Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dokumen - Tips - 126430290 123769900 Chestionar de Personalitate
Dokumen - Tips - 126430290 123769900 Chestionar de Personalitate
METODOLOGIE
Traducerea şi adaptarea chestionarului
Versiunea originală (Zuckerman şi colab., 1993) a fost tradusă în limba română,
acordându-se o atenţie deosebită întregului demers. Astfel, în procesul de traducere şi adaptare
a chestionarului, s-a urmărit utilizarea unor cuvinte / sintagme bine – cunoscute şi suficient de
frecvente în limbajul curent. În egală măsură, s-au utilizat forme gramaticale accesibile care să
faciliteze înţelegerea itemilor. S-a realizat astfel o primă traducere a chestionarului. Această
variantă a fost înmânată unor persoane bune cunoscătoare ale ambelor limbi în vederea realizării
retroversiunii. În final varianta ultimă a încorporat toate corecţiile impuse de diferenţele semantice
sesizate la momentul comparării dintre versiunea originală cu retroversiunea.
Subiecţi
În cadrul studiului au participat ofiţeri şi subofiţeri (N = 177) de la unităţi militare cu
specific diferit: aviaţie, geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie). Subiecţii
participanţi, aveau vârsta cuprinsă între 26 şi 49 ani (M = 37.5). Dintre aceştia, 84 erau cu studii
superioare, iar 93 cu studii medii.
Aplicarea ZKPQ
În prima fază, chestionarul s-a aplicat, fără limită de timp, unui număr de cinci subiecţi din
punctul de vedere al specializării militare. Aceste evaluări preliminare au fost justificate de
absenţa oricăror traduceri şi adaptări anterioare ale chestionarului. Datele colectate în urma
testărilor preliminare au ajutat la rafinarea acestui instrument, la testarea întrebărilor referitoare la
modul de funcţionare a acestuia, precum şi la clarificarea unor aspecte confuze. Toate acestea
au prevenit alunecarea investigaţiei spre o direcţie eronată.
Validarea chestionarului
S-a recurs apoi la un procedeu de validare a chestionarului. Mai exact, s-a urmărit măsura în
care chestionarul îşi menţine validitatea de construct şi în varianta tradusă în limba română.
Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o
variabilă sau o trăsătură specifică. În termeni generali, „constructul” este sinonim cu acela de concept
(Kline, 1992, apud Albu, 1999), fiind utilizat pentru a desemna o serie de fenomene într-un cadru
ştiinţific. Constructul este desprins dintre-o teorie psihologică care oferă cadrul menit să
fundamenteze analiza semnificaţiei psihologice a rezultatelor la test.
Dintr-o perspectivă actualizată, validitatea de construct este procesul prin care verificăm dacă
testul se referă cu adevărat la constructul pe care trebuie să îl măsoare şi, apoi, dacă scorurile
obţinute de subiecţi prin testare reflectă corect mărimea acestui construct la persoanele evaluate.
Altfel spus, acest tip de validitate, numită şi conceptuală, ne indică în ce măsură anumite concepte
explicative sau anumite ipoteze permit înţelegerea şi interpretarea rezultatelor obţinute la un anumit
test. În contextul etalonării chestionarelor de personalitate, validarea constructului este esenţială.
Procedura de lucru s-a derulat după cum urmează:
Itemii chestionarului (prezentaţi aleator) au fost analizaţi de către doi experţi (psihologi).
Aceştia au primit o foaie de lucru conţinând denumirea celor 6 scale cuprinse în ZKP
(Activitate, Sociabilitate, Căutare impulsivă de senzaţii, Agresivitate - Ostilitate, Anxietate
- Neuroticism, Infrecvenţă). De asemenea, au fost operaţionalizate în prealabil etichetele
lingvistice ale fiecărei scale menţionându-se explicit dimensiunile pe care acestea le
evaluează.
Sarcina experţilor a fost de a încadra fiecare item în una din scalele şi subscalele
chestionarului.
