Cum se pregateste hrana pentru bolnavii de gastrita sau ulcer

Ceaiurile:
Ceaiul de musetel sau de tei se prepara inainte de servire, aruncind florile uscate in apa clocotita.
Se fierbe numai 5 minute. Ceaiul de maces, care contine o mare cantitate de vitamina C, se
pregateste dupa anumite reguli, tocmai pentru a se pastra cit mai multa vitamina si dupa fierbere.
Aceasta se realizeaza numai daca macesul se fierbe timp limitat (10 minute), in apa care
clocoteste intr-un vas smaltuit cu capac si daca se lasa apoi citeva ore sa stea (macereze) in
acelasi vas. Ceaiul de macese este indicat in locul apei de baut in tot timpul zilei, deoarece, pe
linga importanta lui valoare nutritiva, are un gust placut.
Sucurile de legume si fructe crude
Sucurile se vor pregati numai inainte de a fi servite.Se pot prepara din morcovi, sfecla, cartofi,
rosii bine pirguite, salata verde, pere si mere dulci, fragi si struguri.
Fructele se spala asezate in sita sub curent de apa rece, iar radacinoasele se spala cu peria. Se
curata apoi indepartind partile stricate. Dupa aceea se rad pe razatoare fara a le indeparta coaja
cu cutitul si se storc prin tifon.
- Rosiile se taie bucati si se storc prin tifon.
- Merele si perele se rad pe o razatoare de sticla.
- Salata verde se spala bine frunza cu frunza sub curent de apa, se marunteste cu cutitul si apoi se
stoarce prin tifon.
- Zeama de legume este mai gustoasa daca i se adauga putin suc de mere. Pentru a imbunatati
gustul se pot combina sucurile intre ele. Sucurile de legume nu se beau ca apa in pahar, ci cu
lingurita sau se adauga cantitatea respectiva in supa, la masa. Din 400 g morcovi cruzi se obtin
100 ml de suc, iar din 200 g rosii - 100 ml de suc.
- Chiselurile sint o bautura hranitoare si usor digerabila. Amidonul sta la baza compozitiei
oricarui chisel, el dind consistenta semilichida a acestuia.
Supele

Pentru bolnavii de gastrita cu hiperaciditate sau ulcer, supele se prepara fie din lapte, fie din
fainuri de cereale, fie din fainoase fierte in apa sau in zeama de legme. Legumele se pot fierbe in
apa si apoi strecura, obtinindu-se supa clara de legume sau se pot fierbe si da apoi prin sita
pentru a obtine supa-crema de legume.
Supele limpezi de legume se ingroasa cu fainoase. Devin mai hranitoare si li se imbunatateste
gustul daca li se adauga (se dreg cu smintina) lapte sau galbenus de ou, iar la servire cite o
lingurita de unt. Supele din fainoase, precum si cele din legume facute cu mucilagiu din fainoase,
sint foarte indicate, deoarece ele antreneaza secretia gastrica exagerata sau o neutralizeaza, avind
efectul unui adevarat pansament gastric.
In maladie ulceroasa este indicat sa nu se consume mai multe de 1/2 portie de supa la o masa.
Carnea gatita
Pentru bolnavul de ulcer, carnea trebuie fiarta si apoi tocata, deoarece sub forma aceasta ea este
cel mai usor de mistuit. Carnea se curata de oase, zgirciuri si pielite si se pune apoi la fiert in apa
rece fara sare. Prin fierbere in apa rece carnea cedeaza apei o buna parte din substantele excitante
pentru secretia gastrica, asa-zisa tarie a carnii. Cu cit bucatile de carne sint mai mici si fierberea
este facuta in clocot continuu si prelungit, se extrage o cantitate mai mare de substante extractive
si saruri minerale din carne. Prin fierbere, fibrele carnii se inmoaie si devin mai fragede. Pentru a
scuti stomacul bolnav de o munca suplimentara este si mai bine daca, dupa ce a fost fiarta,
carnea se trece de 2-3 ori prin masina de tocat.
In maladia ulceroasa, metoda cea mai indicata de pregatire a carnii este fierberea la aburi.
Carnea cruda tocata si modelata ca perisoare se asaza in strecuratoare, se acopera cu capac si se
fierbe o jumatate de ora. Prin fierberea prelungita la aburi, carnea se fragezeste, pierzind totodata
o cantitate si mai importanta de substante extractive, care dauneaza stomacului prin excitarea
secretiei. Pentru alimentatia bolnavului de ulcer, carnea tocata sau maruntita din care se fac
sufleuri sau budinci trebuie sa fie intii fiarta si apoi tocata.
Pastele fainoase
Pastele fainoase, pentru a fi usor de mistuit, se fierb intr-o cantitate mare de apa si se limpezesc
cu apa calda.
Inainte de servire, cit sint inca fierbinti, se amesteca cu unt proaspat sau cu putin untdelemn.
Grisul pentru casa (garnitura linga carne) sau pentru diversele budinci servite ca felul doi se
fierbe in supa limpede de zarzavat. La fel se procedeaza cu orezul pentru pilaf sau budinca. In
felul acesta fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare, datorita adaosului de saruri minerale
si vitamine din zeama de legume. Orezul si fainoasele nu se prajesc in grasime.
Mincarurile de legume permise se prepara de preferinta ca sufleuri, budinci sau mincaruri cu
sosuri dietetice.



