rece din 2-3 linguriţe cu rădăcini uscate şi macerate timp de 12
ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor, a doua zi, şi se consumă câte ˝ pahar, cu 20 de
minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de
obligeană (câte un vârf de cuţit, de 2-3 ori pe zi, înainte de mese) intră în formula
Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei, în timpul sarcinii) ;

- Tătăneasă - decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi, înainte de mese), cu
efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi
refacerea rapidă a mucoasei gastrice;

- Lemnul dulce - infuzii din pulbere de rădăcini, în amestec cu flori de muşeţel, consumate
într-o cură de 1-2 luni (primăvara şi toamna), cu efecte cicatrizante şi antiinflamatoare în
ambele forme de ulcere (gastric şi duodenal), dar cu restricţii de dozare şi de durată a
tratamentului la femei gravide şi la persoane hipertensive;

- Hameiul - infuzie din 40 g conuri la un litru de apă clocotită, se consumă câte 2-3 căni,
pe zi, având efect de calmare a durerilor de stomac şi de diminuare a secreţiei în exces a
acidului gastric;

- Stejarul şi salcâmul - decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni, pe zi) cu conţinut ridicat de
taninuri, care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice, în ulcere cu melene
hemoragice şi cu scaune sanguinolente;

19
- Teiul - infuzie din flori (2-3 căni, pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii
netede din pereţii stomacului;

- Busuiocul - infuzie din herba înflorită (3 ceaiuri neîndulcite, pe zi) cu rol în reglarea
digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede;

- Arahidele - 30 de grame zdrobite şi amestecate cu 10 ml lapte şi 5 ml smântână, se

consumă de 2-3 ori pe zi, având rolul unei pelicule uleioase, care protejează peretele
stomacului şi ca tampon - în neutralizarea acidului clorhidric;

- Turiţa mare - infuzii din herba (2-3 căni, pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric,
accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare.

- Frasinul - infuzie din 2 linguriţe cu flori şi frunze la 250 ml apă clocotită, din care se bea
o cană pe zi, fraţionată după mesele principale.

Sunt eficiente şi alte specii medicinale folosite în amestecuri:

- gălbenele (6 părţi), sunătoare (6 părţi), roiniţă (4 părţi), salcâm (două părţi), muşeţel
(două părţi) şi tătăneasă (o parte), din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, între mese;

- coada şoricelului, păpădie, pătlagină, chimion, mentă, sovârv (părţi egale), luând 2-3
ceaiuri, înainte de mese;

- roiniţă, zmeur, valeriană, măghiran şi seminţe de in, chimion şi fenicul.

Reţeta autorului: gălbenele, sunătoare, coriandru, muşeţel, coada şoricelului, obligeană,

tătăneasă, hamei, mentă şi zmeur.

Tratamente externe

În tratamente externe sunt recomandate comprese şi cataplasme cu bitter suedez-Iaşi

(complex din 44 plante). În perioadele de criză, se folosesc cataplasme, puse pe zona
epigastrică, cu terci de tătăneasă şi coada calului sau cu frunze de varză. Înainte de
aplicarea cataplasmei, se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.

Specialiştii francezi recomandă şi băile de mâini şi picioare, dimineaţa pe nemâncate şi

seara, înainte de culcare, cu decoct din flori de păducel, toporaşi, muşeţel, nalbă mare şi
mac, frunze de salvie, mur, urzică vie, rostopască şi pir.

Apiterapia

Pentru ulceraţii ale stomacului se recomandă:

- cură cu polen (câte 2 linguriţe, de 2 ori pe zi, înainte de mese);

- propolis (2 grame, pe zi) sau tinctură de propolis 20%, din care se iau câte 20 de picături,
de 2 ori pe zi, în 6 linguri de apă, ceai sau lapte cald, dimineaţa, pe stomacul gol, şi seara.

20
Regimul alimentar este lung şi anevoios

Pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori şi vindecarea ulcerelor peptice, alimentaţia

corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se
urmăreşte cruţarea mucoasei stomacului şi duodenului, cu rol de pansament gastric.

Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile şi necesită multă răbdare şi
perseverenţă pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariţia durerilor după 6-
7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind
înainte de ora 20. În timpul mesei se impune o ambianţă plăcută, în linişte, fără grabă,
evitând discuţiile tensionate.

Se va mânca încet, mestecând bine, fără a bea lichide în timpul mesei. După fiecare masă,
bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu făină de
porumb.

În faza dureroasă, se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte dulce care
neutralizează acidul clorhidric şi opreşte secreţia gastrică.

Laptele se amestecă, în părţi egale, cu un ceai medicinal (tei, măceşe, muşeţel) consumând
6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore. Eventual, se adaugă câteva picături de suc de
lămâie. Pe măsură ce durerile se atenuează, se introduc în alimentaţie supe de orez
strecurate, smântână, biscuiţi moi, pâine albă, prăjită şi uscată (circa 400 grame) şi albuşuri
de ouă crude, bătute spumă.

După dispariţia simptomelor de boală se pot consuma supe călduţe de legume (varză,
salate, mărar, tomate), pireuri pasate din legume şi cartofi, grâu germinat, orez şi griş,
frişcă, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud.
Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caş nesărat, urdă, telemea desărată, paste
făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi
copţi sau fierţi în coajă care se zdrobesc şi se amestecă cu lapte acru şi morcov ras.

