ANALIZATORUL VIZUAL

Rolul analizatorului vizual:diferenţierea lunimozităţii, formei

şi culorii obiectelor, orientarea în spaţiu, menţinerea
echilibrului şi a tonusului cortical.
Globul ocular este alcătuit din 3 tunici, sistemul optic şi
sistemul fotoreceptor.
Tunicile globului ocular:
1.Tunica externă-prezintă:

 sclerotica-porţiunea posterioară;
-opacă, alb-sidefie;
-rol protector.
 corneea-porţiunea anterioară;
-transparentă,avasculară;
-cu fibre nervoase amielinice.
2.Tunica medie-are 3 porţiuni:

 coroida-membrana pigmentară, vasculară;

-rol în nutriţia globului ocular;
 corpul ciliar format din:
-muşchiul ciliar-alcătuit din fibre musculare netede
dispuse radiar şi circular;
-procesele ciliare-ghemuri vasculare care secretă
umoarea apoasă şi umoarea sticloasă;
 irisul-alcătuit din fibre musculare netede circulare şi
radiare;
-prezintă un orificiu central-pupila –cu diametrul
variabil în funcţie de intensitatea luminii.
3.Tunica internă-retina-membrană care conţine celule
fotoreceptoare.
-alcătuită din celule nervoase(celule fotoreceptoare, neuroni
bipolari, neuroni multipolari), celule de susţinere, celule
pigmentare;
-are 2 zone importante:

 pata galbenă(macula lutea)-unde predomină celule cu

conuri;
-are în centru o depresiune, fovea centralis, în care se
găsesc numai conuri şi reprezintă zona cu acuitatea
vizuală maximă;
 pata oarbă-nu conţine celule fotoreceptoare;
-este locul pe unde iese nervul optic din retină.
Sistemul optic este format din mediile trasparente ale
globului ocular.
a.Corneea
b.Umoarea apoasă-lichid transparent, secretat de
procesele ciliare;
-are compoziţie asemănătoare lichidului cefalorahidian;
-se află în camera anterioară(între cornee şi iris) şi în
camera posterioară(între iris şi cristalin);
c.Cristalinul-este o lentilă biconvexă;
-se află într-o capsulă elastică, numită cristaloidă;
-la extremităţi se leagă de muşchiul ciliar prin
ligamentul suspensor;
-focalizează razele luminoase pătrunse prin pupilă;
d.Corpul vitros(umoarea vitroasă)-se găseşte între
cristalin şi retină;
-este transparent, cu consistenţă de gel.
Sistemul fotoreceptor-reprezentat de retină.
SEGMENTELE ANALIZATORULUI VIZUAL

1.Segmentul periferic(receptorul)-reprezentat de
celulele fotoreceptoare:
 a) celulele cu conuri-sunt în nr. de 5-7 milioane;
-conţin pigmentul numit iodopsină;
-au prag de sensibilitate ridicat;
-sunt receptori pentru vederea diurnă şi perceperea
culorilor;
b) celulele cu bastonaşe-sunt în nr. de 125-130
milioane;
-conţin pigmentul fotosensibil numit
rodopsină(purpurul retinian);
-au prag de sensibilitate scăzut;
-sunt receptori pentru vederea nocturnă şi
crepusculară.
2.Segmentul intermediar(de conducere)- este format din
3 neuroni:
-primul neuron(protoneuronul)-este un neuron bipolar
din retină;
-al doilea neuron(deutoneuronul)-este un neuron
multipolar din retină.Axonii neuronilor multipolari
formează nervul optic.La nivelul chiasmei optice se
încrucişează axonii care provin din jumătăţile nazale
ale celor 2 retine.Din chiasma optică pornesc 2
fascicule, denumite tracturi optice.Fiecare tract optic
conduce informaţia din jumătatea temporală a retinei
de aceeaşi parte şi din jumătatea nazală a retinei din
partea opusă;
-al treilea neuron(tritoneuronul)-este în corpul geniculat
lateral din metatalamus.
3.Segmentul central-este localizat în aria vizuală din lobul
occipital, pe marginile scizurii calcarine.
FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Procesele prin care se realizează vederea sunt:

