Raport Audit PUZ Centru 2012

Raport Audit privind lucrarea Planul Urbanistic Zonal Centru, or.
Chişinău
obiect nr. 2874

Beneficiar: Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare
Proiectant: Institutul Municipal de Proiectări „CHIŞINĂUPROIECT”
Autor raport
Andrei Vatamaniuc
Raportul a fost elaborat cu contribuția membrilor grupului de lucru privind Analiza

proiectului Planul Urbanistic Zonal Centru:
Vasile Eremciuc, membru al Grupului de lucru, Serviciul de Stat pentru verificarea și

expertizarea proiectelor și construcțiilor
Rita Garconiță, membru al Grupului de lucru, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Dumitru Cogalniceanu, membru al Grupului de lucru, Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării
Andrei Vatamaniuc, membru al Grupului de lucru, Direcția Generală arhitectură, urbanism
și relații funciare a CMC
Dumitrița Efremov, membru al Grupului de lucru, membru ICOMOS Moldova
Raportul conține opiniile membrilor grupului de lucru privind Analiza proiectului Planul
Urbanistic Zonal Centru, inclusiv tezele Avizul Negativ nr. 04-09/364 din 18.05.2013 al
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (fost Minister al Culturii), executor arh. Constantin
Andrușceac.
La Raport sunt anexate Documentele elaborate de Vasile Eremciuc (anexa 1), Rita
Garconiță (anexa 2), Dumitru Cogalniceanu (anexa 3), Constantin Andrușceac (anexa 4),
Andrei Vatamaniuc în colaborare cu Vlad Moldovan (anexa 5).
Acest raport a fost elaborat la solicitarea și cu contribuția membrilor Grupului de

lucru privind Analiza proiectului Planul Urbanistic Zonal Centru al or. Chișinău, grup
de lucru instituit prin Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău, cu nr. 150-d din
27 martie 2020.
Cuprins
1. Analiza pieselor scrise și desenate

2. Respectarea cadrului normativ și tehnic
3. Respectarea documentelor internaționale
4. Concluzii finale
1. Analiza pieselor scrise și desenate
Piese scrise
Volumul I - Memoriu general
Obiecții generale
A. Datele inițiale sunt depășite, incomplete sau prezentate la nivel de oraș;

B. Nu sunt realizate obiectivele specifice ce decurg din PUG 2007;
C. Nu sunt atinse scopurile;
D. Studiul pe specialități sunt incomplete, conține date eronate și contradictorii;
E. În tot textul se regăsesc elemente, noțiuni, soluții ce se contrazic;
F. Reglementările propuse contravin principiilor protejării peisajului urban istoric.
Se încearcă a „perfecționa” obiectele de patrimoniu și a valorifica la maximum
zona Centru pentru dezvoltări imobiliare;
G. Nu este prezentat algoritmul de stabilire a criteriilor de construibilitate. Nu
sunt explicate și atribuite pentru fiecare cartier restricții, obligații, și posibile
intervenții în situl protejat;
H. Autorul se focusează pe dezvoltarea imobiliară în detrimentul protejării
patrimoniului. Nu este clar cum se dezvoltă spațiile verzi, spațiile publice;
I. Nu sunt utilizate principii pentru o mobilitate durabilă. Transportul privat
rămâne o prioritate. PUZ-ul nu stabilește obiective clare ce trebuie atinse prin
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă;
J. Autorul nu a găsit un model economic acceptabil pentru dezvoltarea zonei
Centru fără a pune în pericol patrimoniul și elementele ce constituie
identitatea Nucleului istoric al Chișinăului.
1. Capitolul I - Introducere
Capitolul conține următoarele subcapitole:
1.1. Fundamentarea lucrării
1.2. Scopul lucrării
1.3. Date iniţiale
1.4. Surse documentare
Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire
A. Lucrarea în cauză a fost elaborată în perioada 2010-2012. Datele inițiale care

au stat la baza elaborării sunt depășite, iar multe sunt incomplete. Trebuie
actualizate datele de bază:
● Date statistice privind populația;
● Date privind activitatea economică;
● Date privind transportul de pasageri, privat;
● Date privind fluxurile de pietoni, transport alternativ,
autoturisme;
● Structura fondul construit (ariile construite și ariile desfășurate)
după destinație;
● Ponderea terenurilor destinate spațiilor verzi, acvatice, spații
de utilitate publică, spații pentru odihnă și practicarea sportului;
● Date privind starea de mediu.
B. În document se fac trimiteri la date colectate la nivel de oraș sau cartiere
administrative. Așa cum zona centru este împărțită între 3 unități
administrative, iar datele care există sunt la nivel de cartiere, calculul și
sinteza datelor trebuie argumentată.
C. Textul împreună cu piesele desenate nu răspund obiectivelor stabilite de
PUG și PAT Chișinău, care au fost asumate pentru a fi realizate prin
documentația PUZ. Printe ele ar fi:
a. Obiectiv 5 (PAT): Acordarea unei atenţii speciale în găsirea formelor
de valorificare, protejare şi promovare a specificităţii patrimoniului
cultural, construit al municipiului Chişinău, în peisajul cultural
european - politicile de restructurare urbană incluse în PUZ Centru
contrazic conceptul de salvgardare a patrimoniului construit, dezvoltă
concepte depășite de „perfecționare” a patrimoniului, încercarea de a
evita natura Nucleului istoric al Chișinăului ca sit, loc, peisaj urban cu
individualitate sa specifică;
b. Politici sectoriale şi teritoriale care se coordonează cu obiectivul major
(obiectivul strategic de dezvoltare 3) în dezvoltarea sistemului
policentric urban şi a relațiilor urbane rurale prevăzute în PAT -
abordarea aleasă prin zonificare și densificare mai curând încurajează
monocentrismul și evidențierea „centrului” ca nucleu al Chișinăului.
Soluția de dezvoltare a centrului trebuie sincronizată cu dezvoltarea
zonelor abandonate sau nevalorificate perimetrale întru diluarea
presiunilor imobiliare, de business, mediu.
c. Obiectiv 5 (PUG): Diminuarea, stoparea ritmurilor de creştere a
poluării, reabilitarea ecologică a zonelor naturale urbane - tendința de
creștere a capacității rețelei de străzi până la valorile maxime în baza
transportului personal vine în contradicție cu acest obiectiv, iar soluțiile
durabile ca dezvoltarea transportului urban, rețele de străzi pietonale,
rețele pentru transport alternativ sunt subdezvoltate. De asemenea,
nu sunt valorificate și dezvoltate conexiunile logice cu spațiile verzi
care sunt amplasate în jur (Parcul Dendrariu, Valea trandafirilor, lunca
râului Bâc);
d. Politică 01-3 (PUG): Optimizarea şi modernizarea reţelei stradale -
dezvoltarea unor proiecte ca trasarea bd. D. Cantemir, str. Sfatul Țării,
creșterea capacității str. Albișoara prin „cuprinderea” râului Bâc cu
două cu tronsoane noi, intersecții plane de mari dimensiuni, sunt niște
modele depășite, care formează o cerere indusă și este dăunătoare (
în cazul bd. D. Cantemir chiar distructivă) pentru orașul istoric.
Trecând de la paradigma „unități de transport motorizate” la „persoane
transportate” și dezvoltând proiecte noi de transport public și alternativ
nu va fi necesar de a crește infrastructura de transport ci de a o
îmbunătăți pe cea existentă.
D. Scopurile lucrării propuse spre a fi atinse prin documentația urbanistică
desconsideră patrimoniul sau îl dezavantajează:
a. Stabilirea şi delimitarea zonelor în care se prevede desfăşurarea
operaţiunilor urbanistice majore - în orașe cu statut protejat nu trebuie
să existe asemenea practici;
b. Stabilirea zonelor protejate de patrimoniu - întreg nucleu istoric este
un sit protejat de stat (nr. 308 din Registrul monumentelor ocrotite de
stat). Toate elementele acestui sit sunt protejate: trama stradală cu
fondul constituit, scuarurile şi monumentele păstrate în sit. Nu pot fi
delimitate zone după criterii de calitate sau cantitate, gradul
potențialelor intervenții. Esența elaborării PUZ este consolidare
Nucleului istoric și nu fragmentarea;
c. Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţii temporare sau definitive
de construire - asemenea zone nu au fost delimitate, sau se presupun
a fi acele câteva terenuri, parte a „zonelor de protecție arheologică”.
Așa cum întreg Nucleul istoric este un potențial sit arheologic, cadrul
legal deja impune anumite condiționări privind intervențiile la sol. Dacă
nu se face referire la interdicții pe dimensiunea geotehnică, ar trebui
revizuit acest scop al proiectului. Pentru un oraș istoric mai curând
trebuie instituite niște zone tampon în jurul unor edificii emblematice
(biserici, muzee, etc), care ar proteja peisajul, percepția vizuală a
obiectelor.
d. Stabilirea reglementărilor la aspectul exterior al construcţiilor - nu a
fost stabilit. Nu au fost prezentate palete coloristice, materialele ce pot
fi utilizate, texturile și tehnicile autentice. Forma și caracteristicile
acoperișurilor, Elemente specifice ce ar trebuie utilizate, recuperate
sau restaurate: elemente de tâmplărie, uși, porți, garduri, feroneria,
elemente de fier forjat, praguri, streașine, coșuri de fum etc.
e. Determinarea soluţiilor de organizare şi sistematizare a circulaţiei de
transport - soluțiile de organizare şi sistematizare a mobilității sunt
distructive, neargumentate în raport cu contextul istoric și trama
stradală care este protejată de stat.
E. Așa cum nu au fost prezentați termeni de referință privind elaborarea PUZ
oferite de DGAURF la care se face trimitere, este imposibil de evaluat dacă
au fost respectați. Baza de date www.monument.sit.md este o sursă
neoficială și incompletă. Pe portalul în cauză nu se regăsesc cel puțin 125
monumente, iar multe clădiri cu statut protejat de importanță locală au fost
expuse.
2. Capitolul II - Descriere istorică privind dezvoltarea nucleului istoric al

or.Chişinău
A. Studiul istoric este prezentat ca un articol individual. La acest studiu nu se

face trimitere în restul textului. Din text nu se extrage esență întru înțelegerea
elementelor ce definesc identitatea peisajului urban al centrului istoric.
B. Studiul istoric nu conține materiale cartografice, desene, fotografii care să
explice dezvoltarea structurii urbane. Hărți și desene există din sec. 18.
Majoritatea, adică cele până în anii 50 ai sec. 20 se referă direct la zona
centru contemporană.
C. Studiul trebuie revăzut și completat cu explicații și analize a materialelor
grafice. Obiectivele istorice la care se face referire în text (foto de epocă și
actuale) trebuie să fie însoțite cu adnotările respective ale acestora (s-au
păstrat construcția sau a dispărut, evoluția în timp), dar și completate cu
adresele actuale ale construcțiilor istorice la care se face referință în
memoriu.
D. Nu este prezentat un studiu care să identifice perioadele istorice și ce a
rămas valoros din aceste perioade, pentru a putea delimita zonele care
evident vor avea reglementări diverse în dependență de valoarea și specificul
său creat istoric.
E. Perioada interbelică este descrisă sumar. Textul aduce informații eronate
despre distrugerile din perioada războiului și sursa lor. Unele date sunt
speculative, pe larg distribuite de propaganda sovietică.
F. De asemenea, este descrisă sumar perioada postbelică - o perioadă cu mari
transformări urbane care au afectat puternic nucleul istoric.
G. Descrierea transformările din perioada post independență lipsesc. Modul cum
a influențat clasarea nucleului istoric ca sit protejat nu este descris. Nu sunt
descrise efectele dezastruoase ale legislației imperfecte a RM pe
dimensiunea urbanismului și protejării patrimoniului.
H. Nu este descris impactul documentațiilor de urbanism din perioada sovietică
și contemporană.
I. Studiul istoric trebuie să tragă niște linii directoare, niște criterii de evaluare
peste care se vor dezvolta reglementări pentru viitor.
3. Capitolul III - Analiza situaţiei existente

3.1. Condiții naturale
a. Condiţiile geomorfologice
b. Condiţiile geologice inginerești
c. Condiţiile hidrogeologice
d. Condiţiile ecologice
A. Există un studiu detaliat despre microzonarea seismică la care nu se face

trimitere. Nu există cartograme / hărți care să descrie procesele periculoase
din punct de vedere geotehnic, cât și zonele favorabile pentru construcție.
B. Analiza de mediu este realizată, însă informația este incompletă, pe alocuri
nu corespunde realității. Multe întreprinderi amplasate în zonă, precum și în
imediată apropiere, cu impact negativ asupra mediului, nu mai funcționează,
în același timp, nimic nu se menționează despre sursele de poluare fonica și
electromagnetică. La fel nu se menționează despre poluarea r. Bâc, prin
diferite scurgeri neautorizate de canalizari de la case particulare, spalatorii
autorizate, întreprinderi, canalizare pluvială fără stație de purificare, etc.
C. Nu există o trasabilitate între gradul alarmant de poluare a aerului, apei
subterane și dezvoltarea excesivă a capacității rețelei de transport, creșterea
densității și gradului de utilizare a terenurilor.
3.2. Evaluarea arhitectural - peisagistică
A. Pentru orice oraș topologia terenului este parte a identității urbane. Din
reglementări se poate conchide că nu este valorificată forma reliefului, nu
este valorificată legătura colină - râu. Nu sunt stabilite / protejate locuri de
unde se poate percepe orașul, structura lui, siluete sale caracteristice.
B. Textul este limitat la o constatare a situației peisagere din vecinătatea
imediată în corelare cu Zonă istorică (Parcul Dendrariu, Valea Morilor, lunca
r. Bâc) fără a menționa valoarea coridoarele verzi formate din arbori plantați
de-a lungul străzilor, sistemul de scuaruri mici și parcuri și legătură între ele
prin aceste coridoare verzi, rolul lor fitosanitar în formarea microclimei precum
și în formarea peisajului arhitectural urbanistic.
C. Nu s-a analizat problema păstrării acestor spații, cât și oportunitatea includerii
parcurilor susmentionate în hotarele zonei Centru, ca parti indispensabile a
sitului urban istoric.
D. Textul nu face referință la spațiile verzi din zona protejata. Se constata lipsa
un studiu al fondului patrimonial peisager, care urmează a fi luat sub ocrotire,
(arbori seculari, solitari sau în grup), precum și lipsa unui Registru și a unui
Regulament cu privire la ocrotirea spațiilor verzi din zona Istorică, care ar
stabili criteriile de clasare și necesității plasării sub ocrotire a arborilor și
compozitiilor peisagere.
3.3. Situaţia urbanistică şi spaţial volumetrică
A. Acest capitol este unul din cele mai necesare din punct de vedere al analizei
situației create în compozitia spatial volumetrica a Nucleului Istoric. Textul
însă prezintă o analiză care nu caracterizează structura urbanistică formată
istoric a centrului, conținând erori de principiu, punându-se accent pe
dominante arhitecturale care nu au nimic comun cu țesutul istoric. Aceste
dominate există însă ele nu pot reprezenta un punctul de pornire sau ca bună
practică pentru individualizarea unui peisaj urban într-un context istoric.
Există suficiente exemple locale care demonstrează impactul negativ asupra
obiectelor de patrimoniu. Textul nu descrie erorile și abaterile urbanistice în
diferite perioade de evoluție a orașului, cum au afectat țesutul istoric și ce
impact au în continuare.
3.4. Descriere patrimonială
A. În descriere se face referință la Registrul monumentelor de importanță locală