Din această fază, se poate începe consumul de carne de pasăre sau viţel, fără grăsime, care
se prepară prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la aburi. Se adaugă
peşte alb, slab (ştiucă, şalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol.

De asemenea, se consumă legume fragede, cu celuloză moale (morcov, spanac, salată

verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierţi, copţi sau piure). Sunt admise
prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie şi orez cu lapte.

Dezintoxicarea organismului

O atenţie deosebită trebuie să fie acordată curei de dezintoxicare a organismului, folosind

seminţe de dovleac puţin prăjite şi nesărate (4-5 pumni, pe zi), iar ca lichid, se preferă un
borş din tărâţe de grâu, din care se consumă 1,5-2 litri pe zi, având efect de eliminare a
toxinelor, prin transpiraţie.

O altă cură va utiliza un macerat din amestecul, în părţi egale, cu zeamă de lămâie, alcool
400, miere de salcâm şi ulei de măsline din care se va lua câte 50 ml de 3 ori pe zi, cu 10-
21
15 minute înainte de mese. Eficientă este şi cura de grâu germinat (100 g, pe zi), amestecat
cu ulei de măsline şi 500 g fructe tăiate în cuburi mici.

Fructele recomandate sunt: mere şi pere (curăţate de coajă), prune, piersici, caise, struguri,
pepene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide.

Ca băuturi, se vor consuma apă minerală plată între mese şi sucuri de legume (uşor
îndulcite) din morcov, sfeclă roşie, ţelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac şi cartofi
cruzi care se iau cu 15 minute înainte de mese. Sucul de varză proaspătă (2-3 pahare,
zilnic, timp de 3 săptămâni) este deosebit de valoros, având proprietăţi protectoare şi
cicatrizante datorită conţinutului ridicat în mucilagii şi vitamina U.

După mese, se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersici, cireşe,
agrişe), siropuri şi compoturi puţin îndulcite.

▲ Restricţii alimentare

- fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, raţă, vânat, peşte gras prăjit;

- grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnaţi, afumături, conserve, peşte oceanic
(sărat sau afumat);

- supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaşi, prăjeli, icre, maioneze,
ochiuri şi omletă prăjită, sare în exces, cartofi prăjiţi;

- brânzeturi frământate, grase, sărate şi afumate, kefir;

- zarzavaturi fibroase, aţoase şi cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte,
ciuperci, vinete, ceapă, usturoi);

- condimente iuţi şi iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muştar, murături.
oţeturi);

- pâine neagră (bogată în celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje,
prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, dulceaţă, marmeladă şi alte produse zaharoase,
îngheţate;

- fructe tari (alune, nuci, migdale);

- ape minerale reci.

Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol),
cacao, ceai rusesc, ciocolată, siropuri sintetice cu cofeină (de tip Coca-Cola) şi abuz de
medicamente de sinteză chimică cu acţiune iritantă.

▲ Tratamentul balneoclimateric

Se recomandă numai în perioada de acalmie, fără dureri, în staţiunile Olăneşti,

Călimăneşti, Căciulata, Borsec, Sângiorz, Slănic-Moldova, Strunga, Tinca, pe o durată de
22
21-30 de zile. Ca ape minerale îmbuteliate, folosite la domiciliu, se pot consuma apele
alcaline, cloro-sodice sau sulfurate şi apele minerale din Olăneşti, Covasna, Zizin,
Biborţeni, Borsec, Malnaş, Lipova, Şaru-Dornei, luate cu 30 minute înainte de mese, în
cantităţi de 150-450 ml pe zi.

▲ Regimul de viaţă

Se impune o perioadă de linişte, pentru cruţarea sistemului nervos, respectiv a scoarţei

cerebrale, cu evitarea stresului şi a eforturilor fizice şi intelectuale, chiar cu şedere în pat
(15-20 de zile) în perioada evolutivă. Dacă apar boli de nervi sau insomnii provocate de
afecţiunile ulceroase greu de suportat, se urmăreşte refacerea echilibrului nervos prin mici
plimbări de dimineaţă, sporturi uşoare în aer liber, gimnastică medicală, vizionări de filme,
audiţii muzicale şi lectură de deconectare.

De asemenea, trebuie evitate stările emoţionale intense, a suprasolicitărilor nervoase, mai

ales în profesiile care cer un surmenaj fizic şi psihic, cu încordări nervoase şi tensionate.
Dacă boala avansează, iar programul de lucru nu permite respectarea acestor recomandări
igieno-sanitare, se impune schimbarea locului de muncă.

În timpul de odihnă de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o
cură de minimum 1 lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziţie culcat,
după fiecare masă.

Tratamentul curativ constă din măsuri igieno-dietetice şi medicamentoase, diferenţiate în

perioadele dureroase şi de acalmie. În fazele dureroase, fără hemoragii, se aplică, zilnic,
cataplasme calde cu ceapă rasă, parafină şi argilă, ţinute 10-20 de minute pe abdomen, iar
în perioadele cu hemoragii interne se pun comprese reci sau pungi cu gheaţă pe abdomen,
ţinute timp de 2-3 ore, cu pauze de 1-2 ore. Tot în caz de hemoragii interne (melene), se va
face o injectare cu vitamina K.

În unele cazuri, se impune repararea danturii defecte, pentru a asigura o masticaţie bună şi
o igienă dentară zilnică, urmărind evitarea infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori,
dezvoltată la nivelul plăcii dentare.

Branzeturi nefermentate (cas, telemea de vaca desarata, urda, branza de vaci)

_____________________________________________________________________

23