recepţia vizuală, transmiterea mesajelor vizuale,
formarea senzaţiilor vizuale.
 Recepţia vizuală se realizează la nivelul celulelor
fotoreceptoare din retină şi se bazează pe mecanisme
optice şi pe fenomene fotochimice.Pe retină se
formează imagini clare, reale, mai mici şi răsturnate ale
obiectelor.
Ochi emetrop(normal)-razele de lumină paralele emise
de un obiect situat la infinit focalizează pe retină.
Ochiul miop-este mai alungit anteroposterior decât
ochiul normal-miopie axială-sau curbura cristalinului
este exagerată-miopie de curbură,
-fasciculul de raze paralele focalizează în faţa retinei,
-imaginea formată este neclară;
-se corectează cu lentile divergente(biconcave).
Ochiul hipermetrop-este mai turtit decât ochiul normal-
hipermetropie axială-sau cristalinul este prea aplatizat-
hipermetropie de curbură;
-fasciculul de raze focalizează în spatele retinei;
-imaginea formată este neclară;
-se corectează cu lentile convergente(biconvexe)
Reflexul pupilar fotomotor-irisul reglează reflex(prin
variaţia diametrului pupilar) cantitatea de lumină
proiectată pe retină;
 lumină puternică-se contractă fibrele musculare
circulare ale irisului(inervate de fibre nervoase
parasimpatice);
-pupila se micşorează=pupiloconstricţie=mioză;
 lumină slabă-se contractă fibrele musculare
radiare(inervate de fibre nervoase parasimpatice);
-pupila se măreşte =pupilodilataţie=midriază.
Acomodarea-este un proces automat de adaptare a
ochiului pt. vederea clară a obiectelor situate între punctul
proxim şi punctul remotum.

 Punctul proxim=punctul cel mai apropiat de ochi

la care vederea clară a obiectului se face cu efort
maxim de acomodare;
  Punctul remotum=punctul cel mai apropiat de
ochi la care vederea clară a obiectului se face
fără acomodare.
În procesele de acomodare apar mai multe modificări:
-rotirea internă a globilor oculari datorită contracţiei
muşchilor extrinseci;
-micşorarea pupilei;
-contracţia fibrelor circulare ale muşchiului ciliar(inervate de
fibre nervoase parasimpatice);
-ligamentele cristalinului se relaxează;
-curbura cristalinului creşte.
Adaptarea celulelor fotoreceptoare:
-se realizează prin descompunerea pigmenţilor fotosensibili
sub acţiunea luminii şi refacerea pigmenţilor la întuneric;
-depinde de cantitatea de pigment fotosensibil din celulele
fotoreceptoare şi durata expunerii lor la lumină sau la
întuneric;
-adaptarea la întuneric durează 30-40 min;
-adaptarea la lumină durează 5 min.
Mecanismul vederii cromatice-teoria tricromatică Young
–Helmholtz-consideră:
-retina alcătuită din 3 tipuri de celule cu conuri: ce conţin
pigmenţi pt. culorile roşu, verde şi albastru;
-stimularea unei singure categorii de conuri determină
senzaţia culorii absorbite;
-stimularea concomitentă şi inegală a celor 3 categorii de
conuri dă diferitele senzaţii cromatice;
-stimularea concomitentă şi egală a celor 3 categorii de
conuri dă senzaţia de lumină albă;
-în lipsa stimulării luminoase se produce senzaţia de negru.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE ALE
ANALIZATORULUI VIZUAL

BOLI CAUZE SIMPTOM PREVENIR

E E
Cataracta -lovituri; -pierderea
vederii;
-opacifierea -diabet;
totală sau - -
-intoxicaţii; respectare
parţială a modificare
cristalinului -vârsta a culorii a regulilor
înaintată; pupilei; de igienă a
vederii;
-congenitale;
-evitarea
-neutilizarea
privitului
echipamentului
îndelungat
adecvat de către
la televizor;
muncitorii care
lucrează la -folosirea
temperaturi ochelarilor
ridicate, radiaţii de soare şi
infraroşii(turnăto a
rii, fabrici de ochelarilor
sticlă) de
protecţie la
Glaucomul(a -atrofierea -creşterea
locul de
pa neagră)- nervului optic; tensiunii
muncă;
produce intraocular
-vârsta
atrofierea e; -evitarea
înaintată;
nervului optic frigului,
-scăderea
şi îngustarea -ereditate; vântului;
vederii
câmpului -evitarea
-boli vasculare; până la
vizual înotului în
piederea
-miopie.
ape
 ei; poluate.
dureri de
cap
violente;
-roşeaţă în
ochi.

Conjunctivita -infecţie virală -

inflamarea
-inflamaţie a
şi înroşires
conjunctivei
conjunctiv
globului
ei globului
ocular
ocular;
-este o boală
-senzaţie
contagioasă-
de arsură
se transmite
la nivelul
prin secreţii
ochilor şi
care ajung pe
lăcrimare;
mâini,
prosop,faţă de -scurgere
pernă. purulentă;
-netratată mâncărimi
duce la orbire oculare.