Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o

suprafață administrativă de 179,5 km² și o suprafață construită de circa 36
km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul
Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei
46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul
Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale pâraielor
Popești, Chintău, Borhanci și Popii.
Topografie
Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al
dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi
între 500 și 825 m. La est, în continuarea orașului, se întinde Podișul
Someșan, iar la nordul orașului se află Dealul Morilor (670 m), Dealul
Lombului (682 m), Dealul Steluța, Dealul Chinteni, Dealul Râpos (578 m),
Dealul Sf. Gheorghe, Dealul Bogamaia (609 m) și Dealul Fânațelor (513
m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m),
dealul Gârbăului (570 m), dealul Sf. Pavel (538 m), Dealul Melcului (615 m)
și Dealul Suceagului (637 m). Odinioară în afara orașului, acum în interior
însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.
Hidrografie
Municipiul Cluj-Napoca este străbătut de două râuri, Someșul
Mic și Nadăș, de pâraiele Țiganilor, Popești, Nădășel, Chintenilor, Becaș și
Murătorii, precum și de un curs artificial, Canalul Morii. Patru lacuri
artificiale se află în partea estică a orașului în zonele Gheorgheni și Între
Lacuri.

Canalul Morii Someşul Mic

Faună şi floră
Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot
fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica,
șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele
Clujului și Valea Morilor. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea
Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii
precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația
Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fâneață. O floră foarte
bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care
și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Pădurea Hoia Baciu

Climă
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice,
însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și
precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală
în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm.
[141]
 Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie,
iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar
iernile sunt, în general, lipsite de viscole.
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23
ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11
februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C).[141] Temperatura
maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C),
precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007).[141] În medie, cea mai caldă
lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se
observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care
rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din
ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima
depășește 30°C).
Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind
iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară
însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă
fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având
intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

Demografie

Conform recensământului din 2011, populația municipiului Cluj-Napoca în

acel an era de 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul din
2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori. Din punct de vedere
etnic, orașului era alcătuită din 245.737 români (75,71%),
49.565 maghiari (15,27%), 3.273 romi (1,01%) și 2.601 alte etnii (8,01%).
Apartenența religioasă era majoritar ortodoxă română, de această
confesiune aparținând 212.975 de oameni (65,62%). Restul populației era
împărțită între un număr mare de culte: reformați (9,73%), romano-
catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%)
și baptiști (1,11%).
Relief
Unitatea majoră de relief în care se află Clujul este Depresiunea Colinară a
Transilvaniei.
Este alcătuită din doua zone relativ concentrice.

Spre exterior se află o structură cutată (mai accentuat în est și ceva mai
slab în sud și vest). Aceasta la contactul cu structurile submontane este
constituită de o zonă de depresiuni submontane în vest și sud și, de o
succesiune de depresiuni și dealuri similare Subcarpaților în est. Această
zona marginală este așadar formată din depresiunii submontane
(Huedin, Almaș-Agrij, Iara, Bistrița, Vălenii de Mureș, Gurghiu, Sovata-
Praid, Odorhei, Homoroadelor, Hoghiz, Făgăraș, Sibiu, intracolinare
(Dumitra, Voivodeni, Măgherani-Atid, Cristuru Secuiesc), culoare
depresionare (Orăștie, Alba Iulia – Turda) și dealuri (zone deluroase relativ
izolate – în vest și unități ca Dealurile Bistriței, Culmea Șieului, Subcarpații
Transilvaniei – în est).

În centru se individualizează un areal de podiș (Podișul Transilvaniei) cu

structuri cvasiorizontale sau domoale – pe alocuri boltite sub formă de
domuri. Zona centrală este formată din Podișul Someșan, Câmpia
Transilvaniei (cu aspect deluros și altutudini caracteristice dealurilor, este
numită „câmpie” datorită utilizării agricole) și Podișul Târnavelor (cu
subunitățile Podișul Târnavelor – propriu-zis și Podișul Hârtibaciului alături
de Podișul Secașelor – în sud).