Sosuri dietetice pentru gastrita si ulcer:
Sosurile permise in ulcer trebuie sa fie preparate dietetic, adica sa contina grasimea (unt sau
untdelemn) neprajita. Aceasta se adauga sa fiarba in sos sau, in cazul untului, se adauga chiar in
farfurie peste mincarea fierbinte.
Sosurile pentru ulcer se prepara pe baza de lapte si de supa limpede de legume cu adaos de
smintina, de galbenus sau de piureu de legume.
Ouale

Sint un aliment bine tolerat si util in boala ulceroasa, daca modul de pregatire este corect. Ouale
fierte dietetic se prepara in felul urmator: se pun ouale intregi sa fiarba in apa rece sau mai bine
se sparge oul intr-o cana de faianta care se pune la foc, asezata intr-un alt vas cu apa rece.
Spargind oul inainte de fierbere, exista siguranta ca este proaspat. Oul este fiert atunci cind
albusul s-a inchegat. Ochiurile romanesti, ca sa fie dietetice, se prepara rasturnind oul crud in apa
clocotita fara otet.
Dintre preparatele de oua cel mai usor de mistuit este omleta la aburi. Pentru ca omleta sa se
rastoarne fara sa se rupa, se asaza cana 10 minute pe o cirpa uda.
Deserturile

Pentru bolnavul ulceros, care trebuie sa consume un litru de lapte pe zi, sint foarte indicate
preparatele din fainoase cu lapte. Grisul este mai indicat sa se prepare sub forma de spuma.
Aceasta este un desert foarte usor de mistuit, deoarece grisul se umfla prin batere cu telul (pe
foc) si devine pufos.

Baterea grisului trebuie facuta in timpul fierberii si citeva minute dupa aceea. Grisul nu trebuie
sa fiarba mai mult de 4 minute, timp dupa care el se leaga (se incheaga) prea tare si nu se mai
face spuma. Tot din fainoase fierte, scazute in lapte, se pot prepara budincile indulcite la care se
adauga galbenus si albus de ou batut spuma.
Budinca de fainoase, in afara de aportul ei nutritiv important, este usor de mistuit datorita
adaosului de albus de ou batut care, prin aerul inglobat, face budinca sa creasca la caldura
cuptorului, dindu-i o consistenta pufoasa. Budinca trebuie pusa la fiert intr-o forma unsa cu unt si
presarata cu faina, forma ce se da la cuptor asezata intr-un alt vas cu apa.
Budinca se da la cuptor acoperita cu capac pentru a impiedica formarea crustei de caramel pe
care obisnuit o face zaharul din fainoase la caldura cuptorului si care prin consistenta ei ar putea
irita mucoasa stomacului.
Cremele sint un desert indicat in boala ulceroasa, atit pentru ca sint foarte hranitoare, cit si pentru
consistenta lor. Ele se prepara din lapte, oua, zahar si faina sau amidon. Se pot aroma cu vanilie
si se vitaminizeaza cu sucuri de fructe.
Orice chisel cu un continut mai ridicat de amidon poate deveni o crema.
Gelatinele. Un desert indicat pentru bolnavii de stomac sint si gelatinele. Acestea, pe linga faptul
ca se digera usor, leaga acidul clorhidric in exces. Gelatina se prepara inglobind in lapte brinza
de vaci, smintina, sodou, sirop sau sucuri de fructe cite o foaie de gelatina la portie. Se da la
racitor ca sa se inchege si inainte de a o minca se tine un sfert e ora la temperatura camerei ca sa
nu fie prea rece.
Avantajul gelatinelor preparate din sucuri sau din piureuri de fructe este aportul vitaminic
nealterat, deoarece gelatina este un desert care se prepara la rece.
Compotul nu este un desert ideal pentru bolnavii de stomac. Atunci cind totusi se consuma, el
trebuie preparat din fructe dulci: pere, mere, cirese, caise, zmeura, trecute prin sita, dupa fierbere.
Compotul pentru gastrita si ulcer se indulceste moderat.
Sint permise uneori si fructele coapte mincate fara coaja in cantitate mica si nu pe stomacul gol.
Ca prajituri sint permise: aluatul fiert cum ar fi eclerul etc., aluatul de pandispan, aluatul uscat de
biscuiti si aluatul nisipos.
Caracteristica acestor aluaturi este faptul ca nu sint dospite si nici nu au multa grasime care sa le
faca indigestie. Prajiturile acestea se pun la cuptor in tava tapetata cu hirtie.
Prajiturile pentru ulcer din aluat nisipos pot fi tarte umplute cu peltea, cu crema de vanilie, cu
gelatine de fructe, cu spuma de albus, cu brinza de vaci etc.
Eclerurile, de asemenea, pot fi umplute cu crema de vanilie sau cu crema pregatita din surogat de
cafea sau cu frisca.
Regim ulcer gastro-duodenal
REGULI GENERALE
Sfaturile de mai jos au drept scop reducerea hipersecretiei acide si vindecarea leziunilor gastrice:

