Craii de Curtea Veche

 
România
1995
 
Inspirat din opera lui Mateiu Caragiale
 
Regia: Mircea Veroiu
 
Cu-personaje:
Mircea Albulescu – Pașadia Măgureanu, nobilul hedonist, cvasi-altruist
Ovidiu Iuliu Moldovan – Pantazi, nobilul din neam vitejist-aventurist   
Răzvan Vasilescu – Pirgu Gore, licheaua par-fuma(n)tă
Marius Bodochi – Cara, modestul heraldist, patru la căruță, narator-
rezoner
Ilinca Goia – Ilinca Arnoteanu, fiica, vezi trei surori, nepoata prințesei
Canta
Adriana Șchiopu – Rașela Nachmanson? Văduvă neagră
Ion Marinescu – Iorgu, anticar zis, unchiul lui Pantazi, ucis accidental de
țărani
Ștefan Sileanu – excelența sa, ministrul?...
Manuela Golescu –
Cristina Tacoi –
Diana Gheorghian –
Boris Petroff –
Nicolae Urs –
Vasile Albineț  - comandant turc
 
Cu participarea extraordinară a lui Gh. Dinică – Maiorică Arnoteanu
 
Genul: dramă psihologică, retro-pergamentare existențialist-balcanică
Amurgul umanogenzic?
Tema: condiția și perdiția, imundul uman, altfel purgatoriu ideal?
Stilul: memorialistic-jurnalistic-eseistic, narație cu re-furcări...
Adaptat degringoladei etice, și nu nu doar, postdecembriste cu dez-voalări
erotice și de limbaj, licențiozități în parte gratuite.
Mesaj: lumescul fastuos-ruinător, singurul spor?
Decadența ține cadența.
Balcanismul drept complementaritate între ideal și virtualitate
Crepuscularul mirific-histrionist
Nobilimea de mahala și mahalaua sordid-angelică
Curtea miracolelor la valahi.
Calificativ: potrivit-binișor
 
 
alte roluri
coca zibileanu
carmen papa
...
Corina Dănilă soră caritate
Marilena Chelaru
Luminița Erga
Ovidiu Cuncea Mișu amant of Rașela ?
Stelian Nistor
Cornel Gârbea un țăran v grup iarna boier v ion marinescu trage e omo
lopata sau
Eugenia Balaure
Florin Tănase dr Horoviț
 
 
Eseistica:
Inițiaticul ca apendice
Cara ca rezoner și cei trei crai, dintre care unul de fapt...buhai?
Craidonul ordinar ca ac scorpionic, Gorică, gorilă nu chiar mică?
Peren-stativa profilând...siluete?
 
Spațiul negativ total
Casa Arnotenilor
Tripou-cazinou, speluncă-bordel,
Hangiul Maiorică, primitor, nevoie...mică, dar care nu mai ține rangul
Semnul in-egalității de zero...activ, sau nod între reactiv și pasiv
Dragostea între sublim-ideal (Pantazi și Vanda, apoi Ilinca) și abject-carnal
(Pașadia și Rașela, nu doar) 
Frust sau fructuos, fluidic sau onctuos
Idealul dintre real și imaginar de nescos
 
Dolce far niente balcanic
Sau dulce-ag-acru făcut de toate...
Parfumul decrepid, romantic-perfid
Izul bestial, h-om-inidului ne-ideal, abisal-celestial
Torpoare, turpitudine...
Naturalia non sum turpia
Cele de sub foale
Plăcut pot să răscoale
Cele din vintre
Suav în nări îți intre
Cele din nări
Dalbe isc zări
 
Prietenie, cum ar fi să fie, singura vrednică osârdie
Doi scăpătați petrecăreți, suflete pierdute, însoțiți-e de o satantagonică
creatură, treimea imundă?
Un spirit-suflet adiacent lor, heraldist-naratorul Cara întru echilibrarea
triadei? Patru ca perfecțiune, tot o...defecțiune?
 
Dacă tot...memento mori...atunci...carpe diem?
Dar mai ales carpe noctem!
Cornul abundenței preferă crepusculul vieții
Piața care e viața
 
Peliculă cam strepezită despre o lume nu tocmai râncezită
 
Alternativul dilematic-pleonastic real-imaginar, prezent-trecut
Ca stil comun, dar obligatoriu, nu prea...iese în față
Ilustrativismul cvasi-expres, însă cam puțin...dres.
 
