Studentă: Condre Ramona-Simina

ASISTENȚĂ SOCIALĂ SPIRITUALĂ

1) “Atunci când este înțeleasă si integrată corect, spiritualitatea

reprezintă o componentă valoroasă în practica asistenței
sociale”

C. Asistența socială a persoanelor vârstnice

Argumente pentru alegerea temei:

Sunt o fire răbdatoare și calmă, care iubește să fie înconjurată ,tot la fel, de oameni
dragi sufletului. De aceea, bunicii mei au fost primii oameni din viata mea care mi-au arătat
ce înseamnă bunătatea, dragostea și pacea sufletească. Pentru mine este o adevărată bucurie
când stau cu ”bătrânii casei” și povestim întâmplările vieții. De aici este probabilă și răbdarea
mea pentru persoanele vârstnice, pentru că mereu am încercat să le ofer un cadru cald, liniștit
și de apartenență în care să își trăiască frumos bătrânețea, cu pace sufletească și bucurie
sfântă.
Am locuit la bunicii din partea tatălui încă de la o vârstă fragedă. Părinții au fost
nevoiți să mă lase la sat cu ei tocmai pentru a putea merge la lucru, iar familia mamei era
tocmai din Botoșani. Perioada aceea a fost cea mai frumoasă parte din viața mea deoarece,
bunicii mi-au arătat ce înseamnă grija de aproapele tău, iubirea necondiționată și răbdarea. De
foarte multe ori, dimineața, când ei serveau cafeaua, bunicul mă lua pe piciorul lui și îmi
povestea întâmplări din tinerețile lui. Ce îmi mai plăceau! Sorbeam fiecare clipă, îmi
imaginam fiecare detaliu, și mă minunam de expresivitatea lui.
Din păcate, bunicul meu nu mai este printre noi, dar, acesle momente cu el mi-au
marcat existența. Țin minte inclusiv cum îi spunea bunicii cât de tare se bucură că i-a dat
Dumnezeu o nepoată care nu doar vorbește, ci și ascultă. Pot spune că, de atunci,pe orice om
învârstă, care dorește să îmi împărtășească trăirile lui, îl văd ca pe o comoară care abia
așteaptă să fie găsită. Mereu am trăit cu gândul că trebuie să le răsplătesc toată osteneala.
Acum au mai rămas ceilalți bunici ai mei și pot spune că este o adevărată binecuvântare să pot
îngrijii oamenii care sunt la o vârstă înaintată, care doresc iubire, liniște și pace. Uneori au
nevoie și de atenție, deoarece si ei au nevoi asemănătoare, însă mai complexe, Am ajuns la
concluzia că mintea și sufletul omului vârstnic trebuie să fie antrenate mereu, iar discuțiile pe
teme religioase aduc o reală ungere sufletească. Țin minte și acum cum bunicii mei luau o
cărticică de rugăciuni și aduceau aminte în ruga lor de fiecare membru din familie. Abia
așteptau și ei să ne punem toți pe genunchi și să ne unim toți intr-un suflet.
 ”Asistenţa socială ca profesiune îşi construieşte sistemul de valori plecând de la
respectarea demnităţii şi integrităţii fiinţei umane şi recunoaşterea democraţiei ca o cerinţă
esenţială a vieţii sociale. Aceste două valori centrale reprezintă suportul atât al valorilor
profesionale şi al principiilor de intervenţie, cât şi al atitudinilor profesionale pe care le
abordează orice asistent social.
Ca valori profesionale în asistenţa socială sunt enunţate şi respectate următoarele (după
Encyclopedia of Social Work, Asociaţia Naţională a Asistenţilor Sociali, NASW) :
- respectarea drepturilor fundamentale ale omului, ceea ce înseamnă că toţi oamenii, inclusiv
minorităţile, trebuie să aibă acces egal la resursele de realizare a scopurilor şi aspiraţiilor ;
- dezvoltarea şi promovarea responsabilităţii sociale, în sensul că toate persoanele trebuie să-şi
adapteze trebuinţele la exigenţele mediului social şi toate instituţiile trebuie să-şi organizeze
resursele pentru a răspunde nevoilor oamenilor;
- promovarea libertăţilor individuale, adică acceptarea faptului că umanitatea se prezintă într-
o diversitate uluitoare şi respectarea dreptului de a face propriile alegeri în vederea
autodezvoltării;
- sprijinirea autodeterminării pentru persoanele ce doresc să-şi construiască propriul drum, dar
ale căror resurse sunt insuficiente.
Plecând de la respectarea acestor valori, în exercitarea practică a activităţii de asistenţă socială
au fost instaurate câteva principii care, pe scurt, pot fi prezentate astfel (Picard, 1979):
- principiul individualizării, adică recunoaşterea faptului că fiecare client este unic şi trebuie
tratat cu respect şi consideraţie;
- principiul exprimării, inclusiv prin sentimente, şi utilizarea acestora ca resurse de dezvoltare
a clientului;
- principiul implicării emoţionale controlate şi utilizarea stărilor emoţionale proprii în
interesul celuilalt;
- principiul acceptării necondiţionate a drepturilor celorlalţi;
- principiul atitudinii nediscriminatorii şi eliminarea evaluării negative ;
- principiul acceptării autodeterminării şi respectarea opţiunilor clientului;
- principiul confidenţialităţii şi păstrarea cu rigoare a secretului informaţiilor obţinute cu
privire la client.
în Statele Unite ale Americii, începând cu 1979, Asociaţia Naţională a Asistenţilor Sociali