alcoolul si tutunul sunt interzise
evitati mesele abundente (unii medici recomanda fragmentarea ratiei alimentare in trei mese
reduse cantitativ si trei gustari pe zi)
luati masa pe cat posibil la ore fixe
mancati incet, avand grija sa mestecati bine
retineti alimentele care v-au provocat neplaceri in trecut si evitati-le
stati jos in timp ce mancati si odihniti-va o ora dupa masa de pranz
nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Gustarile luate prea tarziu pot determina
secretii gastrice in timpul noptii
evitati alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, ceai, cola) acestea pot creste secretia
gastrica
evitati citricele, rosiile si ciocolata daca aceste alimente va provoaca discomfort
includeti o sursa de proteine (lapte, carne, oua, branza) la fiecare masa sau gustare
Mult timp, regimul bazat pe consumul de lapte a fost recomandat bolnavilor de ulcer. Studiile
recente arata insa ca laptele nu are drept efect neutralizarea aciditatii ci, din contra, are tendinta
de a mari producerea de sucuri gastrice. Totusi, la unele persoane laptele pare sa aiba un efect
calmant. Daca acesta este si cazul dvs., nu este nevoie sa renuntati la consumul de lapte, atat
timp cat acesta face parte dintr-un regim echilibrat, care include toate grupele de alimente.
S-a considerat ca fragmentarea alimentatiei in 5 -6 mese zilnice este benefica pentru bolnavii de
ulcer. In prezent, se crede ca acest comportament ar avea drept efect stimularea producerii de
acizi gastrici. Prin urmare, se recomanda trei mese echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari, daca
acest lucru are drept efect reducerea durerii.
De asemenea, condimentele, care sunt de obicei interzise bolnavilor de ulcer, nu ar trebui excluse
decat daca nu sunt tolerate. In plus, se pare ca ulcerul este mai frecvent la persoanele al caror
regim este sarac in fibre alimentare. Nu se cunoaste inca efectul curativ al fibrelor asupra
ulcerelor deja instalate, dar se pare ca persoanele care consuma multe fibre au mai putine riscuri
de aparitie a bolii. Atunci cand simptomele ulcerului gastro-duodenal se fac simtite, este totusi de
preferat sa se evite anumite alimente care pot accentua durerea.
ALIMENTE RECOMANDATE
Intr-o prima perioada, este de preferat sa se consuma paine din faina alba si cereale rafinate.
Toate produsele lactate pot fi consumate, cu exceptia branzeturilor fermentate sau sarate. Carnea,
de preferinta de pasare, fara grasime, poate fi fiarta, fripta sau facuta pe gratar. Toate speciile de
peste pot fi consumate, fie in stare proaspata, fie conservate in apa.
Se recomanda consumarea de fructe coapte sau fierte. Bananele au un rol benefic deosebit,
deoarece contin fosfolipide si contribuie la protejarea mucoasei gastrice. Sucurile trebuie diluate
sau consumate dupa masa, iar legumele trebuie sa fie fierte foarte bine.
Atunci cand simptomele dispar, iar bolnavii vor sa introduca mai multe fibre in alimentatia lor,
acesta lucru trebuie sa se realizeze treptat, pentru a lasa timp organismului sa se adapteze. Inafara
perioadelor in care ulcerul isi manifesta prezenta, un regim echilibrat, care sa contina toate
grupele alimentare este in prezent recomandat pentru bolnavii de ulcer. Singurele alimentele
nerecomandate sunt cele care nu sunt tolerate si provoaca o senzatie de discomfort.
ALIMENTE NERECOMANDATE
Urmatoarele bauturi trebuie sa fie evitate: cafea (inclusiv cea decofeinizata), ceai, alcool,
ciocolata si cola. Laptele trebuie consumat in mod normal si nu in exces, decat in cazul in care
reduce durerea. Toate alimentele care stagneaza in stomac si care cresc producerea de sucuri
gastrice trebuie de asemenea evitate pana la disparitia simptomelor.
Alimentele bogate in grasimi: prajelile, carnea rumenita in unt sau margarina, sosurile grase si
ouale prajite trebuie excluse din regimul alimentar. La fel si pestele marinat sau afumat,
mezelurile si condimentele mustar, maioneza, ketchup, otet, piper, hrean, ardei iute.