Ulterior, s-a recurs la o analiză comparativă între rezultatul muncii experţilor şi conţinutul
original al scalelor. Scopul acestei evaluări a fost aprecierea gradului în care itemii au fost încadraţi
corect în scale de origine. S-au analizat atent itemii care nu au fost încadraţi în scalele
corespunzătoare. Aceştia din urmă au suferit unele modificări de nuanţă, în vederea clarificării
sensului acestora. S-a recurs la astfel de modificări succesive până când itemii au fost incluşi corect
în scalele cărora aparţineau conform variantei originale a chestionarului. De menţionat faptul că au
existat două perechi de evaluatori (perechea A şi perechea B). aceste perechi au operat alternativ (A-
B-A-B). Procesul de validare s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămâni cu câte două evaluări pe
săptămână. S-a optat pentru această variantă pentru a diminua atât efectul de învăţare, cât şi cel
determinat de interferenţa sau reducerea/pierderea interesului pentru încadrarea itemilor.
Analizăm aici, în chip ilustrativ, trei dintre itemii ce au suferit modificări lingvistice sugerate de
încadrarea lor, în prealabil, eronată. Dintre itemii care au suferit unele modificări fac parte itemii 58,
79 şi 32. itemul 58 („Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur”). Acest item face parte
din scala de sociabilitate – intoleranţă la izolare. Iniţial a fost inclus de către doi dintre experţi în
primul factor al scalei sociabilitate – plăcerea de a lua parte la petreceri, de a comunica cu ceilalţi, de
a avea mulţi prieteni. Itemul 79 („Prefer prietenii care sunt captivanţi şi plini de surprize”) face parte
din scala căutare impulsivă de senzaţii. Şi în cazul acestui item a existat tendinţa iniţială de a fi
încadrat în scala sociabilitate. Itemul 32 („Nu am fost niciodată plictisit”) face parte din scala de
infrecvenţă. În prima fază, el a fost încadrat de către un expert în scala activitate. Trebuie să
menţionăm faptul că itemii 58, 79, 32 analizaţi aici sunt prezentaţi în forma lor finală, succedentă
modificărilor la care s-a făcut referinţă. În concluzie, ZKPQ are o bună validitate transculturală.
Fidelitatea chestionarului ZKPQ
Fidelitatea unui test desemnează, în genere, acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor
analoage (Radu şi colab., 1993). Fidelitatea unui instrument de măsură este cel mai frecvent
exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1979). Noi am
optat pentru calculul consistenţei interne.
În acest scop, chestionarul s-a aplicat, fără limită de timp, unui număr de 177 de participanţi
(ofiţeri şi subofiţeri). Participanţii au completat chestionarele la locul de muncă, sub supravegherea
cercetătorilor. S-a calculat coeficientul de consistenţă internă Alpha Cronbach pentru a se realiza o
comparaţie între coeficientul obţinut în cadrul studiului prezent şi cel obţinut în versiunea originală.
Acest coeficient indică măsura în care itemii care intră în compoziţia fiecărei scale se referă la acelaşi
lucru (Tabelul 1).
Calculul coeficientului de consistenţă internă a constat în analiza corelaţiei ce există între
fiecare item din cadrul aceleiaşi scale. Un coeficient de consistenţă ridicat sugerează faptul că toţi
itemii chestionarului se referă la aceeaşi variabilă.
Tabelul 1. mediile, abaterea standard şi coeficientul Alpha Cronbach (ZKPQ) obţinuţi pe
întreaga populaţie chestionată
Scale ZKPQ Media Abaterea standard Alpha Cronbach
Sociabilitate 8.28 3.57 .76
Căutare de senzaţii 9.99 3.86 .76
Activitate 10.77 3.85 .80
Neuroticism - Anxietate 5.69 2.64 .87
Agresivitate - Ostilitate 6.37 3.36 .71
Valorile coeficienţilor obţinuţi în cadrul studiului de faţă au fost foarte similare cu cele obţinute
în versiunea originală. Scala Neuroticism - Anxietate a înregistrat cel mai ridicat coeficient de
consistenţă internă (.87), în timp ce scala Agresivitate - Ostilitate a înregistrat cel mai scăzut
coeficient (.71). în cazul scalelor Activitate, Sociabilitate şi Căutare impulsivă de senzaţii s-au obţinut
scoruri intermediare (Act =.80; So = .76; CImpS = .76).