(NASW) a elaborat un cod etic ce cuprinde principiile şi regulile care trebuie respectate în
practica asistenţei sociale. Aceste valori de bază sunt aplicate în activitatea cu agenţiile,
asociaţiile, clienţii, alţi profesionişti şi reprezintă suportul constituirii asistenţei sociale ca
profesiune.” (George Neamțu,2003, pg. 12)
Este un ansamblu de instituții, măsuri, programe, servicii de ajutorare, protejare
a persoanelor, cu probleme speciale, sau aflate temporar într-o dificultate, care din cauza unor
motive de natură economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de
a realiza prin mijloace și eforturi proprii, un trai decent sau normal.
 Consilierea spirituală ajuta la înțelegerea comportamentului, a iubirii, acceptării,
iertării de sine și a celorlalti, fiind considerată un instrument mental. Ajută la eliberarea
tiparelor mentale împovărătoare, dependența de lucruri sau persoane, obiceiuri disfuncționale
și gândire negativă distructivă. Consilierea defineste actiunea de a consilia, sfatui sau indruma
o persoana, intr-un cadru legal, sigur si profesionist.
Spiritualitaea este insusirea, calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual.
De foarte multe ori, omul confunda corpul sau cu sufletul, mintea rationala cu mentalul
subiectiv, constientul cu inconstientul, Eul cu Supraeul si Sinele cu Ego-ul. Consilierea
spirituala sau psihospiritualitatea este o abordare noua, ce face parte din multitudinea de
terapii alternative, menita sa creeze o constientizare la nivel superior, a lucrurilor, faptelor si
evenimentelor relationale, personale, prin intelegerea propriului destin, identificarea propriilor
lectii de viata ce se perpetueaza ciclic in istoricul vietii.
Consilierea psiho-spirituală ajută în redescoperirea și conștientizarea potențialului spiritual cu
care suntem înzestrati atunci când ajungem in aceasta lume (dimensiune ). Descoperirea
resurselor spirituale ajută în lucrul cu Sinele Superior și este de folos atunci când se dorește
conștientizarea lecțiilor de viață (Karma-destin) si a misiunii personale.
Senectutea  este o perioadă de profundă degradare şi involuţie a principalelor funcţii
ale organismului, între care declinul capacităţilor fizice, fragilitatea, uzura, scăderea
rezistenţei faţă de boli şi diminuarea capacităţilor de adaptare şi reglare, la care se adaugă
deteriorarea calitativă şi progresivă a proceselor psihice. Cu toate că preocuparea pentru
propria sănătate devine dominantă, problemele medicale vor însoţi viaţa de zi cu zi ca urmare
a perturbărilor şi deviaţiilor funcţionale generate de alterările structurale.
Aceste aspecte creează o stare de dependenţă a vârstnicului faţă de familie şi societate,
îi întreţine o stare de frustrare permanentă ce duce la devalorizarea lui ca persoană prin
plasarea sa într-o poziţie marginală pe care o percepe ca fiind anacronică, din care va decurge
un comportament particular, dar şi o anumită atitudine din partea celor din jur, care variază de
la ocrotire până la neglijare şi abuz.
Senectutea determină procesele adaptative care, însă, nu sunt uniforme. Ele împart
vârstnicii în două: o categorie de indivizi pentru care procesele adaptative încep din tinereţe şi
care ajung să se integreze în noile realităţi aduse de senescenţă, şi o categorie de indivizi
inadaptabili, la care procesele compensatorii nu funcţionează, făcându-i să devină negativişti.
Ei nu-şi pot accepta noua condiţie dictată de vârsta cronologică, ceea ce, în fapt, agravează şi
statusul biologic. Indivizii din această categorie se impun a fi asistaţi social pentru că foarte
repede ajung probleme sociale; alcoolismul, sinuciderile şi vagabondajul devin adevărate
drame.
Rolul consilierii spirituale este triplu:
- de a preveni consecinţele negative ale îmbătrânirii;
- de a menţine sfera relaţiilor individului la un nivel optim;
- de a interveni atunci când individul este în dificultate.
A. Spiritualitatea "prezintă procesul înaintării creştinului pe drumul desăvârşirii în
Hristos, prin curăţirea de patimi şi prin dobândirea virtuţilor" ( D. Stăniloae) .
B. Prevenţia poate fi realizată printr-o acţiune susţinută de informare în rândul populaţiei
asupra aspectelor specifice vârstei a treia, prin modalităţi fizice de combatere a efectelor
negative asociate regresiei, prin pregătirea psihică a tranziţiei într-o altă etapă de viaţă.
 C. Spiritualitatea şi religia au implicaţii bioetice atât în practica medicală cât şi în cea
psihoterapeutică. Bioetica se bazează pe anumite principii fundamentale, cu rădăcini în
morala creştină: a face bine, a nu face rău, principiul dreptăţii şi echităţii.
În contextul asistență socială, teologie și psihologie, toate abordările sunt valide,
subiectul fiind unul cât se poate de actual, persoanele vârstnice reprezentând categoria socială
cea mai vulnerabilă iar consilierea spirituală fiind cea mai rar întâlnită din spectrul terapiilor
aplicate.

Religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de

ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință. În cursul dezvoltării
sale religia a luat un imens număr de forme în diverse culturi sau persoane. Cuvȃntul “religie”
în latină înseamnă "re-legare", respectiv restabilirea relației dintre Dumnezeu și Om.

Valorile şi credinţele sunt elementele culturale vitale ale oricărui sistem care ajută la
stabilirea cursului comportamentelor membrilor săi, iar valorile familiale au fost şi sunt
puternic influenţate de valorile religioase. Religia are un rol important în viaţa multor oameni,
credinţele şi valorile religioase influenţând toate aspectele vieţii lor.

În situația persoanei vârstnice singure sau a cărei familie nu poate să asigure, parțial
sau integral, îngrijirea și întreținerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de
asistență socială și servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei vârstnice.
Beneficiile și serviciile de asistență socială care se acordă persoanelor vârstnice sunt
reglementate de Legea nr.17/2000 și de Legea nr. 292/2011, cât și alte legii speciale (ex.
legislația pentru persoanele cu handicap, veteranii de razboi etc).

Acestea se adresează persoanelor vârstnice care se găsesc în situații de vulnerabilitate,

respectiv:
 nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susținătorilor legali nu sunt
suficiente pentru asigurarea unui trai decent și mediu sigur de viață;
 se află în imposibilitatea de a-și asigura singure activitățile de bază ale vieții zilnice, nu se
pot gospodări singure și necesită asistență și îngrijire;
 nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor
proprii;
 se află în alte situații de urgență sau de necesitate, prevăzute de lege.
 Beneficiile de asistență socială pentru persoanele vârstnice sunt, în principal:
beneficiile de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de
excluziune socială;
 indemnizații de îngrijire, acordate în condițiile legii;
 alocații sau contribuții pentru asigurarea calității serviciilor sociale, destinate acoperirii
costurilor hranei în cantine sociale, în centrele rezidențiale de îngrijire, precum și pentru
susținerea unor suplimente nutriționale;
 facilități privind transportul urban și interurban, telefon, radio-tv, achiziția de produse
alimentare, bilete de tratament balnear sau pentru recreere, precum și a altor servicii;
 ajutoare pentru situații care pun în pericol viața și siguranța persoanei vârstnice, precum și
pentru evitarea instituționalizării;
ajutoare în natură precum: alimente, încălțăminte, îmbrăcăminte, medicamente și dispozitive
medicale, materiale de construcții și altele asemenea. Persoanele vârstnice pot beneficia de
ajutor pentru încălzirea locuinței, condiția principală pentru a-l obține fiind ca veniturile
solicitantului să fie sub nivelurile stabilite prin actul normativ aprobat de către guvern.

Bibliografie:

 Consilierea spirituala a vârstnicilor din centrele rezidențiale, Mata llarion,

Ed. INSTITUTUL EUROPEAN, 2018
 Tratat de asistență socială, George Neamțu, Ed. Polirom, 2003
 Asistența socială a persoanelor vârstnice, Asociația persoanelor vârstnice, 2018
 Hoogestraat, T., Trammel, J., „Spiritual and religious discussions in family therapy:
Activities to promote dialogue” in The American Journal of Family Therapy, Vo. 31,
Washington D.C., 2003
 Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă, Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Ed.
Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004

 Webografie:
 https://medicaacademica.ro/perspectiva-socio-medicala-a-senectutii/
 https://www.serviciipsihomedicale.ro/consiliere-spirituala.html
 https://timisoara89.ro/complex-servicii-sociale/