ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI

În perioada 1-3 ani se impun modificări în alimentaţia copilului care

trebuie să fie cât mai variată, estetic prezentată, iar meniul să fie alcătuit în
funcţie de gradul de dezvoltare şi preferinţele copilului. Mâncarea va fi
servită cât mai atrăgător, aranjată cu gust şi în condiţii igienice pentru
stimularea apetitului.
Nevoia de lichide la această vârstă este de 125 ml/kg/zi.
Nevoia de:
- proteine – 2,5-3g/kg/zi;
- lipide – 4-5g/kg/zi;
- glucide – 10-12g/kg/zi.
Necesarul de calorii la această vârstă este de 80-100 Kcal/kg/zi.
Laptele de vacă nu va depăşi 500 ml/zi.
Se va evita supraalimentaţia cu glucide care predispune la carii
dentare.
Copilul va primi 3 mese principale şi două gustări:
Masa de dimineaţă va cuprinde 250 ml lapte de vacă cu pâine cu
unt, gem, miere de albine, şuncă de Praga.
Masa de prânz – cea mai importantă, va fi compusă din trei feluri:
- felul I – supă sau ciorbă de zarzavat sau carne, cu legume pasate,
în cantitate de 150 ml;
- felul II carne tocată în medie 50 g (sub formă de perişoare, pârjoale
cu sos de roşii sau smântână, sarmale în foi de viţă, ruladă de carne,
sufleuri) cu garnitură de legume (soteuri de morcov, conopidă, piure de
cartofi). Se poate da carne de pasăre, vită, sau după 2 ani, carne de porc

98
slabă. Se contraindică carnea de berbec sau miel care se digeră mult mai
greu.
- felul III – desertul va fi constituit din compot, limonadă, prăjitură
de casă.
La sfârşitul mesei se va oferi 100-150 ml apă.
Masa de seară va fi compusă dintr-un prim fel (budincă sau salate
de legume, omletă, papanaşi, mămăligă cu brânză de vaci şi smântână,
clătite cu brânză şi smântână, budincă de făinoase) şi un al doilea fel care
va conţine 250 ml lapte sau iaurt cu pâine sau biscuiţi.
Cele două gustări – de la ora 10 şi 17 vor fi alcătuite în general din
fructe şi compoturi.
După vârsta de 1 an alimentaţia are şi un important rol educativ.
Copilul mic trebuie învăţat să se autoalimenteze, să poată folosi linguriţa şi
să bea din cană.
Alimentele interzise la această vârstă sunt: carnea de vânat sau
conservată, mazărea, fasolea boabe, varza, condimentele, alcoolul, cafeaua.

99
 ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 4-7 ANI

Nevoi calorice 80 Kcal/kg/zi chiar 100.

Necesarul de lichide 70-80 ml/kg/zi.
Necesarul de:
- proteine – 2,5 g/kg/zi;
- lipide 3 g/kg/zi;
- glucide 10 g/kg/zi.
Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări. Compoziţia meselor
va fi foarte variată şi asemănătoare cu cea a adultului.
Laptele va fi administrat în cantitate de cel mult 500 ml/zi, repartizat
dimineaţa şi seara sub diverse forme: cu orez, cu fidea, budinci sau simplu
cu pâine. Alături de brânza de vaci se pot da brânzeturi fermentate: telemea
desărată, caşcaval şi brânză topită.
Legumele se dau ca piureuri, soteuri, budinci sau crude ca salate.
Carnea nu se mai administrează tocată, se dă în cantitate de 75 g/zi.
Pâinea 150-200 g/zi, se recomandă cea intermediară.
Apa şi dulciurile se indică la sfârşitul mesei pentru a nu afecta
apetitul.
Copilul va mânca la masă cu familia, va fi învăţat să se spele pe
mâini înainte de masă şi să-şi spele dinţii după fiecare masă.

100
 ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 7-15 ANI

Nevoile calorice sunt de 50-65 g/kg/zi cu atât mai puţine cu cât

copilul înaintează în vârstă.
Necesarul de:
- proteine – 2 g/kg/zi;
- lipide – 1-2 g/kg/zi;
- glucide – 8-10 g/kg/zi.
Regimul alimentar va cuprinde lapte 300-400 ml/zi, pâine
intermediară, fructe şi legume zilnic, iar oul şi carnea de 3-4 ori pe
săptămână.
Nevoile de lichide sunt acoperite de apa de băut şi de apa de
constituţie a alimentelor.
Copilul va primi 3 mese principale şi 1-2 gustări pe zi. Masa de
dimineaţă este importantă deoarece este înaintea programului şcolar.
Alimentele trebuie să fie proaspete, suficiente cantitativ şi cu valoare
biologică ridicată. În perioadele reci se recomandă conţinutul mai mare în
grăsimi, în alimentaţie acestea furnizând o cantitate mare de energie într-un
volum mic (se preferă uleiurile vegetale şi untul).