Rezultatele valorice incluse aici au demonstrat că varianta tradusă a ZKPQ prezintă o
consistenţă internă satisfăcătoare pentru toate scalele componente. În plus, paternul consistenţei
interne pe care l-am obţinut noi este similar cu cel obţinut cu varianta originală (Zuckerman şi
colab.1993), dar şi cu cele obţinute de versiunea italiană (Pasaclis&Russo, 2000), catalană (Goma-I-
Freixnet, 2001), germană, japoneză, chineză etc. (vezi Goma-I-Freixnet, 2001). Aceste similitudini cu
privire la consistenţa internă constituie o probă solidă în sprijinul ideii de replicabilitate transculturală a
celor cinci factori de personalitate postulaţi de modelul lui Zuckerman. Altfel spus, dimensiunile
evaluate de ZKPQ sunt relativ independente de constrângerile lingvistice şi culturale care
particularizează diversitatea populaţiilor investigate.
BIBLIOGRAFIE
1. Eysenck, H.J., & Eysenck, S.B.G. (1976). Psychoticism as a dimension of personality.
London:Hodder & Stoughton.
2. Farley, F. H. (1976). Social desirability and dimensionality in the sensation seeking scale. Acta
Psychologica, 26, 89-96.
3. Franken, R. E., Gibson, K. J., &Rowland, G. L. (1989). Sensation seeking and feelings about
the forced-choise format. Personality and Individual Differences,10, 337-339.
4. Horvath, P., Zuckerman, M. (1993). Sensation seeking, risk appraisal, and risky behaviour.
Personality and Individual Differences, 14, 41-52.
5. Madsen, D. B., Das, A. K., Bogen, I., & Groossman, E. E. (1987). A short sensation seeking
scale. Psychological Reports, 60, 1179-1184.
6. Murtaugh, T. L. (1971). Perceptual isolation, drug addition and adaptation phenomena.
Unpublished master’s thesis,Temple University.
7. Opre, A., Popescu, M., Sicoe, I. (2004). Particularităţi comportamentale ale „căutătorilor de
senzaţii” din mediul penitenciar. Cogniţie, Creier, Comportament (sub tipar).
8. Zuckerman, M. (1969b). Theoretical formulations. In J. P. Zubeck (Ed.), Sensory deprivation:
Fifteen years of research (pp. 407-302). New York: Appleton Century.
9. Zuckerman, M. (1971a). Dimensions of sensation seeking. Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 36, 45-52.
10. Zuckerman, M. (1979a). Sensation seeking: Beyond yhe optimal level of arousal. Hillsdale,
NJ: Erlbaum.
11. Zuckerman, M. (1984b). Experience and desire: A new format for sensation seeking
scales.Journal of Behavioural Assesment, 6, 101-114.
12. Zuckerman, M. (1984c). Preliminary manual for form IV of Sensation Seeking Scale (SSS
IV).Unpublished manuscript.
13. Zuckerman, M. (1989). Personality in the third dimension: A psychobiological approach.
Personality and Individual Differences, 10, 391-418.
14. Zuckerman, M. (1993). Out of sensory deprivation and into sensation seeking: A personal and
scientific journey. In G. C. Brannigan &M. R. Merrins (Eds.) The undaunted psychologist:
Adventures in research (pp 45-57). Philadelphia: Temple University Press.
15. Zuckerman, M. (1994a). An alternative five factor model for personality. In C. F. Halverson, G.
A. Kohnstamm, & R. P. Martin (Eds.), The developing structure of temperament and personality
from infancy to adulthood. Hillsdale, NJ: Erlbaum.
16. Zuckerman, M. (1994). Behavioural expressions and biosocial bases of sensation seeking.
New York: Cambridge University Press.
17. Zuckerman, M., Kollin, I., Price, L., & Zoob, I. (1964). Development of a sensation seeking
scale. Journal of Consulting Psychology , 28, 477-482.
18. Zuckerman, M, Kuhlman, M., & Camac, C. (1988). What lies beyond E and N? Factor
analyses of scale believed to measure basic dimensions of personality. Journal of Personality
and Social Psychology, 54, 96-107.
19. Zuckerman, M, Kuhlman, Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of three
structural models of personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of
Personality and Social Psychology, 65, 757-768.
20. Zuckerman, M, Kuhlman, Thornquist, M. & Kiers, H. (1991). Five (or three) robust
questionnaire of scale factors of personality without culture. Personality and Individual
Differences, 12, 929-941.
21. Zuckerman, M, & Link, K. (1968). Construct validity for the Sensation Seeking Scale. Journal
of Consulting and Clinical Psychology,32, 420-426.
ANEXA 1
CHESTIONAR
ZKPQ
Instrucţiuni:
În paginile următoare veţi găsi o serie de fraze ce descriu personalitatea.