din 1994. Așa cum din 2014 există un alt registru este necesar a actualiza
informația. De asemenea, nu se face referire la Registrul național al
monumentelor ocrotite de stat care conține un număr important obiecte
amplasate în nucleul istoric, și nu în ultimul rând însuși Nucleul istoric ca
ansamblu protejat.
B. Se prezintă date neprobate despre faptul că fiecare a zecea construcție din
Registrul monumentelor locale și naționale sunt distruse. Nu sunt făcute niște
concluziile despre impact. Se face impresia că se propune radierea din
registre a tuturor obiectivelor demolate neautorizat, cu ocuparea ulterioară a
spațiului.
C. Este scris mult despre cladirile emblematice, și mult mai puțin este descrisă
starea edificiilor care formează elementele specifice ale peisajul urban -
fronturile stradale, calcanele, pasajele, gangurile, curțile, grădinile.
D. Sunt prezentate date eronate despre monumentele de for public. Sunt
necesare completări.
E. Modul de utilizare a construcțiilor cu statut protejat trebuie descris în egală
măsură cu cele noi. Trebuie prezentate datele atât în tabele, cartograme cât
și în planse. Este necesar a diferenția clădirile cu statut și fără, chiar dacă
funcțiile sunt similare.
F. Nu este descrisă valoare tramei stradale, în special, din partea medievală a
Zonei istorice, importanța și rolul ei în revitalizarea și dezvoltarea acestor
sectoare în perspectiva or în aceste sectoare principala valoare o constitue
nu atat arhitectura unor clădiri în parte, cat rolul lor urbanistic pentru peisajul
urban, prin regim de înălțime, scară umană, subsolurile (vestigii arheologice,
care necesită deschidere și punere în circuitul turistic. Trama stradală,
subsolurile, caracterul în ansamblu al clădirilor istorice amplasate în lungul
străzilor, precum și spațiile din interiorul cartierelor neregulate, piațetele,
scuarurile, etc, sunt parte a Nucleului istoric care trebuie protejate.
3.5. Zonificare funcţională
A. Stabilirea hotarelor este una esențială. Hotarele trebuie definite în sistem

GIS. În document trebuie să se regăsească hotare clar definite prin străzi,
elemente naturale, structură urbană diferită, hotare ale bunurilor existente,
pentru:
a. Hotarele administrative ale cartierelor existente;
b. Hotarul nucleului istoric;
c. Hotarul zonei studiate;
d. Hotarul viitoarei entități administrative;
e. Hotarele unităților de referință.
B. După stabilirea hotarelor este necesar a elabora bilanțul teritoriului, indicând
ariile și raportul procentual. Bilanțul se elaborează în conformitate cu zonele
funcționale.
C. Utilizarea noțiunii „cartiere rezidențiale” este ne argumentată.
D. Este salutabilă propunerea de delimitare a unor spații cu zone funcționale
mixte, însă acestea nu se regăsesc în planșele cu reglementări.
E. Se descrie posibilitatea utilizării unor spații verzi ne accesibile - albia râului
Bâc, Cimitirul Armenesc, alte grădini închise. Este necesar a prezenta date
relevante pentru a crea un tablou adevărat al situației existente.
F. Nu sunt descrise zonele ne asigurate cu obiective de utilitate publică.
Desenarea razelor de deservire nu tot timpul este relevantă în cazul unei
rețete de străzi amplasată pe alocuri în zone cu pantă mare. Se propune a
analiza accesibilitatea, inclusiv și pentru stațiile de transport public în
conformitate cu distanța care poate fi parcursă în anumit timp.
3.6. Obiective social-culturale, administrative, ştiinţifice, de educaţie,

învăţământ, sportive şi de producere
A. Analiza împreună cu anexele denotă o documentare foarte bună. Este

necesar a completa textul cu niște cartograme care să prezinte vizual datele
privind capacitățile (în conformitate cu profilul obiectivului), densitățile întru
înțelegerea distribuție „sarcinilor” asupra teritoriului zonei centru.
B. Este necesară o actualizare pentru adrese, denumiri, capacități.
3.7. Situaţia socio-economică
A. Datele statistice necesită actualizare.

B. Textul descrie mai mult situația economică referitor la țară sau municipiu.
Este necesar ca descrierea să fie focusată pe zona de studiu - centrul istoric.
C. Acumularea datelor din cadrul a trei entități administrative (Cartierul Buicani,
Râșcani și Centru) este dificil, dar absolut necesar.
D. Se examinează ramura agriculturii, dar nu sunt date din ramura turismului.
Zona centru este aglomerată de unități din domeniul HORECA.
3.8. Populaţia, situaţia demografică
A. Datele statistice necesită actualizare. Se va prezenta analiza structurii

populației, piramida vârstelor, distribuția populației pe teritoriul zonei
cercetate.
B. Datele se vor referi doar la zona centru.
3.9. Spaţiul locativ
A. Datele despre fondul locativ necesită argumentări și descrierea evoluției în

timp. Este necesară o evaluare a gradului de uzură în raport cu regimul de
înălțime și aria locuibilă. De asemenea este necesar a prezenta distribuția
populației în zona studiată.
B. Sunt binevenite niște cartograme care ar explica evoluția în timp, densitatea
fondului locativ cât și transformarea lui în spații pentru prestarea serviciilor.
3.10. Structura stradală şi de transport
A. Autorii abordează niște modele de dezvoltare a transportului neglijând în

totalitate statutul de sit protejat și ocrotit de lege precum este Nucleul Istoric.
B. Este necesar în tot corpul textului de a exclude conceptele depășite privind
transportul și înlocuirea cu o abordare integrată a mobilității în oraș, dar mai
ales în zona centru.
C. Evaluarea disfuncționalităților și a spațiului necesar pentru dezvoltarea
infrastructurii pentru o mobilitate urbană durabilă trebuie începută prin a
accepta noi setări de priorități, prin a depăși niște stereotipuri de mult trecute.
În zona centru, în Nucleul istoric, prioritățile trebuie stabilite astfel:
a. Pietoni
b. Transport alternativ și electric individual
c. Transport public și în comun
d. Transport privat.
D. Clasificarea categorii străzilor trebuie să decurgă din prioritățile stabilite mai
sus și din spațiul care există între clădiri și nu invers, stabilind linii roșii care
impun modificarea structurii urbane, a scării uname care ca rezultat duce la
pierderea individualității. Liniile roșii nu pot afecta patrimoniul dacă coincid cu
aliniamentele istoric stabilite. Trasarea arbitrară a liniilor roșii peste clădirile
care formează aliniamente istorice este inadmisibilă.
E. Subdezvoltarea transportului public nu este o problemă cheie, cel puțin din
documente se poate face concluzia că este o problemă mai mică decât
infrastructura pentru transportul privat (parcări, benzi suplimentare, parcaje
multietajate). Problematizarea acestei părți a mobilității urbane va pune în
lumină elementele ce fac transportul în comun ne atractiv și economic ne
avantajos.
F. Este imposibil de acceptat sporirea capacității străzilor, construcția de noi
magistrale, noduri denivelate, atunci când problemele de mediu în oraș sunt
extrem de acute. Obiectivele de atins stabilite anterior trebuie respectate,
întru fortificarea mediului și protejarea patrimoniului.
4. Capitolul IV - Reglementări
4.1. Reglementări urbanistice

a. Structura administrativ-teritorială
b. Zonificarea funcţională
c. Zonificarea patrimonială
d. Caracteristica fondului imobiliar
A. Propunerea de reformare a structurii administrativ-teritoriale pare a fi una

justificată.
B. Delimitarea sectorului Centru trebuie să fie în limitele perimetrului teritoriului
zonei de protecție (zonei de gradul I, zonei buffer) sau mai mare. Acest lucru
este posibil desigur în rezultatul elaborării planului zonei istorice și zonei de
protecție a acestui sit construit, în baza studiului de fundamentare istorico-
arhitecturală.
C. În contextul modificărilor hotarelor administrative, ar fi fost oportun de inclus
în zona Centru și Piața Victoriei cu Hotelurile Chișinău și Național, a
parcurilor Valea Morilor și Dendrarium, (ultimile doua deși au statut de
monumente protejate de stat), sunt în corelație strânsă cu zona istorică și nu
pot funcționa separat.
D. Totodată prezintă interes propunerea de a include în calitate de situri „satelit”,
aflate în raza de pana la 500-600 m de la Nucleul istoric: Complexul Gara
Feroviară cu scuarul și clădirile adiacente, Cimitirul Evreiesc și Parcul
Alunelul (vezi concepția arh. A. Gordeev). Extinderea hotarelor zonei centru
necesită argumentări pe dimensiunea economică, administrativă și socială.
E. Materialele grafice prezentate pe planşele “Schema repartizării centrului
istoric în complexe rezidenţiale” şi “Schema patrimonială” reprezintă planuri
care se autoexclud unul pe altul. De fapt este necesar un singur plan care să
se intituleze “Subzone istorice de referinţă”. Subzonele istorice de referinţă
vor trebui să ţină cont de perimetrele de dezvoltare istorică şi se delimitează
prin particularităţi care sunt caracteristice doar acestora;
F. Subzonele istorice de referinţă pot cuprinde perimetrul unui cartier ori a mai
multora cu condiţia că reprezintă unele şi aceleaşi caracteristici valorice, sau
exprimă unele şi aceleaşi abordări urbanistice.
G. Prin consolidarea cartierului Centru ca o unitate administrativă trebuie
dezvoltate și cartierele adiacente pentru a evita acutizarea monocentrismului
în oraș.
H. Autorul consideră că are două posibilități de dezvoltare a zonei centru prin:
a. perfecţionarea centrului istoric format, adaptarea structurii şi
construcţiei sale la cerinţele contemporane în permanentă actualizare;
b. sistematizarea a teritoriului centrului istoric, aprecierea posibilităţii
privind încorporarea noilor complexe publice şi locuibile în mediul
format.
Asemenea abordare este păguboasă pentru identitatea, imagine și

integritatea Nucleului istoric. Este necesar a respecta normele internaționale
de salvgardare a ariilor protejare istorice.
I. Neavând la bază o analiză exhaustivă a dezvoltării urbanistice din punct de

vedere istorico-urbanistic, admiterea (accentuat în special în ultimii 10 ani)
construcțiilor noi haotice și fără un concept funcțional general logic și corect
sistematizat, a condus la propuneri neargumentate de restructurare sau
continuare a programelor funcționale, pe alocuri necorespunzătoare esenței
unui centru istoric protejat.
J. Prevederea construirii unor complexe rezidențiale cu regim de înălțime cu
multe nivele, ba chiar cu amplasarea unor accente de verticală nu are nimic
comun cu principiile de intervenție în cazul intervențiilor din siturile construite
protejate.
K. „Măsura lucrurilor” într-un sit protejat sunt edificiile cu statut de monument
sau care nu sunt de cât parte a peisajului urban istoric. Este greșit a stabili
limite de înălțime pentru 1-2 sau 3 cartiere. Deciziile privind regimul de
înălțime, gradul de ocupare a terenului trebuie luate per fiecare cartier în
parte, în baza unui algoritm stabilit și testat. Algoritmul de stabilire a regimului
de construibilitate trebuie descris și explicat prin scheme.
L. Zonificarea propusă, prin câteva culori gradule, care cuprinde două și mai
multe cartiere este una defectuoasă care din star lasă loc pentru multiple
interpretări. Zonarea care simplu lasă loc pentru dezvoltări multietajate, fără
argumentare trebuie exclusă.
M. Zona accentelor arhitectonice este străină esenței unui centru istoric protejat.
N. Zonificarea mixtă nu a fost aplicată, chiar dacă a fost menționată în text ca
una din soluțiile bune pentru această zonă. Totodată devine clar că în zonă
se vor încuraja investițiile în unități economice, administrative, de utilitate
publică și nu locuințe. Concentrare mono funcțională, adică ne aplicarea a
obiectivului de dezvoltare în favoarea policentrismului.
O. Subcapitolul zonarea patrimonială contravine cadrului legal, nu pune în
valoare patrimoniul prin reguli care trebuie să aducă plusvaloare și nu
degradare. Așa cum acest subcapitol este ne conform statutului de peisaj
urban protejat al Nucleului istoric și scopului de elaborare a PUZ, trebuie
refăcut în totalitate. Întregul Nucleu istoric, este o zona de protecție
patrimonială, urbanistică, arhitecturală, istorică și arheologică, unde se poate
interveni prin conservate, restaurare, revitalizate și reconstructie.
P. Zonele de protecție ale monumentelor indicate în PUZ nu corespund
legislației în vigoare. Generalizarea regimului urbanistic pe cartiere este în
detrimentul monumentelor protejate.
Q. Ţinând cont de faptul că în Nucleul Istoric protejat nu se admit intervenţii de
modificare radicală, în special edificarea clădirilor cu înălţime mare, se
recomandă de efectuat schimbări şi anume, zona rezidenţială multietajată, de
minimizat până la hotarele clădirilor multietajate existente care au fost
construite până în 1993 când centrului istoric i-a fost atribuit statut de zonă
construită protejată;
R. Modalitatea de zonare patrimonială este una tendenţios defectuoasă care nu
corespunde calităţii şi importanţei patrimoniului. Subzonarea Nucleului istoric
nu este argumentată prin studiul istoric. Din planșe se vede cum foarte
subiectiv este diminuată importanța pentru anumite zone.
S. Este necesar să fie elaborată o planşă în care să fie reflectate etapele de
dezvoltare istorică urbană a oraşului (Nucleul Istoric) de exemplu:
a. Perimetrul de dezvoltare urbană 1436-1750;
b. Perimetrul de dezvoltare urbană 1750-1812;
c. Perimetrul de dezvoltare urbană 1812-1918;
d. Perimetrele de intervenţii urbanistice 1960-2000
Aceste delimitări şi vor determina toate celelalte grupări pe criteriul

importanţei urbanistice.
T. La elaborarea subcapitolul zonarea patrimonială nu s-a ținut cont de

perspectiva atribuirii unor altor obiective statutul de monument în zona
nucleului istoric.
U. Trebuie prezentat raportul între situația actuală și programată pe dimensiunea
fondului construit și locativ aparte.
4.2. Structura drumurilor şi de transport

a. Reţeaua de drumuri şi străzi
b. Linii roşii ale străzilor
c. Organizarea circulaţiei rutiere
d. Accese pietonale şi de biciclete
e. Obiecte de deservire a transportului
f. Transportul public urban
A. Soluția pentru dezvoltarea mobilității în zona centru trebuie să facă parte