Consumul de fructe proaspete, cu coaja, de nuci si de fructe uscate (stafide, curmale, smochine,
caise) trebuie sa fie moderat. Se recomanda evitarea legumelor care provoaca in general
discomfort abdominal brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,
ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii
Dieta ulcerului cronic

Alimentele permise sint urmatoarele: lapte dulce (simplu sau indulcit) asociat sau nu cu ceai,
fainoase fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete , crema de lapte, brinzeturi proaspete
de vaci, urda, cas; unt proaspat si nesarat, oua fierte moi sau ochiuri in apa; lapte de pasare, supe
mucilaginoase preparate din lapte, fainoase si putin unt, supa-crema de cartofi, carne de pasare,
vaca, vitel, fiarta bine sau coapta inabusit la cuptor, carne de peste slab salau, stiuca, lin,
mreana, pastrav, calcan, supe de legume; zarzavaturi si legume fierte carote, morcovi, dovlecei,
conopida, pregatite cu unt sau untdelemn crud, biscuiti, piine alba veche de o zi, prajituri de casa:
gelatina, sufleuri, creme, tarte, compoturi, nu prea dulci si trecute prin sita, sau fructe coapte la
cuptor, zeama de fructe.

Sint interzise: laptele batut, iaurtul, chefirul, brinzeturile fermentate, ouale tari, maioneza, pestele
gras: morun, nisetru, somn, cega, pestele conservat, sardelele, racii, icrele, carnea de porc,
slanina, untura, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert cu apa rece, ciorbele grase,
carnea conservata: mezeluri, afumaturi, cirnati; zarzavaturile crude tari: andive, gogosari, ridichi,
varza, castraveti, ardei; legumele uscate: fasole, bob, linte, mazare; ciupercile, telina, prazul,
ceapa, usturoiul, condimentele: mustar, hrean, piper, boia, muraturi; fructele crude oleaginoase:
migdale, alune, nuci; ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceturile, gemurile, inghetata, piinea
neagra.

A se evita preparatele culinare nedietetice precum prajeli, rintasuri, sosuri, alimentele prea
fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase.

