Sunteți pe pagina 1din 11

COLEGIUL DE ECOLOGIE

Bacterii Fitopatogene
Bacterioze

Fetcu Valeriu
Definiție
Bacteriile fitopatogene sunt organisme unicelulare, procariote
(ale caror celule nu sunt prevazute cu un nucleu diferentiat);
majoritatea au forma de bastonas (frecvent cu lungimea de 1-2u
si latimea de 0,5-0,8u) dar pot fi si filamentoase (genul
Streptomyces). Forma si dimensiunea celulelor reprezinta
informatii care definesc morfologia bacteriana, aceasta
constituind timp indelungat criteriul esential de recunoastere si
identificare a speciilor.

Morfologia și
structura

Celula bacteriana are o


structura simpla,
reprezentata de
elemente
obligatorii(peretele
celular, membrana
citoplasmatica,
citoplasma, nucleoidul)
si de elemente
facultative (plasmide,
capsula, cili, pili,
exopolizaharide).
Îmultirea
Bacteriile au capacitate mare de inmultire, realizata prin diviziune.
Transmiterea
Transmiterea
bacteriilor
bacteriilor se poate fitopatogene
realiza prin seminte,
organe vegetative de
inmultire (bulbi,
tuberculi, butasi – E.
amylovora) sol (A.
tumefaciens) sau
plante gazda
spontane.
Ca şi în cazul altor agenţi patogeni, la
Patogeneza bacteriile fitopatogene procesul de
patogenezăinclude trei faze
bacteriozelo succesive: infecţia, incubaţia şi
r manifestareapatografică a bolilor.
Pătrunderea bacteriilor în plante se
realizează prin răni provocate de
insecte, grindină,operaţii
agrotehnice sau prin deschideri
naturale, cum sunt stomatele,
lenticelele, hidatodele şinectarinele.
Simptomele produse de bacterioze la plante

În plante răspândirea bacteriilor se face intercelular în parenchim sau


prin vasele delemn şi liber, în cazul traheobacteriozelor, cu o viteză de
până la 5 cm pe oră. În timpul mişcăriiprin plantă, bacteriile distrug
membranele celulare, cauzând arsuri. În condiţii de umiditateridicată a
aerului, bacteriile ies la suprafaţa organelor atacate prin leziuni sau
prin deschiderinaturale, formând picături de exudat bacterian. De la o
plantă la alta bacteriile se pot transmiteprin vânt, apă de ploaie sau de
irigare, animale, om. Transmiterea bacteriilor de la un an la altulse
realizează prin seminţe, organe de înmulţire vegetativă a plantelor, sol
şi resturi vegetaleinfectate
Bolile produse de bacteriile
fitopatopatogene – bacterioze
Ralstonia
solanacearum

Ralstonia solanacearum(sinonime:Pseudomonas
solanacearum ,Burkholderia solanacearum ) este o
bacterie din sol , agent patogen alplantelor , Gram-
negativ . Prezent pe toate continentele, în special la
tropice și subtropice, colonizează xilemul ,
provocândputregaiul bacteriansau bacterioza
vasculară la multe plante gazdă, afectând peste 53
de familii botanice. Acesta este în special agentul
putregaiului brun al cartofilor , al bolii Granville a
tutunuluișiBoala Moko a bananei .

Rhizobium radiobacter

Rhizobium radiobacter
șiAgrobacteriumtumefaciens este
obacterie la negativ pentru colorarea
Gram găsită în soluri. Este un agent
patogen al plantei responsabil de
oboală numită fiere de coroană (sau
înengleză : crown-gall). A. tumefaciens
afost identificat din galele margarete
în 1907.
Mecanismul formării fierei este similar cu
conjugarea , se datorează unei plasmide
bacteriene, un fragment de ADN circular, numit
plasmidă Ti, care face bacteriile virulente . Un
fragment de ADN al plasmidei Ti, ADN-T este
transferat de la bacterie la plantă, apoi integrat în
genomul plantei, unde induce formarea de galele
caracterizate prin multiplicarea necontrolată a
celulelor plantei. Agrobacterium tumefaciens
infectează în primul rând dicotiledonatele prin
leziuni.
Xylella Wells și colab. 1987
Xylella fastidiosaeste singura specie din genul
Xylella și sunt descrise cinci subspecii:
fastidiosa, sandyi , multiplex , pauca , tashke .
Această ultimă subspecie este mai puțin
întâlnită.Anumite tulpini sunt responsabile de
boli fatale sau potențial fatale la diferite specii
de plante cultivate pentru consum uman,
inclusiv struguri , măslini și citrice . Dacă luăm
în considerare toate tulpinile acestei bacterii,
există în lume 309 de specii de plante sensibile
(plante gazdă) aparținând 193 de genuri și 63 de
familii, inclusiv 54 de familii de dicotiledonate,
șase de monocotiledonate și una de
gimnosperme ( Ginkgoaceae ). Cu toate acestea,
multe dintre aceste plante pot fi infectate
rămânând asimptomatice.
Mulțumesc pentru
atenție

S-ar putea să vă placă și