dintr-o politică de rang municipal. Condițiile de protejare a peisajului urban
istoric cum este Nucleul istoric trebuie respectate și în cazul elaborării
Planului pentru mobilitate urbană durabilă pentru întreg municipiu.
B. Autorii propun modele de dezvoltare a transportului neglijând în totalitate
statutul de sit protejat și ocrotit de lege precum este Nucleul Istoric.
C. Rețeaua de străzi medievale fiind parte a nucleului istoric, este neglijată și
supusă riscului să dispară pe mai multe porțiuni. Dacă tot au fost criticate dur
distrugerile țesuturilor urbane de până la 1991, de ce mai sunt aplicate
asemenea modele de dezvoltare care mai mult sunt în afara cadrului legal?
D. Autorul operează cu niște soluții ce se contrazic: creșterea capacității străzii
la maximum - diminuarea impactului asupra fondului construit, trasarea a mai
multor străzi magistrale - protejarea patrimoniului (inclusiv a tramei stradale
medievale) cu îmbunătățirea condițiilor de mediu, dezvoltarea transportului
public - păstrarea rutelor de maxi-taxi plus nu se spune nimic despre piste
dedicate pentru transportul public,
E. Se încurajează traficul de tranzit prin trasarea unor magistrale noi și creșterea
capacității celor existente.
F. Dezvoltarea transportului public este incertă. Se propune păstrarea rutelor de
maxi-taxi, nu se propun piste dedicate, nu se dezvoltă noduri de
transbordare.
G. Autorul plasează transportul motorizat (mai ales privat) ca prioritatea nr. 1. Se
aduc argumente pentru dezvoltarea infrastructurii pentru transport privat:
Parcări și parcaje multietajate. Dezvoltarea unei rețele de străzi pietonale
și/sau transport alternativ - doar teoretică, fără perspectivă de creștere sau
de a deveni o prioritate.
H. În zona centru, în Nucleul istoric, prioritățile trebuie stabilite astfel:
a. Pietoni
b. Transport alternativ și electric individual
c. Transport public și în comun
d. Transport privat.
I. Nu sunt clare criteriile de selectare și propunere a zonelor pietonale și pentru
pistelor pentru transportul alternativ (biciclete, role, transport electric) și cum
acestea se pot conecta în rețele de nivel de oraș.
J. Elaborarea schemei accesibilității transport+pietoni trebuie să derive din
dinamica și activitatea diurnă / săptămânală / lunară / sezonieră cu referire și
la situații de urgență sau excepționale / serbări prelungite / manifestații ce
implică automat devierea traficului urban.
K. Liniile roșii trebuie să coincidă cu aliniamentele istorice. Trama stradală și
aliniamentul construit sunt elemente caracteristice ale Centrului istoric și ele
nu pot fi modificate. Pot fi unele excepții pentru amplasarea unor construcții
noi, cu retragere de la aliniamentul stradal, în situații individuale, care prin
aceasta ar aduce plusvaloare locului.
L. Conform practicilor şi documentelor europene şi UNESCO ce ţin de spaţii
urbane protejate, trama stradală din această zonă pur şi simplu trebuie să
rămână intactă iar pentru transportul de tranzit trebuie create condiţii pentru
asigurarea ocolirii centrului istoric. Străzile istorice nu au nevoie de
reglementări în scopul distrugerii prin lărgiri ori edificări a unor intersecţii
denivelate, dar au nevoie de reglementări în scopul prezervării şi încadrării în
spaţiul protejat prin sistematizări pe verticală, pavări, iluminări şi înverziri.
4.3. Populaţia, situaţia demografică
A. Evoluția populației și a situației demografice în zona centru depind direct de

zonificarea aleasă și gradul de utilizare a terenurilor. Așa cum se recomandă
a revedea în totalitate modul de utilizare a terenurilor inclusiv a regimului de
construibilitate, este necesar a actualiza acest subcapitol.

A. Așa cum se recomandă a revedea în totalitate modul de utilizare a terenurilor

inclusiv a regimului de construibilitate, este necesar a actualiza acest
subcapitol.
B. Prognozele privind spațiului locativ și a dotărilor sociale se bazează pe niște
calcule incerte, fără a ține cont de posibilitățile reale privind suprafețele libere
și regim de înălțime restricționat, în cazul unei zone cu statut de monument
protejat, dar și fără a avea la bază un concept spațial volumetric în
conformitate cu criteriile de salvgardare a Nucleului istoric.
4.5. Dezvoltarea socio-economică

a. Dezvoltarea oraşului în calitate de centru administrativ, de afaceri,
financiar şi de transport
b. Formarea atracţiei arhitecturale a oraşului, în concordanţă cu peisajul
natural
c. Dezvoltarea economică a capitalei
d. Dezvoltarea infrastructurii sociale
e. Dezvoltarea infrastructurii turismului
A. În general capitolul este descris la scara orașului și nu este focusat pe zona

de studiu.
B. Acest capitol se referă la dezvoltarea orașului și nu reflectă reglementarea
intervențiilor în scopul protejării și valorificării unei zone/sit construit protejat.
Se încearcă a propune o politică de uniformizare a dezvoltării spațiale prin
eliminarea diferențelor, ceea ce este iresponsabil față de peisajul urban istoric
din zona centru. Valoarea vine diferență, din diversitate.
C. Autorul iarăși, probabil involuntar, consideră că scopul documentației în
cauză este să creeze condiții confortabile pentru desființarea fondului
construit existent și inlocuirea lui cu ceva nou, de capacitate mai mare, după
reguli noi. Scopul este de a găsi modele economice care ar permite ca
intervențiile noi să fie argumentate economic, dar și să nu fie abuzive,
distructive, toxice pentru un sit istoric. Experiență mondială există suficientă și
poate fi preluată.
5. Capitolul V - Utilităţi publice. Situaţia existentă, reglementări
A. Așa cum se recomandă a revedea în totalitate modul de utilizare a terenurilor

inclusiv a regimului de construibilitate, este necesar a actualiza acest capitol.
Piese desenate
Volumul IV – Reglementări
Obiecții generale
A. Autorul a prezentat materialele într-un limbaj greu de folosit. Suportul
topografic mai mult deranjează de cât prezintă informație. Reprezentarea
culorilor și hașurilor nu sunt aduc informația într-un mod accesibil.
B. Autorul a stabilit hotarele zonei de studiu într-un mod ne argumentat. Este
necesar a optimiza acest aspect pentru a nu avea zone albe. PUZ centru ar
trebui să se alipească de alte zone pentru care urmează să fie elaborate
documente de urbanism. De asemenea, trebuie să fie indicată zona de bufer
în jurul Nucleului istoric.
C. Obiectele de patrimoniu trebuie să fi indicate în toate planșele.
D. Piesele desenate trebuie să fie elaborate în format GIS. Bază pentru
elaborare trebuie să servească datele din cadastru.
Volumul V – Regulament aferent Planului Urbanistic Zonal Centru
Obiecții generale
A. Reglementările propuse contravin principiilor protejării peisajului urban istoric.
Se încearcă valorificarea la maximum a zonei Centru pentru dezvoltări
imobiliare;
B. În regulament nu este prezentat algoritmul de stabilire a criteriilor de
construibilitate. Nu sunt explicate și atribuite pentru fiecare cartier restricții,
obligații, și posibile intervenții în situl protejat, în cazuri de reabilitare,
renovare, reconstructie sau restaurare a obiectelor de patrimoniu, atat
separat cat si în sit, precum și în razele lor de protecție;
C. Nu sunt detaliate cerințele de aliniere a elementelor proeminente (bovindouri,
console, balcoane, cornise, scări și rampe de intrare etc), cerințe față de
materialele de finisare, cromatică, acoperișuri, cerințe față de pereții orientați
spre clădirile învecinate sau comuni etc.
D. Autorul se focusează pe dezvoltarea imobiliară în detrimentul protejării
patrimoniului.
E. Nu s-a încercat a simula cum ar putea fi implementat RLU și ce impact și
efecte ar produce regimurile urbane propuse;
F. Nu se ține cont de scheme sau strategii urbane de valorificare / dezvoltare, cu
efectele corespunzătoare asupra infrastructurii urbane.
G. Reglementările propuse se bazează pe structura stradală stabilită de PUG cu
trasarea b-dului D. Cantemir, Sfatul Țării și largire de strazi cu liniile roșii
stabilite peste cartiere istorice, fapt ce vine în contradicție cu statutul de
monument protejat.
H. Codurile sunt stabilite ca pentru tot orașul, deși în această zonă, ele ar putea
sa aibă specificul său. Exemplu:
a. RI - rezidențial istoric
b. CI - comercial istoric
c. S sau SI - social sau social istoric și altele.
2. Respectarea cadrului normativ și tehnic
Obiecții generale
Documentația de urbanism PUZ Centru, nefiind aprobată, necesită a fi
actualizată în conformitate cu ultimile modificări ale Legii Nr. 835 din 17.05.1996 privind
principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, Codului Funciar Nr. 828 din 25.12.1991,
Legii Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, dar și
reglementărilor tehnice actualizate: NCM B.01.05-2019 Sistematizarea şi amenajarea
localităților urbane și rurale, NCM B.01.01-2019 Sistematizarea teritoriului si localitatilor
Termeni si definitii, NCM B.01.02-2016 Instrucţiuni privind conţinutul principiile metodologice
de elaborare avizare şi aprobare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriu.
3. Respectarea documentelor internaționale
Obiecții generale
Este esențial a respecta Principiile de la Valletta pentru salvgardarea și

gestionarea orașelor, orașelor și zonelor urbane istorice, adoptate de ICOMOS din 10 aprilie
2010, Carta pentru conservarea orașelor istorice și zonelor urbane, adoptată la Washington
din 1987, Recomandare privind peisajul istoric urban, adoptată de UNESCO la Paris din 10
Noiembrie 2011.
Documentele internaționale descriu la general, însă foarte bine punctat,
elementele esențiale ce trebuie respectate pentru a proteja orașelor istorice și zonelor
urbane întru transmiterea moștenirii generațiilor viitoare.
4. Concluzii finale
1. Documentaţia prezentată nu poate promova modificarea hotarului Nucleului

Istoric existent, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531-XII din
22.06.1993. Modificarea parametrilor şi componenţei obiectelor din Registrul
naţional ţine strict de competenţa Parlamentului RM, în baza propunerii
autorităţilor publice centrale responsabile de domeniul protejării
monumentelor. Documentaţia PUZ trebuie să reflecte doar situaţia juridică la
zi a hotarelor respective. Totodată, se constată cu că teritoriul ales de autor
spre excludere din hotarele Nucleului Istoric reprezintă, din punct de vedere
istoric şi arheologic, una din dintre cele mai valoroase părţi a oraşului;
2. Formarea or. Chişinău a început în vecinătatea r. Bâc şi localitatea s-a
dezvoltat în mare măsură datorită acestuia, în strânsă legătură cu el. Este
incorect să se lucreze asupra PUZ-ului fără ca să se ţină cont de zona
riverană a r. Bâc, mai exact, fără a se prevedea integrarea urbanistică a
acesteia cu oraşul. Prin PUZ zona riverană este în mod artificial separată de
oraş;
3. Studiul pe specialități sunt incomplete, conține date eronate și contradictorii;
4. Este inadecvată trasarea străzilor noi (bd. D. Cantemir și extinderea str.
Sfatul Țării) şi lărgirea unor străzi din contul ţesutului urban istoric în condiţia
când trama stradală existentă a Nucleului Istoric este clar menţionată în
calitate de element protejat prin Hotărâre de Parlament. Utilizarea soluţiilor
ilegale prezente în PUG nu poate fi argument la folosirea acestora în PUZ.
5. Reglementările propuse contravin principiilor protejării peisajului urban istoric.
Se încearcă a „perfecționa” obiectele de patrimoniu și a valorifica la maximum
zona Centru pentru dezvoltări imobiliare;
6. Autorul nu prezentat algoritmul de stabilire a criteriilor de construibilitate. Nu
sunt explicate și atribuite pentru fiecare cartier restricții, obligații, și posibile
intervenții în situl protejat;
7. Modalitatea de zonare patrimonială este una tendenţios defectuoasă care nu
corespunde calităţii şi importanţei patrimoniului. Subzonarea Nucleului istoric
nu este argumentată prin studiul istoric. Trecerea de la o abordare a spaţiului
unei subzone la altă subzonă trebuie să fie uniformă şi logică ţinând cont de
particularităţile şi spiritul locului.
8. Nu sunt utilizate principii pentru o mobilitate durabilă. Transportul privat
rămâne o prioritate. PUZ-ul nu stabilește obiective clare ce trebuie atinse prin
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă;
9. Autorul nu a găsit un model economic acceptabil pentru dezvoltarea zonei
Centru fără a pune în pericol patrimoniul și elementele ce constituie
identitatea Nucleului istoric al Chișinăului.
10. Documentația de urbanism nu contine partea strategică care ar asigura
implementarea de APL a politicilor privind salvgardarea patrimoniului,
protejarea interesului public față de cel privat și de grup, dezvoltarea durabilă
a mobilității urbane, fortificarea spațiilor verzi-albastre.
11. Elaboratorii, în procesul de lucru, nu au respectat documentele şi convenţiile
internaţionale din domeniul protejării monumentelor, probabil nu au făcut
cunoştinţă cu bunele practici în domeniu din alte ţări şi nu au folosit
experienţa modernă de elaborare a documentaţiei urbanistice pentru zone
construite protejate, care se aplică în Comunitatea Europeană.
12. PUZ Centru, în formula în care este elaborat și prezentat nu corespunde
cerințelor actuale și de dezvoltare în perspectiva a Nucleului istoric al
or.Chișinău, pe dimensiunea dezvoltării durabile și protejării peisajului urban
istoric, și nu poate fi supus aprobarii.
13. Documentul urmează a fi returnat spre actualizare prin modificare și
completare, sau elaborat din nou, conform unui caiet de sarcini întocmit în
baza obiectivelor și propunerilor parvenite din partea experților, mediului
academic și societății civile.
14. O mare parte din materialul elaborat (piesele scrise și piese desenate) în caz
de modificare sau elaborarea unui PUZ nou, poate fi utilizat după actualizarea
și completarea cu date noi.
Capitolul V. Utilităţi publice. Situaţia existentă, reglementări Capitolul V. Utilităţi
publice. Situaţia existentă, reglementări Utilitţi publice. Situaţ
Anexa 1
la Raport Audit privind lucrarea
Planul Urbanistic Zonal Centru, or.Chişinău
Vasile Eremciuc
Obiectii și intrebari privind PUZ Centru
Raport de expertiza (draft)
Privind examinarea continutului cadru al PUZ(Centru) or. Chisinau) elaborat de catre institutul de
proiectare Chisinauproiect”,privind corespunderii cerintelor stipulate in Dispozitia Primarului nr.150-d
din 27.03.2020
Beneficiar: Primarul mun. Chisinau.
Expert: Vasile Eremciuc,(membru grupului de lucru)specialist principal,arhitectura si urbanism, in cadrul