FITOTERAPIE
Preparate pe baza de plante medicinale
Pentru tratarea bolnavilor cu ulcer gastric se folosesc preparatele obtinute din plante. Se bucura
de popularitate uleiul de catina, care contine un amestec de caroten si gliceride ale acizilor
organici (este recomandata administrarea unei lingurite de doua-trei ori pe zi, cu 20-30 de minute
inainte de masa). Este indicat de asemenea uleiul de macese, care contine acizi grasi saturati si
nesaturati, carotinoide. Preparatul acesta stimuleaza vindecarea ranilor.
Proprietati extraordinare are si extractul din radacina de iarba-dulce. Acesta creste secretia de
mucoasa de aparare si scade activitatea peptinica a sucului gastric; se administreaza cite 0,3
grame pe zi timp de o saptamina, iar in urmatoarele patru saptamini cite 0,15 grame. In unele
cazuri, extractul de iarba-dulce provoaca tulburari ale metabolismului apei si formarea unor
umflaturi.
In cazul ulcerului gastric sint recomandate de asemenea: extractul din radacini de iarba-mare
cite 0,1 grame de trei-patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa; sucul de patlagina cite o
lingurita de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa; ceaiul din flori de musetel. Ceaiul de
musetel, datorita faptului ca formeaza pe mucoasa stomacala un strat de aparare, impiedica
actiunea pepsinei.
Plantele care previn recidivele
In cazul ulcerului gastric se folosesc foarte adesea plantele medicinale. In perioadele de acutizare
si pentru prevenirea recidivelor se folosesc aceleasi plante ca si in tratarea gastritei cronice
insotita de aciditate crescuta:
- se amesteca frunze de patlagina, flori de musetel, frunze de rozmarin salbatic (cite doua parti),
frunze de coada-soricelului, fructe de maces (cite o parte). 10 grame din acest amestec se pun in
500 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat cinci-sase ore, se beau cite 100 de mililitri de
trei ori pe zi, inainte de masa.
- se amesteca seminte de fenicul, radacini de nalba mare, flori de musetel, radacini de iarba-dulce
(in parti egale). 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat
20 de minute, apoi se beau cite 200 de mililitri de infuzie o data pe zi, inainte de cina.
- foarte eficient este si urmatorul amestec: radacini de iarba-dulce, obligeana, frunze de menta,
frunze de coada-soricelului (cite doua parti), frunze de sunatoare, seminte de chimen (cite o
parte), frunze de patlagina (patru parti). 10 grame din acest amestec se pun in doua pahare de apa
calduta (fiarta si apoi racita 30 de minute), se lasa la infuzat in termos 10-12 ore, se beau cite 100
de mililitri de trei-patru ori pe zi, dupa masa.
- se amesteca frunze de patlagina, flori de musetel, frunze de coada-soricelului, radacini de iarba-
dulce (in parti egale); se pregateste o infuzie care se administreaza ca si cea de mai inainte.
Musetelul, galbenelele calmeaza arsurile
In cazul unor dureri persistente si al arsurilor, medicina populara recomanda ca timp de zece zile,
pe parcursul a doua-trei luni, sa se alterneze folosirea urmatoarelor amestecuri de plante:
- flori de musetel o parte, flori de galbenele, frunze de podbal cite patru parti; 5 grame din
amestecul de plante se pun intr-un pahar cu apa, se pun dupa aceea la baie de aburi 15 minute, se
lasa la infuzat 45 de minute, apoi se strecoara si se administreaza cite una-doua linguri de trei-
patru ori pe zi inainte de masa.
- flori de musetel o parte, frunze de sunatoare, frunze de patlagina cite patru parti; se
pregateste o infuzie ca si cea dinainte.
- radacini de iarba-dulce, flori de musetel, seminte de fenicul (in parti egale); 5 grame din acest
amestec se pun intr-un pahar de apa, se pun la baie de aburi 20 de minute, se lasa la infuzat 20 de
minute, apoi se strecoara si se beau cite 100 de mililitri de trei ori pe zi, inainte de masa.
- frunze de coada-soricelului, flori de musetel si galbenele (in parti egale); se pregateste o infuzie
si se bea de trei ori pe zi cite un pahar, inainte de masa.
- radacini de nalba-mare trei parti, frunze de menta, radacini de iarba-mare cite o parte; se
pregateste o infuzie din care se beau cite 100 de mililitri de trei ori pe zi, inainte de masa.
- frunze de rozmarin salbatic, flori de musetel, frunze de fierea-pamintului, frunze de sunatoare,
frunze de menta (in parti egale); se pregateste o infuzie din amestecul de plante si se bea cite un
pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Crusin, menta si urzica pentru a scapa de constipatie
Pentru imbunatatirea functiei intestinale, pentru scaderea constipatiei care insoteste adesea
ulcerul gastric, este recomandat urmatorul amestec de plante: scoarta de crusin trei parti, frunze
de menta doua parti, frunze de urzica, radacini de obligeana si valeriana cite o parte. Se
pregateste o infuzie si se beau cite 10 mililitri dimineata si seara, inainte de masa; durata
tratamentului este intre cinci si sapte zile.
In cazul unei iritatii crescute, al tulburarilor somnului, care pot aparea la bolnavii cu ulcer gastric
si duodenal, este recomandat urmatorul amestec de plante cu proprietati extraordinare: frunze de
menta si trifoi cite doua parti, radacini de valeriana, muguri de hamei cite o parte; se
pregateste o infuzie care se administreaza de trei ori pe zi, inainte de masa, in doze de cite o
jumatate de pahar.
Decoctul din radacini de albastrele vindeca ranile stomacale