 
Subiectul
Generic parabolă
Cavalerii în aula fort ruină și trapezistul Gore-ciorică. Visase Cara?
Cara abia trezit e vizitat de Pantazi pentru prețăluirea unei cutii blazon pe
care o va amaneta ulterior unchiului Iorgu, care îl sponsorizează-ruinează
astfel, indirect, în secret...
Pașadia de la birou trece în dormitor, trimite fufele acasă.
Gore și ministrul, bani pentru trăsură... Ceva lichid, nu de la casierie
Taverna, Rașela, etc,
Iorgu avans amanet
Pena Crailor... 1877 iubita țar Nicolaevici Serghei nepot v și Pantazi ofițer
Floarea de maidan la sicriu năpristan cu caleașca în van...
Ieșind de la o prostituată, excelența e atacat mortal de bătăuși, oare de cine
puși? Costache birjarul era în brațele lui Morfeu.
Armaș Pașadia străbun păcate bani calpi etc mănăstirea
Iarna drum râpa iorgu hârtii țărani.. caftul pușcături
Salon ei trei conversează
Casa Arnotenilor poker Gore pierde Cara și Nima sex, apoi și Tita
Ilinca cea mică și cuminte. Șoc Pantazi și el pe acolo, cum seamănă cu
Vanda, taăl polonez bețiv...
Faleza memo odinioară întâlnea... O invită, apoi află era o decăzută, poate
nimfomană?
Faleza foto Cara amici logodnă casă de piatră.
Gazda avertisment târâtură ce se întinsese cu toți marinarii
Uitat dar și azi, după 30 ani nu însăși iubesc ci amintirea
Ilinca trăsura Pașadiei, care cade înamorat.
Văduva vrea vândă, murit amantul evreu (Ovidiu Cuncea), Gore vrea
sfert.
Avans ea un supt...dedesupt.
Pena moare.
Gore mijlocește la un milion pe Ilinca la Maiorică.
Cara la Ilinca. Nu va lua examenele de profă. Primul e logodna, apoi
plecarea în voiaj nuntă...
Lesbi-surorile, Sultana?
Mini-miting Gore spici, steag luat vânt, vezi final și cel ziar...
Moștenire, testament ars...
Restaurant Pașadia află fost...fentat. Mănușa aruncată lui Pantazi.
Puțin bruftuluit Arno... Chem poliția...
Fort-ruina unde duel...amical. Pașadia zboară pălăria... Pantazi țintește
clopotul la al Pașadiei vizavi gâtul...
Cona iarna Pantazi Ilinca mătușa Foto în decor Ilinca apoi în sera unde
copiii
Lecții iau... Pupă și pozează o fetiță... Fatal, avusese scarlatină...
Pașadia recepție
Ilinca developează boala pune pecete Doctor dezolat
Pașadia moare lovit de apoplexie în plin cuningulus al Rașelei.
Iancu foc scripte
Pantazi pleacă iar pe mare, întru marea uitare...
Pe mal Cara vede luat de vânt, simbolic nu?, un ziar anunțând fălos viitor
politic pentru un mistagog veridic
Fin
 
 
 
 
Personajele:
Cara are emblemă-perete cave-age-tace, ferește-te-lucrează-taci
E un temperat, resemnat... Nonromantic blazat-rezoner.
Pașadia a renunțat la cariera diplomatică, deși mai colaborează cu brnașa,
și s-a dedicat studiului anonim, ulterior, răzbunător pe soartă, predat
neantului cu ajutorul valetului, care dă foc cărților. Iar în paralel e dedat
plăcerilor lumești, beții-orgi... Este exponentul barocismului balcanic.
Pantazi e exponentul romantismului valah, idealist-perdant. Are revelația
iubirii cu Vanda în tinerețe, apoi recidiva cu nepoata Ilinca. Ambele fără
urmare fericită.
Gore Pirgu este avocatul diavol al îngerilor decăzuți, cei doi de mai sus.
Dar și pentru acolitul Cara cumva?
Călăuză în contra-purgatoriul balcanic.
Casa morților vii, tot autohton Șeol?, aparține unui ex-fanariot? Cum nu?
Maiorică Arnoteanu, adevăratul...
Pena Corcodușa, este exponenta fiarei-victime, balaura imundului. Femeia
pe care ne place s-o urâm, dar nu mai puțin s-o folosim-umilim.
Rașela este exponenta fiarei-carnale, balaura aleasă, văduva neagră, suge
tot...
Ilinca este exponenta angelicului, studioasa sacrificată de doamna cu
coasa.
Nima și Tita sunt surorile desfrânate, lesbiene mai nou, exponentele
vedetis-
mului carnal.
 
Iancu valet
 
 
 
Damian Luz