SSVEPC(Serviciul de Stat pentru Verificarea si expertizarea proiectelor si constructiilor)
Proiectant : IP „Chisinauproiect”
Colectivul de elaborare:
Denumirea compartimentului Nume, prenume
Urbanistic M. Kareţki
E. Vitiu
N. Spasova
M. Ilieva
I. Alcedarevschi
I. Garştea
E. Cheleş
T. Irencova
M. Sainciuc
E. Plută
S. Şibarov
Obiective economico-urbanistice, populaţia şi fondul locativ S. Zabunova
S. Vorobiova
Structura stradală şi de transport A. Barcovschi
V. Munteanu
V. Ungureanu
O. Lupaşcu
T. Panasiuc
Obiect de infrastrucry
Alimentare cu apă şi canalizare I. Poneatenco
Termoficare Z. Zamăneagră
Gaze naturale L. Cioric
Energie electrică şi telecomunicaţii Iu. Sitnicov
Protecţia mediului L. Carauş
O. Schipschi
CONŢINUTUL PROIECTULUI
Volumul I – Memoriu general (piese scrise).
Capitolul I. Introducere
Capitolul II. Descriere istorică privind dezvoltarea nucleului istoric al or.Chişinău
Capitolul III. Analiza situaţiei existente
Capitolul IV. Reglementări
Capitolul V. Utilităţi publice. Situaţia existentă, reglementări
Capitolul VI. Anexe
Volumul I/a – Memoriu general.
Compartimentul protecţia mediului

Capitolul I. Situaţia existentă
Capitolul II. Reglementări şi propuneri
Capitolul III. Anexe
Volumul II – Analiza situaţiei existente.
Generalităţi (piese desenate)
Compartimentul urbanistic
Planşa 2.0 Încadrarea în teritoriu. Sc 1:26 000
Planşa 2.1 Schema repartizării centrului istoric în complexe rezidenţiale. Sc 1:10 000
Planşa 2.2.1/1,2 Analiza după destinaţia clădirilor. Sc 1:2000
Planşa 2.2.2/1,2 Analiza după formele de proprietate. Sc 1:2000
Planşa 2.2.3/1,2 Analiza după numărul de nivele. Sc 1:2000
Planşa 2.2.4/1,2 Analiza după gradul de uzură. Sc 1:2000
Planşa 2.2.5/1,2 Schema de amplasare a monumentelor de patrimoniu cu zonele protejate. Sc

1:2000
Planşa 2.2.6 Analiza situaţiei existente a cartierului locativ 10.14 între str.Mihail
Kogâlniceanu, Vlaicu Pîrcălab, Al.Bernardazzi şi Alexandr Puşkin.
Compartimentul Reţeaua de drumuri şi străzi cu amplasarea obiectelor de deservire a transportului
Planşa 2.3.1/1,2 Schema reţelei de drumuri şi străzi. Sc 1:2 000
Planşa 2.3.2/1,2 Linii roşii. Sc 1:2 000
Planşa 2.3.3/1,2 Organizarea circulaţiei rutiere. Sc 1:2 000
Planşa 2.3.4 Secţiuni transversale a străzilor. Sc 1:200
Planşa 2.3.5 Linii roşii conform P.U.G. Sc 1:3000
Planşa 2.3.6/1,2 Obiecte de deservire a transportului. Sc 1:2 000
Compartimentul Utilităţi publice
Planşa 2.4.1/1,2 Reţele de alimentare cu apă. Sc 1:2000
Planşa 2.4.1/3,4 Reţele de canalizare menajer-fecaloide. Sc 1:2000
Planşa 2.4.2/1,2 Reţele termice. Sc 1:2000
Planşa 2.4.3/1,2 Schema reţelelor magistrale de gaze naturale. Sc 1:2000
Planşa 2.4.4/1,2 Reţele electrice 6-10 kV. Sc 1:2000

Planşa 2.4.5/1,2 Reţele telecomunicaţii. Sc 1:2000
Volumul III – Analiza situaţiei existente.
Disfuncţionalităţi şi priorităţi din cartiere (piese desenate)
Complex Rezidenţial 1
Complex Rezidenţial 2 Partea I, II
Complex Rezidenţial 12
Volumul IV – Reglementări (piese desenate)
Compartimentul urbanistic
Planşa 4.1.1/1,2 Schema funcţională. Sc 1:2000
Planşa 4.1.2/1,2 Schema patrimonială. Sc 1:2000
Planşa 4.1.3/1,2 Caracteristica fondului imobiliar. Sc 1:2000
Planşa 4.1.4 Modificarea structurii administrativ-teritoriale
Planşa 4.1.5 Retrospectiva urbanistică din zona de rezervaţie a Centrului istoric
Planşa 4.1.6/1-4 Formula restructurării zonei rezidenţiale preconizate pentru construcţia

locuinţei cu multe nivele
Compartimentul Reţeaua de drumuri şi străzi cu amplasarea obiectelor de deservire a transportului
Planşa 4.2.1/1,2 Reţeaua de drumuri şi străzi. Sc 1:2 000
Planşa 4.2.2/1,2 Linii roşii. Sc 1:2 000
Planşa 4.2.3/1,2 Organizarea circulaţiei rutiere. Sc 1:2 000
Planşa 4.2.4 Secţiuni transversale a străzilor. Sc 1:200

Planşa 4.2.5/1,2 Accese pietonale şi de biciclete. Sc 1:2000
Planşa 4.2.6/1,2 Obiecte de deservire a transportului. Sc 1:2 000
Compartimentul Utilităţi publice
Planşa 4.3.1/1,2 Reţele de alimentare cu apă. Sc 1:2000
Planşa 4.3.1/3,4 Reţele de canalizare menajer- fecaloide. Sc 1:2000
Planşa 4.3.3/1,2 Reţele termice. Sc 1:2000
Planşa 4.3.4/1,2 Schema reţelelor magistrale de gaze naturale. Sc 1:2000
Volumul V – Regulament aferent Planului Urbanistic Zonal Centru,
or.Chişinău
Volumul VI – Material ilustrativ (piese desenate)
Situaţia existentă (analiza)
Încadrarea în teritoriu
Analiza după destinaţia clădirilor
Analiza după formele de proprietate
Analiza după numărul de nivele
Analiza după gradul de uzură
Schema de amplasare a monumentelor de patrimoniu cu zonele protejate
Analiza situaţiei existente a cartierului locativ 10.14 între str.M.Cogâlniceanu, V.Pârcălab,

Al.Bernardazzi şi A.Puşkin (2 pl.)
Schema reţelei de drumuri şi străzi
Linii roşii
Organizarea circulaţiei rutiere
Obiecte de deservire a transportului
Linii roşii conform PUG Chişinău
Reglementări
Modificarea structurii administrativ-teritoriale
Schema funcţională
Schema patrimonială
Caracteristica fondului imobiliar

Formula restructurării zonei rezidenţiale preconizate pentru construcţia locuinţei cu multe
nivele (4 pl.)
Retrospectiva urbanistică din zona de rezervaţie a Centrului istoric (2 pl.)
Reţeaua de drumuri şi străzi
Linii roşii
Organizarea circulaţiei rutie
Accese pietonale şi de biciclete
Obiecte de deservire a transportului
Schema generală a reţelelor tehnico-edilitare
Volumul VII – Album ilustrativ
1 Încadrarea în teritoriu
2 Schema repartizării centrului istoric în complexe rezidenţiale
3. Analiza situaţiei existente a cartierului locativ 10.14 între str.M.Cogâlniceanu, V.Pârcălab,

Al.Bernardazzi şi A.Puşkin
4. Analiza după destinaţia clădirilor. Situaţia existentă
5. Analiza după formele de proprietate.
6. Analiza după numărul de nivele. Situaţia existentă
7. Analiza după gradul de uzură. Situaţia existentă
8. Schema de amplasare a monumentelor de patrimoniu cu zonele protejate. Situaţia existentă
9. Linii roşii conform PUG Chişinău
10. Schema funcţională
11. Schema patrimonială
12. Caracteristica fondului imobiliar
13. Modificarea structurii administrativ-teritoriale
14. Retrospectiva urbanistică din zona de rezervaţie a Centrului istoric
15/1-4 Formula restructurării zonei rezidenţiale preconizate pentru construcţia locuinţei cu multe
nivele (4 pl.)
16. Schema reţelei de drumuri şi străzi. Situaţia existentă

17. Linii roşii. Situaţia existentă
18. Organizarea circulaţiei rutiere. Situaţia existentă
19. Obiecte de deservire a transportului. Situaţia existentă
20. Reţeaua de drumuri şi străzi. Reglementări
21. Linii roşii. Reglementări
22. Organizarea circulaţiei rutiere. Reglementări
23. Accese pietonale şi de biciclete. Reglementări
24. Obiecte de deservire a transportului. Reglementări
Rezultatul examinarii.
Comp.( MG) Memoriul General
Capitolul I. Introducere
1.1. Fundamentarea lucrării

CONSTATARI
La baza fundamentarii lcrarii au stat obiective depasite de timp, care nu reflecta problemele actuale si
de perspectiva cu care se confrunta locuitorii si angajatii in serviciu, care activeaza in aceasta
zona,precum si cetatenii Republicii Moldova,si cei straini in timpul unor manifestari culturale in
masa,turism si relatiile lor in raport cu structurile administrative municipale si republicane.
Este elaborat în conformitate cu planul de activitate şi resursele financiare prevăzute pentru perioada
2008-2010, (invechit)si este însoţit de politici, programe şi proiecte prevăzute de Planul Urbanistic
General (PUG) al or.Chişinău şi Planul de Amenajare a Teritoriului (PAT) municipiului Chişinău,
aprobate la 22.03.2007. ( fara Zona Centrului istoric).
Obiectivele propuse (Obiectiv 5 (PAT): „Acordarea unei atenţii speciale în găsirea formelor de
valorificare, protejare şi promovare a specificităţii patrimoniului cultural, construit al municipiului
Chişinău, în peisajul cultural european.” Si Obiectiv 6 (PUG): „Determinarea formelor de valorificare,
protejare şi promovare a specificităţii patrimoniului cultural, construit al municipiului Chişinău, în
peisajul cultural european.”), nu au fost atinse, din cauza nerespectarii sau luarii in consideratie a
problemelor actuale cu care se confrunta cetatenii,precum si prevederilor Cartei de la Paris, si a
Conventiilor internationale ratificate de catre Parlamentul RM in domeniul protejarii patrimoniului.
Lipsa acestor documente in lista surselor de documentare,(de referinta) precum si solutiile propuse in
calitate de reglamentari si solutii de perspectiva cu trasari de magistrale de transport prin cele mai
vechi situri arhitectural- urbane a Zonei istorice ,precum si trasarea liniilor rosii in mod arbitrar ,peste
aliniamentele cartierelor din aceasta zona, , cum ar fi b-dul
Cantemir,str.Ismail,V.Alehandri,Bucuresti,etc, dovedesc acest lucru.
Capitolul II. Descriere istorică privind dezvoltarea nucleului or.Chişinău
Descrierea istorica a dezvoltarii Chisinaului este prezentat intr-un volum amplu,cu informatie culeasa
din surse documentare istoriografice exsistente la moment. In special prezinta interes marturiile de
epoca a unor personalitati marcante, care ne spun de unde a început asezarea (de la izvoarele în
regiunea colinei Mazarachi,care a ramas de la turci), despre primele cartiere locative. (notele lui A.
Demidov, 1837)) care au fost etapele de dezvoltare incepand cu sec XV,cand a fost pentru prima data
mentionat (17 iulie 1436, care se considera data fondarii). Unde a fost amplasata prima biserica a
Chişinăului – biserica sf. Nicolae (contemporana celei din Causeni) care a fost distrusă de turci în anul
1739. (In locul unde acum se afla biserica Armeneasca, cercetătorii: G. Bezvekonnîi, A. H.
Taramanean.),redau modul de trai si caracterul spontan si haotic ale primelor constructii asezate „intr-
o fasie ingusta care se intindea dea lungul malului drept al rîului Bîc. În preajma colinei, pe care ulterior
a fost ridicată biserica Mazarachi, erau amplasate case cu un etaj de tip rural în spatele gardurilor oarbe.
Cartierele vechi aveau forme bizare şi se deosebeau nu doar prin diversitate ci şi prin dimensiuni.”
(aici autorii fac o greseala.Este vorba de malul stang al r.Bac, intrucat malurile raurilor geografic se
caracterizeaza dupa directia de curgere a apei)
„ Planul oraşului şi amplasarea în el a celor mai importante clădiri au fost rezultat al utilizării bine gândite
a situaţiei topografice. Toate bisericile şi clădirile importante ocupau terenurile deasupra văii r.Bîc.
Structura oraşului se diviza în celule-cartiere de forme neregulate bine vizibile. Drumurile din 5-6
direcţii intersectîndu-se într-un punct, formau pieţi de forme plane neregulate ce serveau drept trecere.
Pieţile unde se intersectau drumurile din suburbii se numeau „praştii” (Munceşti, Sculeni, Tighina,
Orhei).
Drept bază a sistematizării construcţiei au servit terenurile agrare a căror dimensiuni şi proporţii
depindeau de rangul proprietarului. Însă chiar şi în cazul planificării atît de pitoreşti (haotice), spaţiul
oraşului (inclusiv Vistrerniceni) era evident sistematizat prin construcţii vizual-perceptibile. Clădirile cele
mai înalte - bisericile vechi ale oraşului: Catedrala Veche, biserica sf. Constantin şi Elena de la Rîşcani,
biserica Bunei Vestiri, biserica Mazarachi, pe planul oraşului formează un romb cu latura de cca. 600 m
(distanţă de vizibilitate bună).
Bisericile apărute mai tîrziu sunt amplasate considerînd sistemele existente, între biserici vechi şi noi de
asemenea se pastrează distanţa de 500-600 m.
În planificarea Chişinăului vechi se utiliza pe larg principiul compoziţional de fixare a direcţiilor noi prin
clădiri înalte. Spre Catedrala Veche au fost orientate drumurile de bază ce veneau spre oraş (direcţiile
Hînceşti, Iaşi, Tighina).
La începutul sec. XIX, biserica Bunei Vestiri încheia perspectiva intrării din Orhei, biserica sf.
Gheorghe – fixa direcţia Tighina, sf. Ilie era percepută de pe drumul Buiucani, drumul Reni era orientat
spre biserica Tuturor Sfinţilor.
Străzile vechi, înguste s-au umplut de căsuţi mici ca de ciuperci. Casele se înghesuiesc una lîngă alta parcă
se susţin reciproc şi depind una de alta.”
„...În schimb celelalte strazi sunt numai garduri, fiindcă aproape toate casele sunt construite în
mijlocul ogrăzilor cu livezi, grădini, gospodării – exact moşiile săteşti în miniatură. Din cînd în cînd apare
vreo inovaţie, casa cu grădiniţa în afară – casele demnitarilor şi comercianzilor ruşi. Nici pavaj, nici trotuar,
nici felinare, nici scările nu se văd.
...Numai în partea turcească a oraşului (mahala turcească), unde locuiesc şi bulgarii, domneşte linişte
absolută şi mocneală. Străzile aici sunt cu stradele nenumărate, iar locuinţele seamănă cu închisori – cu
gratii pe ferestre chiar sub acoperiş.” (Olga Nakko „Din viaţa lui A.S. Puşkin în Chişinău.” anul 1899, St.
Petersburg”
Aceste marturii (descrieri) ne ajuta sa intelegem detalii foarte importante in stabilirea unor criterii de
valori din perioada dezvoltarii Chisinaului ca localitate urbana, (sec XVI-XIX)
Derand cu aceste momente importante, in descrierea istorica a fost redata putin tendetios perioada
1918-1940, care este prezentata ca una de declin economic,scadere a populatiei si lipsa de investitii in
dezvoltarea Chisinaului , desi in aceasta perioada, cand in Rusia, in urma revolutiei din 1917,era in toi
razboiul civil, In Ucraina bantuia anarhia,golodomorul,aici in Basarabia si in Chisinau sa investit mult,sau
construit foarte multe cladiri de valoare,iar distrugerile din perioada 1941-1945,sunt prezentate drept
consecinta a „ocupatiei fasciste” si nu a bombardamentelor si aruncarilor in aier de catre partile
beligerante.,adica a razboiului caatare.(aici cred ca ar trebui sa se implice si sa se expuna experti in
istorie, cu decuplare de la aspectele ideologice si propagandistice preluate din istoriografia sovietica)
Iata cum este redata aceasta perioada„În a.1918-40 a diminuat producţia industrială, un şir de
întreprinderi mari au fost reîntemeiate în România, a fost exclusă industria pielii, de prelucrare a metalelor
şi alte ramuri industriale. Chişinăul se transforma în oraşul atelierelor meşteşugăreşti şi semi-
meşteşugăreşti. Populaţia oraşului în a.1939 a diminuat pînă la 109 mii locuitori.
Construcţii noi nu se efectuau, cu mici excepţii, ceea ce a contribuit la diferenţierea puternică