In cazul ranilor stomacale care se vindeca foarte greu, unii autori recomanda decoctul din
radacini de albastrele (6 grame de planta la 200 de mililitri de apa), din care se ia cite o lingura
de trei-patru ori pe zi, intre mese. In medicina populara este indicat de asemenea decoctul de
rozmarin salbatic (10 grame de planta la 200 de mililitri de apa), cu 30 de minute inainte de
masa, iar la doua ore dupa masa decoctul din radacina de albastrele.
In cazul acutizarii ulcerului gastric, adesea apare o durere in zona inimii, de intensitate diferita
(sindromul gastro-cardiac). In aceste cazuri, in amestecurile de plante medicinale pot fi adaugate
valeriana, talpa-gistei, flori de paducel, o doza mai mare de menta.
De asemenea, este recomandat urmatorul amestec de plante: frunze de patlagina, radacini de
iarba-dulce cite o parte, flori de musetel, frunze de menta cite patru parti, radacini de
valeriana, flori de paducel cite doua parti; se pregateste o infuzie din care se beau cite 50 de
mililitri de trei ori pe zi, inainte de masa.
Plantele se administreaza in functie de stadiul bolii
Bolnavii pot adopta tactica inlocuirii amestecurilor de plante in functie de stadiul afectiunii. In
stadiul acut si preacut al ulcerului gastric (intre prima si a treia saptamina) este indicat urmatorul
amestec de plante: flori de galbenele, frunze de sunatoare, radacini de talpa-gistei, frunze de
urzica cite o parte, frunze de menta doua parti; 15 grame din acest amestec se pun intr-un
pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30-40 de minute, se strecoara, apoi se administreaza cite
50 de mililitri de patru ori pe zi, inainte de masa.
In perioada de cicatrizare si epitelizare (a patra si a cincea saptamina) se foloseste amestecul:
frunze de rozmarin salbatic, frunze de patlagina cite doua parti, macese o parte. Se pregateste
o infuzie care se administreaza de trei ori pe zi, inainte de masa.
Bolnavii cu forme complicate de ulcer gastric au nevoie de o perioada de spitalizare. Este
importanta de asemenea stabilirea unei interventii operatorii imediate (in cazul perforatiei, al
hemoragiei) sau planificate (in cazul penetratiei, formarii tumorilor maligne). Folosirea
fitoterapiei fara observatia medicului in aceste cazuri nu este permisa. Exceptie fac doar bolnavii
cu hemoragii (dar numai dupa ce s-a exclus posibilitatea unui cancer).
In asemenea cazuri sint indicate infuziile:
- infuzie din frunze de urzica: 20 de grame de planta la 200 de mililitri de apa, apa trebuie sa fie
fierbinte, se lasa 40 de minute la infuzat, se administreaza cite 100 de mililitri de patru ori pe zi;
- infuzie din scoarta de stejar care se pregateste in acelasi fel si se administreaza in doze de cite
50 de mililitri de patru ori pe zi, inainte de masa.
Includeti in regimul alimentar fructe si legume proaspete
In cazul inclinatiilor catre hemoragii este recomandat urmatorul amestec: flori de musetel o
parte, radacini de talpa-gistei, frunze de sunatoare cite patru parti; 10 grame din acest amestec
se pun intr-un pahar de apa, se lasa 15 minute la baie de aburi, se lasa la infuzat 45 de minute si
se administreaza cite o lingura de patru ori pe zi, inainte de masa.
Un amestec cu proprietati uimitoare pentru tratarea ulcerului gastric este urmatorul: flori de
musetel, seminte de fenicul, macese (in parti egale). 10 grame din acest amestec se pun in 500 de
mililitri de apa, se lasa la infuzat 30 de minute si se administreaza cite 100 de mililitri de trei ori
pe zi, inainte de masa. Deja dupa o saptamina de urmare a acestei terapii, o treime dintre bolnavi
vor observa o imbunatatire considerabila a starii lor de sanatate, iar mai tirziu durerile vor inceta,
scaunul se va normaliza, vor disparea de asemenea starile cu caracter astenic.
Daca in stadiul de acutizare a afectiunii este adoptata tactica unei diete de refacere, dupa
disparitia durerilor ea trebuie largita prin intensificarea proceselor de administrarea a unei
cantitati mai mari de albumine (110-130 de grame in 24 de ore), prin includerea in regimul
alimentar zilnic a fructelor si legumelor proaspete.
Sint recomandate astfel sucurile pregatite din legume si fructe neacide, din varza proaspata, din
cartof (se administreaza cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de
masa, timp de doua-trei saptamini).
Alimente indicate pentru bolnavii cu gastrita cronica hiperacida si boala ulceroasa in faza
de liniste
Bauturi: lapte dulce sau lapte preparat din lapte praf sau lapte taiat cu cai de tei, de maces, de
musetel, cu cafea de orz sau cu apa minerala alcalina; suc de fructe dulci, chisel din fructe dulci
preparat cu lapte; toate bauturile trebuie servite la temperatura camerei.
Fainoase: fainoase albe, de buna calitate, bine fierte (gris, orez, taitei, macaroane), mai ales sub
forma de sufleuri sau budinci (cu lapte sau fierte in zeama de zarzavat), garnituri linga friptura
(casa), spume din fainoase, mamaliguta moale pripita, bine fiarta, creme (deserturi), biscuiti sau
pesmeti pentru ulcer.
Carne slaba de vaca, vitel, gaina, pui sau porc slab sub forma de rasol, tocatura dietetica,
sufleuri, budinci, mincari cu carne.
Peste alb: salau, crap, fierte ca rasol.
Brinzeturi: brinza dulce de vaci, urda, cas nesarat.
Oua: oua fierte moi, omleta pe aburi, ochiuri romanesti, sodou, creme de ou, gelatina de ou sau
lapte de pasare; in sufleuri sau budinci din fainoase fierte, piureuri de legume cu brinza sau carne
tocata.