Citiţi fiecare frază şi decideţi dacă vi se potriveşte sau nu, apoi indicaţi răspunsul dumneavoastră
pe foaia de răspuns anexată. Este important să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Dacă sunteţi de acord cu enunţul respectiv sau decideţi că vă caracterizează, răspundeţi
“adevărat” însemnând cu un asterix în căsuţa corespunzătoare (A - Adevărat) pe foaia de
răspuns. Dacă consideraţi că nu vă caracterizează, răspundeţi “fals” şi însemnaţi cu un asterix în
căsuţa corespunzătoare (F - Fals) pe foaia de răspuns.
În momentul completării foii de răspuns fiţi atenţi ca asterixul pe care îl marcaţi să
corespundă cu numărul întrebării la care răspundeţi.
Răspundeţi la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteţi în totalitate siguri
de răspunsul dumneavoastră.
Asiguraţi-vă că nu aţi omis nici un enunţ.
VĂ MULŢUMIM.
CHESTIONAR
ZKPQ
1. Am tendinţa de a începe o nouă activitate fără a planifica prea mult cum voi proceda.
2. Nu mă îngrijorează lucrurile fără importanţă.
3. Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în faţa altor oameni.
4. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă.
5. Nu îmi place să pierd timpul doar stând şi relaxându-mă.
6. Obişnuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de a face lucrul respectiv.
7. Nu sunt prea sigur de mine sau de abilităţile mele.
8. De obicei când mă enervez spun lucruri urâte.
9. De obicei eu sunt cel care începe o conversaţie la petreceri.
10. Întotdeauna spun adevărul.
11. Este normal pentru mine să înjur când sunt furios.
12. Nu mă deranjează să ies singur şi de obicei prefer lucrul acesta decât să fiu într-un grup
mare.
13. Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.
14. Adesea fac lucrurile din impuls.
15. Adesea sunt neliniştit fără să am un motiv clar.
16. Nu obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă.
17. Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii.
18. Îmi plac activităţile complicate care necesită mult efort şi concentrare.
19. Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face.
20. Uneori mă simt tensionat şi iritat.
21. Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva.
22. Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii.
23. Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante.
24. Îmi place să am experienţe şi senzaţii noi, incitante, chiar dacă sunt puţin înfricoşătoare.
25. Îmi simt adeseori corpul încordat fără vreun motiv aparent.
26. Întotdeauna câştig la jocuri.
27. Adesea simt că sunt “sufletul petrecerii”.
28. Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină.
29. Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu atenţie.
30. Mă supăr frecvent.
31. Dacă cineva mă jigneşte încerc să nu mă gândesc la asta.
32. Nu sunt niciodată plictisit.
33. Îmi place să fiu activ tot timpul.
34. Mi-ar plăcea să plec într-o excursie fără să o planific dinainte, fără a avea o rută prestabilită
sau un orar precis.
35. Am tendinţa de a fi prea sensibil şi uşor de rănit de remarcile şi acţiunile necugetate ale
celorlalţi.
36. În multe magazine nu poţi fi servit dacă nu te bagi în faţa altora.
37. Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.
38. Pot să mă simt bine când lenevesc şi nu fac nimic.
39. Îmi place să mă implic în situaţii noi în care nu poţi prevedea cum vor evolua lucrurile.
40. Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.
41. Mă sperii foarte uşor.
42. Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun.
43. De obicei nu mă simt în largul meu la petrecerile mari.
44. Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.
45. Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face.
46. Uneori simt că sunt panicat.
47. Când sunt supărat pe cineva nu încerc să-mi ascund supărarea.
48. La petreceri mă bucur să mă întreţin cu ceilalţi oameni indiferent dacă îi cunosc sau nu.
49. Mi-ar plăcea o slujbă care să-mi permită maximum de timp liber.
FOAIE DE RĂSPUNS
Numele şi prenumele: Sex: Vârsta:
Nr. A F
Nr.
A F Nr. crt. A F
crt. crt.
1 34 67
2 35 68
3 36 69
4 37 70
5 38 71
6 39 72
7 40 73
8 41 74
9 42 75
10 43 76
11 44 77
12 45 78
13 46 79
14 47 80
15 48 81
16 49 82
17 50 83
18 51 84
19 52 85
20 53 86
21 54 87
22 55 88
23 56 89
24 57 90
25 58 91
26 59 92
27 60 93
28 61 94
29 62 95
30 63 96
31 64 97
32 65 98
33 66 99