între oraşul de sus cu vile şi instituţii municipale şi periferia săracă şi neamenajată.
În timpul ocupării fasciste, au fost distruse practic toate întreprinderile industriale, 9388 case de
locuit (cca. 76% din fondul locativ), clădiri de educaţie şi administrative, telefonul, telegraful”
Unul din neajunsuri regretabile in descrierea istorica a dezvoltarii or, Chisinau este lipsa
prezentarii si analizei perioadei post Independenta a RM, de la ultimul PUD a Centrului orasului,
elaborat conform penultimului PUG, de catre Moldghiprostroi(Urbanproiect),sub conducerea arh.
S.M.Soihet pana la Idependenta. Cum a influentat schimbarea oranduirii sociale situatia social
economica,a formei de proprietate si influenta acestori factori aspra dezvoltarii urbane la general si a
Centrului istoric in particular. Care era strategia de desvoltare urbana in periopada
sovietica,posibilitatile de atunci si ce s-a schimbat odata cu adoptarea Declaratiei de Independenta, si
atribuirea Zonei Centru-statut de monument protejat de stat.? Fara a da raspuns clar la aceaste
intrebari,si fara a face o analiza corecta a acestei perioade,nu putem vorbi despre niste strategii si
politici corecte pentru viitor.
Capitolul III. Analiza situaţiei existente
3. 1. Condiţiile naturale -
3.1.4 Condiţiile ecologice
Analiza este in mare parte corecta, insa informatia este incomplecta,alocuri nu corespunde
realitatii. Multe intreprinderi, amplasate in zona, precum si in imediata apropiere, cu impact negativ
asupra mediului, nu mai functioneaza, in acelasi timp, nimic nu se mentioneasa despre sursele de
poluare fonica si magnetica, cum ar fi antenele 3d-5d .La fel nu se mentioneaza despre poluarea r. Bac,
prin diferite scurgeri neautorizate de canalizari de la case particulare, spalatorii
neautorizate,intreprinderi.canalizare pluviala fara statii de purificare, etc.
3. 2. Evaluarea arhitectural-peisajistică
Compartimentul este prezentat superficial, limitat la o constatare a situatiei peisagere din
vecinatatea imediata in corelare cu Zonea istorica,( Parcul Dendrariu, Valea Morilor, lunca r,Bac) fara
a mentiona, coridoarele verzi formate din arbori plantati dea lungul strazilor, sistemul de scuaruri si
parcuri si legatura intre ele prin aceste coridoare verzi, rolul lor fitosanitar in formarea microclimei
precum si in formarea peisajului arhitectural urbanistic („Chisinaul scufundat in verdeata”, una din
marele avantaje apreciate de catre oaspetii straini, dar si in plan ecologic pentru locuitorii Chisinaului),
fara o analiza critica asupra problemei de pastrare a acestor spatii si necesitati includerii parcurilor
susmentionate in hotarele Centrului istoric,ca parti indispensabile a sitului urban istoric.
NOTA: Documentul nu face referinta la spatiile verzi din zona protejata. Se constata lipsa un studiu al
fondului patrimonial pesager, care urmeaza a fi luat sub ocrotire,(arbori seculari,solitari sau in grup),
precum si lipsa unui Registru si a unui Regulament cu privire la ocrotirea spatiilor verzi din Zona
Istorica, care ae stabili criteriile de stabilire a valorii si necesitatii plsarii sub ocrotire a arborilor si
compozitiilor peisagere, care trebue pastrati cu orice pret si care ar putea fi inlocuiti, cum trebuie
ingrigiti,care sunt cerinte fata de sistemul radacinos(impactul asupra fundatiilor,) si fata de marimea si
forma coroanei,(impactul asupra fatadelor)etc.
3. 3. Situaţia urbanistică şi spaţial-volumetrică

Acest capitol, este unul din cele mai importante, din punct de vedere al analizei situatiei create in
compozitia spatial volumetrica, a Centrului Istoric. Cu regret autorii s-au limitat doar la niste
constatari si descrieri a situatiei existente, fara a se opri asupra unei analize ample, supra greselilor si
abaterilor considerabile de la strategiile planurilor urbanistice trasate de catre predecesorii urbanisti,
(Bahmetiev, Fiodorov. Sciusev,),in special dupa Declaratia de Independenta a Republicii Moldova,
cum ar fi construirea unor volume cu regim de inaltime, care prin accentul lor(Cladirea Parlamentului,
Presedintiei,min. Agriculturii,Cladirea multietajata, de pe str. Columna din apropierea str.Puschin)
distrug axa compozitionala istorica Catedrala,Clopotnita Arcul de Triumf, Cladirea
Guvernului,Bulevardul Grigore Vieru,(Renasterii),construirea unor cladiri multietajate orientate la
strada, in cartierele de sus,precum si in cele de jos, fara a tine cont de caracterul istoric al contextului
urbanistic,stilistica,regimul de inaltime .Goana dupa profitul maxim al investitiilor, lipsa in acelasi
timp a fondurilor pentru intretinerea obiectelor de patrimoniu, au condus la disparitia multor
monumente, iar valoarea zonei istorice ca sit,(ansamblu) sa diminuat considerabil.
Creaza nedumerire faptul, ca pe deoparte se recunoaste importanta dominantelor istorice,
„ Un rol important în compoziţia centrului îl joacă dominantele arhitecturale istorice şi
contemporane. Dominantele istorice sunt mici ca înălţime şi dimensiuni. Însă, ocupînd loc convenabil
pentru observare, ele joacă un rol important în compoziţia şi imaginea oraşului.În primul rînd aceasta se
referă la biserica sf.Constantin şi Elena, biserica Mazarachi şi Catedrala” pe de alta parte noile
dominante,in special cele mentionate mai sus, sunt prezentate ca niste elemente pozitive demne de
continuat. Expresiile„Obiectele noi semnificative sunt amplasate în aşa fel ca să păstreze rolul
compoziţional activ al dominantelor istorice. Iar cele trei case înalte amplasate lîngă biserica Mazarachi,
creează împreună cu ea un complex arhitectural memorabil şi accentuează colina-cheie în structura
spaţială a centrului, legată strîns de apariţia oraşului” sau „Noile dominante arhitecturale sunt plasate de-
a lungul axei compoziţionale principale, diversificînd spaţiul intraurban de bază, „ fac dovada acestui
lucru.
Nota: Creaza disconfort folosirea termenului de „regiune”,ca necorespunzator formei si continutului

elmentului urbanistic pe care dorim sa-l caracterizam. Daca vorbim de PUZ, Centru Istoric, avem de
caraceterizat o zona care este formata din parti(mahale),sectoare, subzone, ansambluri de
cartiere,situri,complexe,etc.
3.4. Descriere patrimonială
Nu este specificata valoare tramei stradale, in special, din partile medievale a Zonei
istorice,importanta si rolul ei in revitalizarea si dezvoltarea acestor sectoare in perspectiva.(pag.23), or
in aceste sectoare principala valoare o constitue nu atat arhitectura unor cladiri in parte, cat rolul lor
urbanistic in sit(ansamblu),ca regim de inaltime, scara umana,subsolurile (vestigii arhiologice, care
nesesita deschidere si punere in circuitul turistic. Trama stradala,subsolurile,caracterul in ansamblu al
cladirilor istorice amplasate perimetral strazilor, precum si in interiorul cartierelor neregulate,petile,
pietisoarele, scuarurile, etc,fac acel obiect de patrimoniu care trebuiesc pastrate si ocrotite de stat.
Autorii sau limitat doar la enumararea celor mai importante monumente de arhitectura, incluse in
Registru, fara a le mentiona pe cele peste 1000 de monumente disparute, motivele disparitiei, si ce ar
trebui de intreprins, pentru a stopa acest proces.
3. 7. Situaţia socio-economică
Analiza sa facut la nivel de oras,nu la nivel de Centru istoric separat. Toti indicii sunt invechiti, si
refleta starea actala a lucrurilor.Nu sunt prezentate intreprinderile de producere,de
deservire,alimentatie publica,stiinta, educatie etc,amplasate in acesta zona, potentialul lor economic
si impactul lor asupra dezvoltarii acestei zone, sursele de atracie a resurselor umane si
transport,numarul de oameni prezenti in aceasta zona in zile de lucru,in zile de manifestatii publice,
profesia lor,(slujbasi, comercianti,studenti,prestatatori servicii,deservire urbana etc.),si cu ce fel de
transport se deplaseaza sau se pot deplasa,numarul de locuitori in acesta zona,fluxul de oameni care
tranziteaza acesta zona, sursele de atractie a transportului de mare si mic tonaj pentru deservire,
serviciu.(piata centrala,gara auto,cladirile administrative municipale si republicane, universitatile,
birouri si oficii,scoli gradinite, etc amplasate in zona,etc) cati angajati sunt in sectorul privat si de
stat,per total. Stabilirea surselor necesare pentru intretinere si deservire a spatiului construit existnt
si obiectelor de patrimoniu. Motivul,ca numarul locuitorilor stabiliti in acesta zona nu poate fi
stabilit,pentru ca este formata din parti a trei sectoare municipale nu este relevant si nu are nici un
suport de argumentare. Numarul lor, la fel ca si dinamica, precum si necesitatile in dotari sociale poat
fi usor satabilite,conform hotareor noi propuse dupa adrese concrete,datelor statistice,normelor etc.
Avand la baza informatia indicata mai sus,stiind potentialul real de crestere economica, a densitatii
populatiei, , reiesind din suprafata libera pentru constructie sau reconstructie a spatiului construit
existent, putem stabili POT(procentuli de ocuparea aterenului, si CUT( coeficientului de utilizare a
terenului),si alte reglamentari urbanistice,precum si planuri de actiuni necesare pentru a dirija
situatia. Totul depinde de strategiile si politicile trasate.
CONCLUZIE:
Compartimentul socio-economic al sectorului Centru nou propus, ca unitate administrativ teritoriala,

trebuie decuplat de restul sectoarelor refacut si prezentat separat, dar in raport cu ele si cu orasul per
ansamblu.
10. Structura stradală şi de transport.
Acest capitol reflecta starea de azi a sructurii stradale si de transport, explica rolul liniilor rosii in
structura orasului si infrastructurii lui
Notiunea de „linie rosie” este interpretata conform propriei perceptii(a se consulta normativul NCM
B.01.01-2019. Sistematizarea teritoriului şi localităţilor. Termeni şi defeniţii.) si de aici si functia ei
inteleasa ambiguu.
„Linii roşii (aliniament). Linii roşii - liniile separatoare între căile de circulaţie rutieră sau pietonală
şi construcţiile sau terenurile ce le margineşte. Linii roşii sunt hotarele de separare a teritoriului de
cartiere, cartiere de planificare şi alte elemente ale structurii de străzi, pasaje şi în pieţe, în oraş.
Respectarea liniilor roşii este obligatorie pentru parcelarea în teren şi inventarul construcţiilor în hotarele
oraşului. Ele sunt baza pentru fiecare trasare şi stabilire teritorială din localitate şi a altor noţiuni teritoriale
a regulamentului urban, inclusiv limitele terenurilor în folosinţă.
În zona centrală proiectarea şi calculul de stabilire a liniilor roşii s-a efectuat conform normelor.
Actualmente, liniile roşii afectează grav faţadele construcţiilor existente din zona centrală şi a
monumentelor istorice. Deaceea se propune ca liniile roşii să corespundă cu liniile-limită ale construcţiilor
capitale existente (a se vedea planşa 2.3.2/1,2 „Linii roşii a străzilor” sc 1:2000).
Nu e clar cum linile rosii pot afecta “grav fatadele constructiilor existente in zona centrala”?
Linia rosie ,este o linie conventionala, invizibila care delimiteaza spatiul construit de coridoarele de
infrastructura,(cai de aces, drumuri,retele ingineresti, spatii publice,parcuri,scuarurri, etc. In zonele
construite protejate de stat, ea trebuie sa coincida cu aliniamentele istorice existente, Linia rosie trebuie
sa fie inviolabila pentru peretii frontali de la subsol si parter orientati la strada,Pentru elementele
proeminente,(console,bovindouri, balcoane, cornise, etc. situate la etaje, precum si scarile si rampele
de acces.) pentru constructii noi,reconstructii,supraetajari etce, care pot depasi aceasta linie , se
stabilesc reglamentari speciale, aprobate de catre Min. Culturii, Trasarea arbitrara a liniilor rosii peste
cladirile care formeaza aliniamente istorice este inadmisibila. Pe exemplul incercarii de a largi str.
Bucuresti,V. Alexandri, Izmail, pe portiunea St.cel Mare- Cogalniceanu, se vede cat de daunatoare a fost
acesta practica, cand o parte din cladiri, care formau structura urbana istorica, au fost distruse, iar
monumentele de arhitectura, au ramas solitare, lipsite de contextual urban de epoca,prin urmare si-au
pierdut din valoarea sa istorica.
Liniile rosii care delimiteaza hotarele intre vecini, fie proprietate privata sau publica este
inviolabila pe verticala nelimitat in sus si in jos si poate fi incalcata doar cu acordul inscris intre vecini,
indiferent de forma de proprietate.
Aceste notiuni,precum si reglamentarile indicate mai sus trebuie sa fie introduse obligatoriu in
noul Regulament local afferent PUZ(Centru istoric) care vor deveni obligatorii, pentru toti actorii
implicati in procesele de proiectare ,coconstruire,reconstruire,restaurare,conservare si gestionare a
fondului construit din aceasta Zona.
Transportul.Organizarea circulaţiei rutiere,
Analiza prezentata in acest capitol, reflecta starea actuala complicata in circulatia transportului urban
, dar aceasta analiza si propunerile pentru perspectiva, sunt axate pe rezolvarea problemelor ce reiese
din sporirea surselor de atractie in Zona a transportului si ca urmare, a necesitatii sporirii capacitatii
de trafic urban, (largire si trasare de noi strazi, constructii de parcari subterane si
multietajate,intreprinderi pentru deservire, etc) si nu pe descarcare zone de aceste surse de atractie a
transportului in general, pe gasirea de solutii alternative de transport, de ocolre a zonei(transport
rapid), sau de strapungere subterana(metrou) de alternativa (de gabarite mici tip”smart”, biciclete,
trotinete electrice,pentru diferite categorii sociale, inclusiv pentru cei cu mobilitate redusa) si crearea
infrastructurii pentru aceste mijloace de transport,(statii de inchiriere si parcaje ect.)
Fraza „Sistemul de transport urban al municipiului Chişinău este orientat spre asigurarea dezvoltării
prioritare a transportului public”, pune in dificultate cetateanul, in raport cu mediul in care traeste si
administratia urbei si e logic sa-si puna intrebarea cine trebuie sa aiba prioritate atunci cand traeste
aici, munceste si plateste impozite, omul, sau transportul?
Este salutabila constatarea „O cauză care influenţează negativ activitatea întreprinderilor de