Legume cu celuloza (partea lemnoasa) mai fina ca: dovlecei, cartofi, morcovi, mazare verde
frageda, fierte, trecute apoi prin sita (supe-creme, piureuri, sufleuri).
Fructe: sucuri de fructe dulci, de preferinta sub forma de chisel sau ca gelatina, piureu de fructe
coapte sau spume din piureuri de fructe coapte, compot preparat din fructe, fierte, trecute prin
sita.
Grasimi: smintina dulce, unt proaspat, frisca, untdelemen rafinat (fiert in sosul mincarii),
galbenus de ou, margarina foarte putin sarata.
Supe de lapte cu fainuri de cereale, supe din fainoase (gris, orez, franzela etc.) ca supe limpezi
cu adaos de fainoase si mai tirziu supe-creme preparate din legume pasate.
Sosuri dietetice preparate pe baza de lapte sau din supa limpede de zarzavat, ingrosate cu faina,
amidon, smintina, galbenus.
Dulciuri: creme preparate cu amidon din lapte, frisca, sucuri de fructe, zeama de compot, ou;
gelatine din sucuri de fructe sau din piureu de fructe coapte, din brinza de vaci, sodou; fainoase
fierte cu lapte, spuma din fainoase, lapte de pasare; budinci din fainoase, sufleuri indulcite din
brinza de vaci, franzela, amidon etc.
Aluaturi: aluat fiert (ecler), tarte cu frisca, cu crema de vanilie, cu peltea, aluat uscat de biscuiti,
prajitura cu brinza de vaci, prajitura cu piureu de mere.
Zahar cu masura. Peltea, miere amestecata cu unt.
Condimente: sare cu masura, putina vanilie, zeama de lamiie indoita cu apa si, exceptional si in
cantitate foarte mica, putin cimbru in tocatura.
Alimente ce nu trebuie consummate
Bauturi: tuica, rachiuri, lichioruri, ceai rusesc tare, ceai de esenta, ceai de zahar ars, cafea
neagra naturala, sifon, ape minerale sarate, gazoase, siropuri, bauturi reci sau prea fierbinti.
Piine: calda, proaspata, neagra, de tarite.
Fainoase: insuficient fierte, preparate cu grasimi prajite la cuptor, mamaliguta insuficient fiarta,
prea consistenta.
Carne: grasa, sarata, afumata, vinat, mezeluri, conserve de carne in suc propriu, preparate cu
grasime prajita si condimente iritante, snitel, tocaturi prajite si piperate, piftie de carne (aspic),
mincaruri de carne si legume cu sosuri picante si grasime prajita
Peste gras, aspic (piftie) de peste, peste prajit, marinat, sarat, afumat, conservat, congelat.
Brinzeturi fermentate, sarate, conservate.
Oua prajite, fierte tari.
Legume tari si crude: ridichi, castraveti, varza, gulii, conopida, ardei gras, ardei iute, ceapa,
usturoi; legume prajite gratinate: legume in mincaruri cu rintas.
Muraturi: varza acra, murata.
Legume uscate: fasole alba, linte, mazare uscata.
Fructe crude nepirguite, acre, cu coaja (visine, zarzare).
Fructe oleaginoase: nuci, migdale, alune.
Grasimi: untura, slanina, seu, unt sarat, untdelemn nerafinat, smintina acra, margarina sarata,
orice grasime prajita.
Supe de carne sau de peste, cu zarzavatul taiat mare, din fructe acre, preparate cu rintas, acrite
cu zeama de varza, bors, sare de lamiie, colorate cu boia.
Sosuri nedietetice: cu grasime incinsa si rintas, de mustar, condimente cu boia, piper, foi de
dafin, usturoi.
Dulciuri: zaharicale, aluaturi dospite, aluaturi calde, aluat prajit (gogosi, clatite), foietaj,
inghetata, prajituri preparate cu fructe acre sau simburi, cu rom, gem, dulceata.
Condimente: mustar, piper, boia, ardei iute, scortisoara, sare peste cantitatea permisa, cafea,
ciocolata, cacao.