101
 PREPARATE DIETETICE FOLOSITE
ÎN ALIMENTAŢIA SUGARULUI

Pentru prepararea alimentelor sugarului, mama va folosi ca unităţi de

măsură, pentru lichide biberonul gradat din 10 în 10 ml, pînă la 200-250
ml, iar pentru solide linguriţa:
zahăr - 1 linguriţă = 5 g;
griş - 1 linguriţă = 5 g;
orez - 1 linguriţă = 5 g;
lapte praf - 1 linguriţă rasă = 2,5 g;
făină grîu - 1 linguriţă rasă = 2,5 g;
făină orez - 1 linguriţă rasă = 2,5 g;
făină de biscuit - 1 linguriţă rasă = 2,5 g.

LAPTELE DE VACĂ CU FĂINOS ŞI 5% ZAHĂR

Se poate prepara cu mai multe sortimente de făinuri şi în concentraţii

diferite:
5% griş;
5% făină de biscuit;
3% făină de orez;

Laptele cu griş
100 ml lapte de vacă integral se pune la fiert la foc mic cu 5 g zahăr.
În momentul cînd începe să fiarbă se adaugă în ploaie, amestecând bine, 5

102
g griş. Se fierb 15 minute la foc mic, se completează pînă la 100 ml apa
evaporată la fiert.
Indicaţii : Se poate administra în alimentaţia diversificată a sugarilor
după vârsta de 6 luni.

BRÂNZA DE VACI

Un litru de lapte de vacă, fiert în prealabil timp de 7-10 minute, se

răceşte până la 40-60°C (să fie simţit cald dar nu foarte fierbinte) se adaugă
4 g lactat de calciu (8 tablete pisate) sau 1-2 linguriţe de suc de lămâie. Se
pune pe plita încinsă (la foc mic) cîteva minute, amestecînd cu o lingură
pînă cînd se precipită cazeina în prezenţa acidului lactic rezultat din
descompunerea lactatului de calciu la cald. Se lasă la scurs aproximativ 10-
15 minute prin tifon.
Dintr-un litru de lapte de vacă se obţin în medie 150g brînză.
Valoarea calorică - 150 kcal%.
Indicaţii:
ƒ în alimentaţia diversificată;
ƒ ca adaos de proteine la sugarii alimentaţi natural care nu
progresează normal în greutate;
ƒ în distrofia prin exces de făinoase;
ƒ în regimurile hiperproteice.

SUPA DE LEGUME

300 g legume asortate (cartofi, morcov, pătrunjel, ţelină, o roşie, un

ardei verde, o ceapă şi frunze de spanac, verdeaţă, sfeclă, fasole verde)
curăţate, spălate, şi tăiate felii sau cuburi etc. se pun la fiert în 600-700 ml
apă rece sau doar 350 ml în oala sub presiune. Se fierb 1 oră la foc mic sau

103
10-20 minute în oala sub presiune. Nu se completează apa evaporată la
fiert. Se strecoară prin sită, legumele se pasează, în afară de ceapă. La 200-
250 ml de supă groasă se adaugă un vârf de cuţit de sare (3 g sare), o
linguriţă de ulei sau jumătate de linguriţă de unt şi se mai dă un clocot
câteva secunde, amestecând bine.

PIUREUL DE LEGUME

Se folosesc 100-150 g legume curăţate şi spălate în prealabil

(separate sau în amestec), tăiate în bucăţele. Se pun la fiert cu apă, în
cantitate mică, suficientă pentru a fierbe legumele la foc mic.
După ce legumele au fiert, se pasează şi se adaugă o jumătate de
linguriţă de unt şi eventual 10-15 ml lapte.
Indicaţii: în alimentaţia diversificată a sugarului după vîrsta de 4
luni.

IAURTUL

Un litru de lapte fiert în clocot timp de 10-15 minute se răceşte la 35-

40° C, se adaugă o lingură de smântână sau două linguri de iaurt
nepasteurizat, se amestecă şi se lasă la prins într-un loc călduros.
Când se prinde (după câteva ore) se cercetează calitatea – dacă este
suficient de închegat, dacă este acrişor. Dacă rezultatul este cel dorit se
poate ulterior păstra la figider.

PREPARATE DIETETICE ANTIDIAREICE

Decoctul sau zeama de orez se prepară în concentraţie de 1-2% orez

şi 5% zahăr.

104
 10(20) g orez ales şi spălat în 2-3 ape se pun la fiert într-un litru apă
rece. Se fierbe orezul timp de o oră, se completează pînă la 1 litru apa care
s-a evaporat la fiert. Se strecoară prin tifon, orezul se aruncă, iar în apa în
care a fiert se adaugă 5% (50g) zahăr şi se mai dă un clocot.

Mucilagiul de orez
Se prepară în concentraţie de 2, 3 sau 5% orez şi 5% zahăr.
20g (30 sau 50g) orez ales şi spălat în 2-3 ape se pun cu o seară
înainte la macerat în 1 litru de apă rece. A doua zi se pun la fiert în aceeaşi
apă, timp de 1 oră completând periodic pînă la 1 litru apa evaporată la fiert.
Se pasează apoi orezul prin sită şi se resuspendă în zeama în care a fiert. Se
adaugă 5% (50 g) zahăr şi se mai dă 1-2 clocote pentru sterilizarea
preparatului.
Indicaţii:
ƒ diluţia laptelui de vacă;
ƒ resuspendarea pulberilor de lapte;
ƒ în diarei după dieta hidrică, ca aliment de tranziţie.

105