transport municipal este nivelul excesiv de automobilizare în raport cu capacităţile reţelei stradale, care
creează dificultăţi transportului public, în special în orele de vîrf. Astfel se subminează activitatea
transportului public, apare o problemă psiholigică a populaţiei, se agravează problemele ecologice şi de
protecţie a mediului ambiant, de organizare, de dirijare şi de siguranţă a circulaţiei rutiere urbane.” Insa
concluzile intra in contradictie cu cele mentionate mai sus. „Luînd în consideraţie cele susmenţionate,
tragem concluzia că reţeaua stradală existentă necesită efectuarea măsurilor pentru mărirea capacităţii
de trafic, asigurarea securităţii ecologice, construcţia noilor magistrale, pasajelor subterane,
estacadelor, nodurilor de transport.
Deasemenea, este actuală necesitatea implementării unui sistem modern de dirijare a circulaţiei
rutiere care asigură o mai mare securitate a circulaţiei şi capacitate de trafic a străzilor.
E greu de inteles cum poti spori capacitatea de trafic,constructia de noi magistrale si in acelasi
timp sa asiguri securitatea ecologica,fara a explica prin ce metode, nemaivorbind de afectarea
patrimonoilui protejat?
Volumul IV – Reglementări (piese desenate)
4. 1. Reglementări urbanistice.
,Reglamentarile in fond decurg din analiza tuturor factorilor examinati mai sus care influenteaza
dezvoltarea zonei respective si a orasului precum si din concluziile autorilor pentru elaborarea
strategiilor de perspectiva.
Pare justificata solutia de restructurare administrativ-teritoriala prin crearea unui sector aparte
„Centru Istoric” cu includerea in el a partilor componente care fac parte din actualele sectoare
Centru,Rascani,Buiucani, inclusiva teritoriile riverane a raului Bac precum si includerea in hotarele
zonei protejate , a sitului arhitectural- istoric si arhiologic Biserca sf. Constantin si Elena, din sect
Rascani, a complexului monastic bisericesc Ciuflea cu cladirea Academiei de Stiinta, partea dinspre
parc a str. Mateevici si cladirile bl. 1 al Universitatii de Medicina (M.Viteazu,colt Stefan cel Mare)
NOTA- propunere : In acest cotext, ar fi fost oportun de inclus in zona protejata si Piata Victoririei cu
Hotelele Chisinau si National, a parcurilor Valea Morilor si Dendrarium,(ultimile doua desi au statut de
monumente protejate de stat,sunt in corelare stransa cu zona istorica si nu pot functiona separat)
Tot odata prezinta interes propunerea a mai multor arhitecti, inclusiv si a autorilor PUZ,de a include
in calitate de situri „satelit”,aflate in raza de pana la 500-600 m de la Zona istorica.a Complexului Gara
Feroviara cu Scuarul si Cladirile orientate spre el,Cimitirul Evreiesc si Parcul Alunelul, si altele(vezi
conceptia arh. Gordeev).
4.1.2 Zonificarea funcţională
Reglamentarile privind dezvoltarea centrului istoric au o abordare orientata spre adaptarea

centrului istoric la cerintele tot mai crescande de urbanizare a orasului cu statut de capitala, care sa
dezvoltat pana in prezent dupa principiul monocentrismului,unde sunt concentrate toate institutiile
administrative republicane,si nu invers.Adaptarea acestor cerinte la necesitatea de protejare a
Centrului Istoric ca valoare nationala impreuna cu oamenii care locuesc si activeaza aici, ca factori de
baza in dezvoltarea Capitalei si integrarea RM in UE.
De aici si lipsa de propuneri de dezvoltare sustenabila bazate pe variante si scenarii (pesimiste ,

optimiste) cum cere practica mondiala si normele in urbanism.
Teza „ Dezvoltarea centrului oraşului se reduce la două direcţii: - perfecţionarea centrului istoric format,
adaptarea structurii şi construcţiei sale la cerinţele contemporane în permanentă actualizare;(citeste
crestere)
- sistematizarea zonificală a teritoriului centrului istoric, aprecierea posibilităţii privind

încorporarea noilor complexe publice şi locuibile în mediul format.”
inseamna distrugerea a ce a mai ramas valoros in acesta zona .

Nu este justificata concentrarea pe niste functii pur administrativ-politice,de afaceri,comercial
menajere, si cultural educateve, fara a determina nivelul necesar de confort si mobilitate al locuitorilor
si a celor care activeaza in acesta zona.Aribuindui functiei locative calificativul de „auxiliara”
cartierelle,unde sunt amplasate preponderent locuinte, risca sa ramana neamenajate,sau supra
solicitate,fapt ce ar conduce la distrugerea caracterului lor istoric de parcelare, cuplare pe hat ,scarii
umane si a curtilor interioare ca element de convietuire sociala.(lucrul inadmisibil intr-o zona protejata).
Nu este sufiicient argumetata propunea de a atribui statut de strazi pietonal-cicliste numai unor
strazi (N.Iorga,V.Parcalab,Mitropolit Dosoftei, si pietonale (V Micle,V.Corobceanu),necreind aceliasi
facilitati de mobilitate pentru toate strazile din acesta zona.
” Legăturile acestei zone cu alte zone ale centrului vor fi facilitate prin introducerea acceselor
pietonal-cicliste (pe străzile N.Iorga, V.Pârcălab şi Mitropolit Dosoftei) şi pietonale (pe străzile V.Micle şi
A.Corobceanu), ceea ce va avea impact pozitiv asupra mediului şi va favoriza gradul de confort al mediului
ambiant.”??????? Nu e clar pentru cine se doreste favorizarea gradului de confort,pentru mediul
ambiant sau pentru oameni,sau mediul ambiant se creaza pentru oameni.????
La fel e greu de inteles fraza” În oraşul format este importantă preluarea funcţiior care, de regulă,
prezintă o stabilitate înaltă, luarea în considerare a legăturilor existente între zone separate şi magistrale
de transport” Or,stabilitate intr-o urbe inseamna in primul rand confort permanent, pentru toti.
Zonificarea teritoriului, se bazeaza pe principii aliatorii,reiesind in mare parte din ce sa creat la

moment, fara o incercare de modelare a unui sau a catorva variante de conceptii spatial volumetric de
perspectiva,
Astfel zona raului Bac, care poate servi drept solutie pentru descarcarea Zonei istorice de
anumite finctii administrative,de transport,parcaje,afaceri,comert,si alte finctii care creaza probleme
majore Centrului,se propune pentru dotari (fara a specifica care anume) „Întreprinderile industriale din
zona riverană Bâcului vor fi reamplasate pe etape, iar teritoriul eliberat va fi ocupat de zona dotărilor.”
Iar intreprinderile din centru istoric in loc sa fie evacuate treptat,se propun a fi “… consolidate,
modernizate, retehnologizate, referitor la activităţile de bază, echiparea cu transport, infrastructură
edilitară şi comunicaţii”.
4.1.3 Zonificare patrimonială

Acest copitol ze recomanda a fi refacut in totalitate, ca neconform statutului de monument protejat si
scopului de elaborare a PUZ. Intreaga Zona Centru ,trebuie sa fie zona de protectie patrimoniala
urbanistica,arhitectural istorica si arhiologica, cu evidentierea unor subzone, specifice anumitor
perioade de dezvoltare,care pot fi conservate,revitalizate,reconstructie, cu un anumit grad de
interventii posibile,sau imposibile, conform Regulamentului( care va fi elaborat de catre Min.Culturii)
4. 2. Structura drumurilor şi de transport
4.2.2 Linii roşii ale străzilor
4.2.3 Organizarea circulaţiei rutiere
4.2.5 Obiecte de deservire a transportului
Reglamentarile propuse sunt bazate pe analiza situatiei existente, pot servi in mare parte drept solutii
de gestionare circulatiei transportului pentru moment .Pentru o perspectiva mai indelungata urmeaza
a fi elaborata o conceptie spatial volumetrica care ar exclude trasarea b-dului Cantemir, pe portiunea
Zonei istorice protejate si ar propune niste solutii de descarcare a Zonei istorice de surse de atractie
masiva a transportului urban individual de serviciu,de tranzit etc , ,(piata centrala, gara auto, unele
intreprinderi) precum si a obiectelor de deservire, (parcari auto.,spalatorii,statii de alimentare cu petrol
etc) prin Crearea unui pol de atractie, in afara zonei istorice,dupa principiu policentrusmului)
NOTA: Acest pol ar pute fi creat in zona riverana r.Bac, si caii ferate, Intre strazile Albisiara si Calea
Basarabiei, Calea Esilor si Mesager Mesager .prin evacuarea treptata a intreprinderilor indistriale, iar in
locul lor amplasarea de cladiri de oficii , parcari multietajate,precum si obiecte mari de comert.Pentru
locuitorii si lucratorii din zone de valorificat la maximum spatiul terestru si subteran, pentru amenajarea
de parcari subterane,(b-dul Gr,Vieru,PAMN). Parcarile multietagate ar trebui amplasate in apropierea
Str. M Viteazu.Albisoara, ismail, Viaduc, V.Lupu. (unele blocuri ale intreprinderilor industriale din
apropierea acestor strazi ar putea fi reconstruite in parcaje multietajate prin constructii de rampe
anexate).In apropierea acestor parcari ar putea fi amenajate statii(puncte) de inchiriere a transportului
de alternativa (biciclete, trotinete, mopete,atomobile tip”smart” electrice etc. pentru diferite categorii
de oameni inclusiv pentru persoane cu handicap,iar infrastructura sa fie adaptata la noile cerinte de
mobilitate.
CONCLUZIE.
Aceste capitole urmeaza a fi elaborate in corespundere cu Schema transportului (PUG) care urmeaza
a fi modificata, inainte de aprobare PUZ, ca fiind in contradictie cu Documentele internationale in
domeniul protejarii patrimoniului,ratificate de catre Parlamentul R.M(vezi avizul negativ al min.
Culturii).
CONSTATARE
Oferta de prognozare a spatiului locativ si a dotarilor sociale se bazeaza pe un calcul abstract ,fara a
tine cont de posibilitatile reale de suprafata si regim de inaltime restrictionat, in cazul unei zone cu
statut de monument protejat,dar si fara a avea la baza un consept spatial volumetric bine determinat
pentru toata zona.
Actiunile si activitatile propuse, desi ne orienteaza spre un scop nobil de imbunatatire a

conditiilor de trai, si a imaginii Capitalei in exterior Dezvoltarea municipiului Chişinău are ca scop
strategic crearea unui centru regional pentru Marea Neagră, cu rol important de relaţionare între Eurasia
şi Sud-Estul Europei, contribuind la integrarea europeană a Republicii Moldova şi crearea unui oraş
european competitiv. Concomitent cu soluţionarea sarcinilor de dezvoltare naţională, Chişinăul va juca
rolul de capitală, integrată în economia naţională şi cea europeană, capabilă să asigure condiţii favorabile
de viaţă şi de dezvoltare a activităţilor economice. Strategia de dezvoltare teritorială a municipiului
Chişinău prevede constituirea unei structuri spaţiale uniforme prin dezvoltarea durabilă echilibrată a
unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul acesteia. Dezvoltarea pe termen scurt are drept scop
eliminarea diferenţelor, iar pe termen mediu şi lung - de a realiza coeziunea socială şi competitivitatea
economică, în contextul integrării europene” se refera mai mult la dezvoltarea teritoriala a or. Chisinau
per ansamblu ( preluate din PUG), si nu la zona concreta ca unitate teritorial admintrstiva separata.
„Dezvoltarea teritorială a oraşului Chişinău, ca o precondiţie pentru dezvoltarea armonioasă şi durabilă,

prevede următoarele activităţi:
• punerea în aplicare a structurii policentrice, apropierea serviciilor publice, sociale faţă de

consumatori, în unele cazuri - a locurilor de muncă la formarea unor reţele de centre
comerciale, servicii de consum, incubatoare de afaceri, întreprinderi cu tehnologii
progresive, care protejează mediul;
• promovarea construcţiei de locuinţe, în special sociale, în noi teritorii pentru a minimiza
volumul de investiţii publice;”
• Iar construcţia şoselelor de centură, în special din afară pentru primirea fluxului din al 9-
lea Coridor Iinternaţional de Transport;”
• înverzirea teritoriului din zonele limitrofe ale oraşului, în vederea realizării parametrilor
europene de asigurare cu zonele verzi, amenajarea modernă a zonelor de agrement
existente.”
Iar cele ce se refera la zona centrala provoaca mai mult ingrijorare decat ofera solutii concrete
de imlimentare a scopurilor propuse.
• „punerea în aplicare a programelor de reconstrucţie în zonele centrale sau în care există
clădiri cu un grad avansat de uzură, inclusiv teritorii necesare pentru determinarea
zonelor de protecţie a obiectivelor de patrimoniu istorice şi culturale;
• separarea fluxului trenurilor de călători şi de marfă al căilor ferate la construirea liniilor

noi de cale ferată şi reorientarea serviciilor respective legate de exploatarea acestora în
zona periferică, eliberând teritoriul nucleului central pentru operarea unor măsuri de
protecţie a zonei râului Bâc;
• relocarea întreprinderilor industriale din zona centrală şi zona rezidenţială;
• folosirea teritoriului eliberat pentru construcţia de locuinţe sau pentru organizare a
zonelor de agrement;”
Urmatoarele compartimente,
4.5.3 Dezvoltarea economică a capitalei
4.5.4 Dezvoltarea infrastructurii sociale
4.5.5 Dezvoltarea infrastructurii turismului
asemenea sunt extrase din PUG, pot fi folosite ca parte introductiva , punct de pornire si ca element de
corelare la scara orasaneasca si municipala.
Capitolul V. Utilităţi publice. Situaţia existentă, reglementări
Utilitatile bublice: retelele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate,telecomunicatii,retele termice

si gaze naturale,sunt in stransa corelare cu structura stradala si transport orasaneasca ,este componeta
de baza a PUG.
Sarcinile propuse depind de nivelul de confort stabilit,iar solutiile propuse se bazeaza pe trasarea b-
dului Cantemir si largire de strazi cu trasarea liniilor rosii peste cartiere istorice,fapt ce vine in
contradictie cu statutul de monument protejat, precum si pe indici de calcul stabiliti, arbitrar.
Descrierea situatiei existente este invechita si urmeaza a fi actualizata.Compartimentul nu ofera solutii
de dezvoltare si expluatare durabila si sustenabila a infrastructurii,in special a retelelor de apa
canalizare,precum si de alimentare cu energie termica,folosirea resurselor energetice netraditionale,
de altenativa,(solara,eoliana,geotermala. ect), folosirea conductelor pentru alimentare cu apa
canalizare si termoficare din materiale durabile.
NOTA: E cunoscut faptul ca datorita subsolurilor agresive,conductele din tevi de otel,pozate in
transee,sunt supuse unei coroziuni rapide,au o durata de expluatare mica, mereu sunt supuse unor
interventii de urgenta,si evident consuma o mare parte din bugetul orasului.Ca rezultat sufera calitatea
drumurilor, imaginea orasului si in final locuitorii lui.
Propunere
Ar fi rational, ca pe strazile din zona istorica(si nu numai) retelele edilitare sa fie pozate in tuneluri
expluatabile.
Volumul V – Regulament aferent Planului Urbanistic Zonal Centru,
or.Chişinău
CONSTATARI
Documentul vine ca o reactualizarea Regulamentului de folosire a terenului oraşului Chişinău aferent