RETETE DULCI
CREMSNIT
Ingrediente:
Aluat: 300 g faina, 100 g ulei, 100 g zahar, 30 g lapte sau iaurt, 2 oua, lingurita zeama de
lamaie sau otet, pachet praf de copt, 1 pachet zahar vanilat, 1 varf de cutit de sare

Crema: 200 g zahar, 700 g lapte, 100 g faina, 6 oua, 10 foi gelatina, 50 g apa, 50 g zahar pentru
pudrat, 1 pachet zahar vanilat
Mod de preparare:
Se freaca bine ouale intregi. Apoi se adauga incet uleiul, batand bine cu telul, si zaharul vanilat,
batandu-se in continuare pan ace compozitia devine spumoasa. Se adauga sarea si praful de copt,
care a fost dizolvat in zeama de lamaie sau otet. La sfarsit se adauga faina treptat si incet. Iaurtul
sau laptele se adauga la urma, atat cat este nevoie ca sa se formeze un aluat potrivit, bine legat.
Cantitatea necesara de iaurt sau de lapte depinde de marimea oualor si d ecalitatea fainii.

Se pune aluatul o jumatate de ora la rece. Din acest aluat se intind doua blaturi pe o planseta
presarata cu faina; blaturile se coc pe o tava tapetata cu faina, la un foc potrivit.
Crema de vanilie pentru umplut se prepara astfel: se pune 500 g lapte la fiert. Se freaca
galbenusurile cu zaharul, se adauga faina si restul de 200 g lapte, amestecand bine; se toarna
compozitia in laptele clocotind si se fierbe pe marginea masinii pana se formeaza o crema
groasa.

Se ia de pe foc, se adauga gelatina, care a fost inmuiata in apa rece si dizolvata in 50 g apa
fierbinte, se adauga albusurile batute spuma si zaharul vanilat, amestecand usor. Se toarna crema
intr-o tava udata cu apa rece si s epune pe gheata. Tava in care s-a turnat crema trebuie sa aiba
aceeasi marime cu cele doua blaturi coapte mai inainte.
Dupa ce crema s-a inchegat, se rastoarna pe unul din blaturi,se acopera cu celalalt blat si se taie
portii individuale.
ECLER
Ingrediente:
150 g faina, 250 g apa, 75 g ulei, 50 g zahar pudra, 5 oua, 1 g sare
Crema: 200 g zahar, 700 g lapte, 100 g faina, 6 oua, 10 foi gelatina, 50 g apa, 50 g zahar pentru
pudrat, 1 pachet zahar vanilat
Mod de preparare:
Se pune la fiert apa cu uleiul sis area. Cand clocoteste, se toarna faina cernuta, amestecand-o ca
pe o mamaliga, pana se desface de cratita. In compozitia fierbinte se adauga ouale, unul cate
unul, amestecand bine dupa fiecare. Nu se pune oul urmator pana ce primul nu a fost complet
incorporat in compozitie. Din aceasta compozitie se toarna cu un cornet bastonase de 10 cm, pe o
tava foarte uscata, fara faina sau grasime. Se coc 30-35 minute in cuptorul bine incins. Primele
20 minute nu se deschide cuptorul. Cand s-au copt, se scot cu grija ca sa nu se sfarame, cu un
cutit lat. Se taie cate un capacel si se umple cu crema de vanilie. Se servesc presarate cu zahar
pudra.
PESMETI CU ALBUS
Ingrediente:
10 albusuri, 200 g faina, 300 g zahar, 100 g unt, 1 pachet zahar vanilat
Mod de preparare:
Se bat albusurile spuma tare, apoi se adauga zaharul, incetul cu incetul, amestecand usor. Se
adauga pe rand faina, untul caldut, topit pe bain-marie, si zaharul vanilat. Se toarna aluatul intr-o
forma de chec presarata cu faina si se coace la foc moale. Se scoate din forma, se lasa sa se
raceasca 2-3 ore si se taie felii care se usuca la cuptor.
Obs: Se recomanda si persoanelor suferinde de afectiuni hepatice, guta, rinichi sau inima.
PRAJITURA CU BRANZA
Ingrediente:
Aluat: 300 g faina, 100 g ulei, 2 oua, 100 g zahar, 30 g iaurt sau lapte, pachet praf de copt,
lingurita zeama de lamaie sau otet, 1 pachet zahar vanilat, 1 varf de cutit de sare

Umplutura: 500 g branza de vaci, 100 g zahar, 50 g gris, 1 pachet zahar vanilat, 2 oua, 50 g zahar
pudra
Mod de preparare:
Se freaca bine untul pana devine spuma, se adauga zaharul si ouale, unul cate unul, amestecand
bine. Apoi se adauga praful de copt, care a fost dizolvat in zeama de lamaie, si la urma faina. Se
face un aluat bine legat, care se pune o ora la rece.
Din aluatul preparat se intind 2 foi pe o planseta presarata cu faina. Intr-o tava tapetata cu faina
se aseaza o foaie si se coace pe jumatate, la foc potrivit. Se scoate din cuptor si se aseaza
deasupra umplutura de branza de vaci, care se acopera cu a doua foaie de aluat. Se da prajitura
din nou la cuptor.
Dupa ce s-a copt, se pudreaza cu zahar si se taie portii.
Umplutura de branza: se trece prin sita branza de vaci si se amesteca cu zaharul, zaharul vanilat,
galbenusurile si grisul. La sfarsit se adauga albusurile batute spuma, amestecand usor.