PUG,” prin modificarea Capitolului 1. Hotărârea de zonare: Regulament şi planşe. Secţiunea 3. Planşele
zonării si stabileste modul de utilizare ..”
Obiectivele regulamentului elaborat sunt limitate la „de a pune la dispoziţia Primăriei un instrument de
lucru privind modul de zonare a teritoriului părţii centrale a oraşului, bazat pe compatibilităţile funcţionale
şi densităţile urbane cu scopul de a oferi informaţii utile persoanelor fizice sau juridice pentru a putea
decide asupra:
Condiţiilor de amplasare pentru investiţiile solicitate

Condiţiilor privind densitatea acceptată în diferite zone a oraşului
Condiţiilor de regulament de ocupare a terenului
Condiţiilor de procedură de administrare a regulamentului
Reglamentarile propuse se bazeaza pe structura stradala stabilita de PUG.cu trasarea b-dului Cantemir
si largire de strazi cu liniile rosii plasate peste cartiere istorice,fapt ce vine in contradictie cu stautul de
monument protejat.
Regulamentul nu ofera claritate sau reguli de interventii posibile sau imposibile ,in cazuri de
reabilitare,renovare,reconstructie,sau restaurare a obiectelor de patrimoniu,atat separat cat si in sit,
precum si in razele lor de protectie, de amplasare a constructiilor noi in cartierele istorice ,atat pe
perimetru cat si in interiorul lor,cerintele fata de aliniamente a elemntelor proeminente (
bovindouri,console,cornise,scari si rampe de intrare etc),cerinte fata de materialele de finisare,
cromatica , acoperisuri, cerinte fata de peretii orientati spre cladirile invecinate sau comuni. etc.
Codurile sunt stabilite ca pentru tot orasul,desi in aceasta zona,ele ar fi trebuit sa aiba specificul si
concretica sa. Exemplu .(RI-rezidential istoric,CI-comercial istoric, S sau SI- social sau social istoric) Codul
existent sau codul posibil, in caz de reconstructie ex.( RI-1(2) -residential istoric cu in nivel,posibil, in caz
de reconstructie, cu doua; RI-2(3m)-rezidential istoric cu doua nivele,posibil cu trei plus mansarda.
etc,insa aceste reglamentari, inclusiv CUT-ul si POT-ul, precum si regimul de inaltime, pentru toate
UTR(unitate teritoriala rezidential) , sau CR-( cartier rezidential) dar si pentru toata zona istorica in
ansamblu, pot fi stabilite doar dupa urmatoarele actiuni:
PROPUNERI
1. Modificarea Planului Urbanistic General al or, Cusinau la capitolele Schema Transportului si

Strucrura teritorial- administrativa, care sa exluda trasarea b-dului Cantemir,pe portiunea
zonei istorice,pastrarea caracterului istoric al tramei stradale,scuarurilor si petelor iar liniile
rosii in acesta zona sa coincida cu aliniamentele cartierelor existente.Sa se propuna solutii de
modificare a structurii administrativ teritoriale a orasului cu formarea Sectorului Centru Istoric
ca unitate administrativa noua,si includerea in hotarele ei a teritoriilor propuse,care
actualmente fac parte din sectoarele Buiucani, Centru, Rascani. In Schema transportului
modificata se vor propune solutii de ocolire a zonei Centrului istoric, a transportului de
tranzit prin valorificarea la maxumum a strazilor Albisoara, calea Basarabiei, caii ferate,
inclusiv reconstructia nodurilor de transport,Izmail-Albisiara,Izmail-Calea-Mosilor,
Industriala(Gara de Nord,Combinatul de tutun),Mihai Viteazul-Albisoara,continuarea strazii
Pelivan spre Calea Orheiului, precum si reevaluarea capacitatilor de trafic astrazilor existente
din zona Istorica.
2. Adoptarea Regulamentului cu privire la inventarierea obiectelor de patrimoniu, si clasificarea
monumentelor si a siturilor dupa gradul de valore si insemnatate istorica arhitecturala sau
urbanistica precum si tipurile de interventii admisibilee.
3. Elaborarea in baza PUG-ului modificat,a Regulamentului cu privire la Inventariere si a altor
documente internationale si nationale in domeniul protejarii patrimoniului a unei conceptii
spatial volumetrice la nivel de PUZ pentru toata Zona Centru iar pentru CR sau UTR din Zona
istorica la nivel de PUD ( plan de sistematizare in detaliu) in 3D , in care sa se stabilesca
accentele si capacitatile maxime pozibile a acestui teritoriu cu statut de monument protejat,si
numai dupa asta sa se elaboreze Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ.
CONCLUZII FINALE
1. PUZ,(Centru Istoric) in formula in care este elaborat si prezentat , nu corespunde cerintelor actuale
si de dezvoltare in perspectiva a Centrului istoric al or.Chisinau, in domeniul urbanismului si protejarii
patrimoniului, si nu poate fi supus aprobarii.
2. Documentul urmeaza a fi returnat spre actualizare modificare si complectare,sau elaborat din nou,
conform unui caiet de sarcini intocmit in baza obiectiilor si propunerilor parvenite din partea
experitilor,( inclusiv expertiza data ) membrilor grupului de lucru si societatii civile.
3. PUZ este indeplinit in volum necesar conform NCM B.01.02-2005. „Instrucţiuni privind conţinutul,
principiile metodologice de elaborare, avizare şi aprobare a documentaţiei de urbanism şi amenajare
a teritoriului”
O mare parte din materialul elaborat (piesele scrise si piese desenate) in caz de modificare sau
elaborare a unui PUZ nou,poate fi utilizat la capitolele istorie,analize, situtia existenta, materiale topo
geo,date statistice,si propuneri de solutii (reglamentari), care urmeaza a fi actualizate si complectate
cu informatie din ultimii ani.
Expert arhitectura si urbanism
Membrul grupului de lucru V. Eremciuc

Anexa 2
Rita Garconiță
Obiectii si intrebari privind PUZ Centru
Conform PUZ Observații/Propuneri

MEMORIU GENERAL
Capitol I
1.3 Date inițiale • Este necesar de văzut care erau acei termeni de
• Termeni de referință referință (ca să înțelegem)
privind elaborarea PUZ • monument.sit.md – 1- elaborat 2003-2006; 2- inițial
oferite de DGARF conținea erori (lipsesc cel puțin 125 monum. – nr. 283
• Baza de date din RN, altele); 3 – nu mai este actuală, site-ul nu se
monument.sit.md actualizează, după 2014 – multe mon. Locale au fost
excluse din Reg. etc.
Capitol II
Descriere istorică- dezvoltare NIC Descrierea istorică a evoluției urbanistice este făcută într-un
limbaj nu prea clar. Chiar dacă se face referire la planurile din
diferite etape istorice, aceste planuri nu sunt prezentate.
Când citești istoricul se creează impresia că, de fapt nu a mai
rămas nimic din elmentele/construcțiile istorice ale centrului
istoric.
Propunere:
De revăzut și completat, mai corect ar fi de elaborat altă
Descriere (text) complimentată cu planurile or. Chișinău din
diferite perioade istorice, prelucrate și completate cu
explicațiile analizei efectuate, poate fotografiile, cel puțin a
obiecelor istorice la care se face referire în text (foto de epocă
și actuale) cu adnotările respective ale acestora (s-au păstrat
construcția sau a dispărut, când). Poate de scris adresele
(actuale) ale construcțiilor istorice la care se face referință în
memoriu.
De ex., se spune că la încep. Sec. XX în or. Se numărau cca 20
constr. de cult. Bine, care erau aestea și adresele lor. La fel alte
constr.
PUZ – centru istoric - este de fapt un plan, studiul situației
existente urmând să identifice perioadele istorice și ce a rămas
valoros din aceste perioade, pentru a putea delimita zonele
care evident vor avea reglementări diverse în dependență de
valoarea și specificul său creat istoric.
Perioada interbelică este prezentată pretențios. O frază
generală și aceea legată de industrie?
„In timpul perioadei ocupării fasciste” – distrus 76 % din fondul
locativ, alte clădiri. Ce se are în vedere? Anii 1941-44. Rîzboiul?
Într-adevăr în 1944 au fost distrugeri. Sunt imagini, inclusiv
aerofoto. Ar putea fi prezentate.
„Plan de reconstrucție” – care, din ce an?
Nu sunt istoric dar, fraza „Șciusev – 1945-1947 ... încă o

încercare de elaborae a planului or. Chișinău ” vrea să ne spună
că anterior a existat un alt plan de reconstrucție a Ch. (în care
an a fost elaborat? În 1944?
Foarte succint sunt prezentate etapele ulterioare (perioada

socialistă 1945 – 1990).
Perioada contemporană – 1990 – 2010 în general lipsește.
Având în vedere că după 2010 (inclusiv din cauza că deși PUZ

centru nu a fost aprobat) construcțiile noi se edificau conform
PUG, și mai grav cu încălcarea prevederilor acetuia prin
proiecte elaborate de Cișinăuproiect de modificare a regimului
terenurilor, situația existentă prezentată de PUZ este cu mult
depășită și nu reflectă realitatea.
Concluzie. Analiza istorică și descrierea dezvoltării urbanistice

trebuie elaborată pe nou în baza studiului în teren.
Capitolul III
3.1. Condiții naturale Nu am competența necesară. Cred că trebuie să ne bazăm pe
analiza specialiștilor.
3.2. Evaluarea arhitectural- Nu ne prea vorbește despre multe lucruri. Slab prezentată.
peisagistică De elaborat din nou.
3.3. Situația urbanistică și spațial- Se prezintă o analiză care nu caracterizează structura
volumetrică. urbanistică formată istoric a centrului. Conținând erori de
principiu, punându-se accent pe niște „dominante” care nu au
nimic comun cu țesutul istoric. Nu că aceste dominate nu ar
exista. Dar acestea sunt „lăudate” prezentate ca exemple
demne de urmat. Este starniu. Se creează impresia că e o
analiză „la comandă” ce mai putem desființa din țesutul istoric
și înlocui cu gen de dominante care nu vin în scopul fortificării
peisajului urban istoric, dar al modificării radicale al acestuia,
distrugere totală.
3.4. Descriere patrimonială 1 – Se face referire la Registrul mon. Locale din 1994 (la
Cred că însăși denumirea acestui moment situație depășită, este RL din 2014) și nu se face
pct este incorectă referire la Registrul național;
2 – Se face o statistică neargumentată „fiecare a zecea
construcție din Lista monumentelor locale și naționale sunt
distruse. Ce vrea să ne spună acest termen? Că aceste
monmente sunt demolate/desființate sau mutilate prin
intervenții neadecvate? Nu se specifică nimic, nu se prezintă
explicații, exemple pentru a înțelege gravitatea situației și ce
trebuie de făcut. Ce măsuri de luat? Acastă afirmație nu este
deloc inocentă prin ambiguitaea sa. Putem înțelege că
autoritățile competente trebuie să radieze din registre aceste
clădiri? .....
Afirmație eronată „900 edif. Aranjate după principiul
cartierelor închise, printre care Primăria, Sala cu Orgă,
Cinematograful Patria, .... , or, tocami aceste clădiri nu nu
formează/determină principiul de cartier construit perimetral);
Specificare eronată „monumente de arhitectură , enumerându-
se în continuare de fapt doar monum. de for public – statui, etc.
Mon. Șt cel Mare, ...
În continuare se „sare” la alt tip de clasificare, conform
programului funcțional deținut de edificiile istorice:
- edif. de cultură;
- edif. administrative (printre care cl Președ.,
Parlamentului) – de ce acestea trebuie să fie la
descrierea patrimonială?
- zone de odihnă;
- muzee;
- săli de concerte (Palatul Octombrie / N. Sulac
Concluzie: e o descriere eronată. Necesită elaborare corectă.
3.5. Zonificare funcțională Începe cu delimitarea administrativ-teritorială pe sectoare.
(denumire incompletă cel puțin, Propunere: adăugarea unui pct. Amplasarea/Structura
dacă analizăm conținutul pct.) administrativ- teritorială.
Expunerea/descrierea este absolut neclară.
3.6. Obiective social-culturale, adm. Situația actuală nu mai corespunde analizei efectuate.
.... Avem modificări de destinații, adrese etc.
Anexa 2 , respectiv planșele grafice necesită actualizare.
Concluzie: Necesită actualizare în baza analizei situației
existente.
3.7. Situația socio-economică Nu văd nici o legătură cu Nucleul istoric.
Descriere și date prezentate se referă la țară, municipiu în
general. Se pare că s-a transpus în Memoriu un document
elaborat anterior. Spre regret acesta nu reflectă nicicum
situația socio-economică a din teritoriul Centrului istoric.
Da, cred că elaboratorii PUZ au avut mari dificultăți la acest pct.
deoarece nu au avut studiul elaborat anume pe Centrul istoric
(acesta fiind amplasat pe teritoriul a 3 sectoare municipale ,
toate analizele, studiul sub aspectul socio-economic fiind
elaborate pe sectoare. APL, preturile, nu și-au pus probabil nici
odată scopul să examineze/raporteze separat aceste aspecte
pt. porțiunile gestioante de ei din Centrul istoric). Iar în cadrul
elaborării PUZ sunt sigură că nu a fost inclusă sarcina de
efectuare a studiilor socio-economice, demografice etc.
Spre ex. Tab. 3.7.3. Structura ramurală a investițiilor capitale
conține ramura agricultură dar nu conține ramura turism .
Aceasta de fapt însemnând că Centrul istoric, care prin
existența/esența sa ar trebui să aducă venit din turism, acest
aspect nici nu se examinează.
Concluzie: Oricum, e o analiză socio-economică în baza unor

date de până la a. 2009, or, de atunci lucrurile stau altfel.
Nu reflectă situația strict pe zona construită protejată și zonele
aferente acesteia; aportul/beneficiul Centrului istoric. Nu
există nici în calcule. Nicicum.
Doar tab. 3.8.4 – reflectă unele date (dacă sunt corecte și
actuale) privind densitatea populației.
Poate ceva util este și în informația din tab. 3.9. 1. și 3.9.2 – info
legată de fondul locativ construit (cred că situația actuală este
alta).
3.8. Populația, situația demografică tab. 3.8.4 – reflectă unele date (dacă sunt corecte și actuale)
privind densitatea populației.
Poate ceva util este și în informația din tab. 3.9. 1. și 3.9.2 – info
alta).
3.9. Spațiul locativ Poate ceva util este în informația din tab. 3.9. 1. și 3.9.2 – info
alta).
3.10. Structura stradală Nimic esențial
Capitolul IV - REGLEMENTĂRI
4.1. Reglementări urbanistice
4.1.1. Structura Sunt de acord cu propunerea de reformatre a structurii
administrativ-teritorială administrativ-teritoriale.
Aș propune ca delimitarea sectorului Centru sau Centru istoric
să fie în limitele perimetrului teritoriului zonei de protecție
(zonei de gradul I, zonei bufer). Acest lucru este posibil desigur
în rezultatul elaborării planului zonei istorice și zonei de
proteție a acestui sit construit, în baza studiului de
fundamentare istorico-arhitecturală.
La fel, poate fi important și aspectul economic, tehnic al
modificării propuse (modificări la Cadastru , documentații etc.)
4.1.2. Zonificarea funcțională Neavând la bază o analiză exaustivă a dezvoltării urbanistice din
pct de vedere istorico-urbanistic, admiterea (accentuat în
special în ultimii 10 ani) construcțiilor noi haotice și fără un
concept funcțional general logic și corect sistematizat, a condus
la propuneri neargumentate de restructurare sau continuare a
programelor funcționale, pe alocuri necorespunzătoare esenței
unui centru istoric protejat.
Limbaj încurcat.
Ba se face referire la centru istoric, ba la centrul orașului
Zona dotărilor - ? De revăzut. De specificat mai clar.
Zonele rezidenţiale – e o catastrofă. (foarte grav este că această
catastrofă, cumva camuflat se implementează deja).
Prevederea construirii unor complexe rezidențiale cu regim de
înălțime cu multe nivele, ba chiar cu amplasarea unor accente
de verticală nu are nimic comun cu principiile de intervenție în
cazul reconstrucțiilor din siturile construite protejate.
Este greșit chiar caracteristica limite de înălțime. Pentru
construcții noi într-o zonă istorică nu poate fi zona rezidenţială
cu nivelare variabilă de 4-7 niveluri. În imediata vecinătate cu
mon. De arh. Nu poate fi reglementat de la 4 la 7. Este o
diferență enomră dacă privim real la situație. Și dacă urmărim
să emitem autorizații de construire fără avizări suplimentare,
atunci este grav.
zona rezidenţială multietajată
zona accentelor arhitectonice , în general nu ar trebui să existe.
Propunere: De revăzut
4.2. Structura drumurilor și de

transport (denumire deocheată)
4.2.1. Reţeaua de drumuri şi străzi Conform adreselor avem doar străzi, unde sunt drumurile?
Propunerile pct. respectiv nu m-au convins . Pe de o parte se
spune că Chișinăul este unicul oraș care ș-a păstrat trama
stradală (inclusiv medievală) – fapt pozitiv, cred că e un aspect
pentru care și a obținut statut de protecție, pe de altă parte se
propune restructurarea/ resistematizarea rețelei stradale
medievale, astefel desființând-o.
Astfel, nici nu merită să analizez în detaliu, sunt propuneri care
vin în contradicție cu noțiunea de protejare a Centrului istoric în
general. De propus revederea schemei transportului în PUG.
4.2.2. Linii roşii ale străzilor Liniile roșii sunt prelungire a problemei modificării tramei
stradale. Liniile roșii trebuie să rămână aceleași cu situația
existentă. Trama stradală și aliniamentul construit sunt
elemente caracteristice ale Centrului istoric și ele nu pot fi
modificate. (Pot fi unele excepții pentru amplasarea unor
construcții noi, cu retragere de la aliniamentul stardal, în situații
concrete, care prin aceasta ar aduce plus valoare locului)
4.2.3. Organizarea circulaţiei rutiere Ca și la cele de mai sus. De propus revederea schemei
transportului în PUG. La moment nu este ce comenta.
4.2.4 Accese pietonale şi de Ca și la cele de mai sus. De propus revederea schemei
transportului în PUG. La moment nu este ce comenta.
biciclete
4.2.5. Obiecte de deservire a Parcări multietajate (dar nu se prevede câte etaje)
transportului Propuse la intersecții inexistente (str. Mitr. Varlaam cu Al cel
A se vedea mai jos Bun – or, aceste străzi sunt paralele și nu se intersectează
Nici pe una din palnșe nu am găsit indicarea locului concret de
amplasare , am făcut o mică analiză conform adreselor (poate fi
văzută mai jos).
4.2.6. Transportul public urban Nu pre se dau propuneri sau soluții concrete de circulație a
transportului urban. Se constată câte rute etc. Soluții nu se
văd. Poate trebuie să mai analizez schema (planul), dar, nefiind
specialist o las pentru alți membri ai gr. de lucru.
Dacă înțeleg corect se propune excluderea Autogării centrale.
Cred că e o propunere corectă. Acest nod de transport
interurban trebuie să fie transformat într-o stație de itransport
intraurban cu parcare subterană și multietajată). (poate, de mai
analizat)
4.3. Populația, situația demografică Până la urmă depinde de cele prevăzute anterior, inclusiv nr de
niveluri a blocurilor locative.
4.4. Spațiul locativ O frază extraordinară În tab 4.4.1 este subînţeles că fondul
şubred existent în complexele rezidentiale va fi reconstruit sau
înlocuit, în dependenţă de construcţia deja constituită şi
doleanţele proprietarului.
Acest PUZ reglementează/planifică reconstrucția centrului sau
mergem după doleanțele proprietarilor.
4.5.1. Dezvoltarea oraşului în Acest document se referă la dezvoltarea orașului sau la
calitate de centru administrativ, de reglementarea intervențiilor în scopul protejării și valorificării
afaceri, financiar şi de transport unei zone/sit construit protejat?
„Strategia de dezvoltare teritorială a municipiului Chişinău
prevede constituirea unei structuri spaţiale uniforme prin
dezvoltarea durabilă echilibrată a unităţilor administrativ-
teritoriale din cadrul acesteia. Dezvoltarea pe termen scurt are
drept scop eliminarea diferenţelor, iar pe termen mediu şi lung
- de a realiza coeziunea socială şi competitivitatea economică,
în contextul integrării europene”.
Mai departe se îndrăznește a se spune despre:

• Asigurarea condiţiilor pentru menţinerea,
restaurarea şi protecţia mediului natural;
• Conservarea, protecţia şi restaurarea
patrimoniului istoric şi cultural;
4.5.2. Formarea atracţiei ?
arhitecturale a oraşului, în
concordanţă cu peisajul natural
4.5.3 Dezvoltarea economică a Un discurs fără tangențe cu zona istorică
capitalei
4.5.4 Dezvoltarea infrastructurii O atenţie deosebită va fi acordată revitalizării centrului
oraşului, unde vor avea sprijin prioritar programe de renovare şi
sociale
edificare a construcţiilor noi, acestea fiind catalizator al
procesului de dezvoltare, totodată completând caracterul istoric
şi cultural al fondului existent.
Deci scopul principal pentru zona istorică este renovarea și
construirea construcțiilor noi. Să înțelegem că noțiuni de
conservare, restaurare nici nu trebuie să prevedem la nivel de
concept al intervențiilor în situl protejat.
Trebuie revizuit conceptul la general, din rărdăcină.
4.5.5 Dezvoltarea infrastructurii Capacitatea continuă de percepţie panoramică a
construcţiei sectorului central al oraşului este unul dintre
turismului
principalele avantaje urbanistice ale Chişinăului, ce îi conferă o
personalitate specială deosebită de multe alte oraşe mari, cu alte
condiţii de landşaft. Aceste tendinţe şi tradiţii ar trebui să fie
respectate şi dezvoltate cu scopul de a transforma oraşul într-un
centru turistic de nivel european şi de a îmbunătăţi confortul de
trai al populaţiei.
Dacă implementăm ceea ce e prevăzut la punctele de
mai sus, apoi numai centru turistic de nivel european nu va fi.
Divergențe totale în textul reglementărilor. Poate au
scris persoane diferite aceste capitole, pcte?
Și culmea, mai departe se vorbește despre infrastructura
turistică pe țară. Unde e centrul istoric aici?
Capitolul V E specific. Nu mă apuc să dau o analiză. Important e că tot ce se
prevede la capitolul rețele să ia în calcul toate aspectele. Din
start, pentru a nu fi necesar să sape permanent în străzi. Și așa
e dezastru și se prăbușesc din cauza scurgerilor și defecțiunilor.
Cred că se merită de a se elabora o propunere serioasă și
profesională la cap. Rețele.
Anexa 2 din Memoriu Situația reală este alta. De revizuit/actualizat
Ca exemplu, dacă încercăm să intrăm în detalii, am analizat propunerea PUZ de mai jos.
4.2.5 Obiecte de deservire a transportului
Odată cu majorarea numărului de transport auto mai sunt necesare parcaje muleetajate şi
subterane, garaje (a se vedea planşa 4.2.6/1,2 „Obiecte de deservire a transportului” sc 1:2000).
Parcajele multeetajate propuse sunt prezentate în tab 4.2.1:
Tabelul 4.2.1
Nr. Strada amplasării parcajelor multeetajate Nr.locuri
1 str. Armeneacsă, 110 (teren proprietate privată, există 670

complex locativ nou, cu multe niveluri. Probabil este o
parcare subtereană sub constr. Dar Automobilele,
prepunderent stau parcate pe străzile adiacente)
2 str.Mitropolit Varlaam intersecţie cu str.Alexandru cel Bun 880

– aceste două străzi nu se intersectează
3 str. Mitropolit Varlaam – unde concret 200
4 str. A. Mateevici intersecţie cu str.Pan Halipa – ok – terenuri 1360

municipal, unul dat în arendă
5 str. V. Alexandri intersecţie cu str. Cahul – presupun, 825

important câte niveluri şi str. Alba Iulia – nu se
intersectează cu V. Alecs. Și nici nu este în Centrul istoric
6 str. Petru Rareş, str Luncii – str. Luncii e în afara zonei 1525
istorice (în lunca Bâcului
7 str. Sf.Andrei, 61 (teren folosință MAI) 1465
8 str.V. Alexandri, 119a (teren privat, în interiorul cartierului) 270
9 str. Puşkin, 28 (vizavi de Scuarul Catedralei) 290
10 str. Mateevici, 15 (la intersecție cu V. Alecsandri. Proprietar 500

mun. Chi., Direcția educate tineret și sport, - acum acolo
parese că e o școală sau grădiniță)
11 bd. Negruzzi 2/4 (? Piața în fața Grand holl. Cum poate fi aici 470
parcare multietajată?) și apoi aici nu e zona istorică dar e
zona de protecție a monum. Cotovschii, e totuși o axă
urbană ???
12 str.Sf. Andrei, 63 (teren mun. Chișinău) 1900
Parcajele subterane propuse sunt prezentate în tab 4.2.2:
Tabelul 4.2.2
Nr. Strada amplasării parcajelor subterane Nr.locuri
1 str.A.Hîjdeu - terenul sportiv al liceului “Chiril şi Mefodii” 630
2 str.Sf. Petru - intersecţie cu str. Hîjdeu 930
3 teritoriul Î.M.“Piaţa Centrală” (cum? Se va demola piața 665

ca să se construiască parcare subterană, sau sub str.
Varlaam , e interesant ce se are în vedere.)
4 bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt – UNIC (unde, în ce loc la mag. 265
Unic)
5 str.Tolstoi - intersecţie cu str. Kogălniceanu (interesant, 330

acolo unde actualmenete Primăria a cedat locul și se va
construi o benzinărie, sau în locul unui cartier istoric de
acolo?)
6 str.Albişoara, 42 (proprietate private, construcție recentă 260

– centru comercial )
7 str.Tighina,12 (Stadion) ??? 1915
8 str.Bucureşti - intersecţie cu str.Lazo ( pe/sub care teren? 1350

Acolo nu sunt terenuri libere. Sub stadionul Dinamo?)
9 Piaţa Marii Adunări Naţionale ??? o grandioasă investiție 550

ar fi, care va atrage după sine inclusive
modificarea/lărgirea tramei stradale din adiacență, din
contul inclusive a Scuarului Catedralei și teritoriului cl.
Guvernului.
Anexa 3
Dumitru Cogâlniceanu
1.Conturul multor obiective din PUZ nu corespunde cu situația actuală, sunt multe construcții noi și
anexe /modificări planimetrice sau reamenajări pe verticală (supraetajări, reutilări)
2.Zonele de protecție ale monumentelor indicate în PUZ nu corespund legislației în vigoare.
3.La elaorare nu s-a ținut cont de perdpectiva /posibilitatea atribuirii unor altor obiective statutul de
monument în zona nucleului istoric.
4.Generalizarea regimului urbanistic pe cartiere este în detrimentul monumentelor protejate,

aceasta necesită revizuire p/u nucleul istoric.
5.Generalizarea conturului nucleului istoric și a regimului urban nu este bazat pe planul de referință
(executat în baza studiului de fundamentare istorico-arhitectural, care lipsește), nu sunt specificate
zone de restrcționare a intervențiilor și construcțiilor în cartiere.
Din punct de vedere urbanistic
-nu s-au efectuat /studiat tendințe sau efectele regimurilor urbane propuse
-nu se ține cont de scheme sau strategii urbane de valorificare /dezvoltare, cu efectele
corespunzătoare asupra infrastructurii urbane.
-Elaborarea schemei accesibilității transport+pietoni reieșind din dinamica și activitatea diurnă

/săptămânală /lunară (sezonieră-- cu referire și la situații de urgență sau excepționale /serbări
prelungite /manifestații ce implică automat devierea traficului urban)
Anexa 4
Constantin Andrușceac
nr. 04-09/364 din 18.05.2013

Municipiul Chişinău
la nr. 06-111/266 din 19.04.2013
Primăria
Ca urmare a solicitării nr. 06-111/266 din 19.04.2013 pentru avizarea Planului Urbanistic Zonal-
Centrul oraşului Chişinău, promovat de Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare în
scopul soluţionării unui grup de probleme ce ţin de Nucleul Istoric protejat a capitalei şi reglementarea de
dezvoltare a zonei în concordanţă cu legislaţia şi convenţiile internaţionale şi în urma analizării
documentaţiei depuse se emite următorul:
AVIZ NEGATIV
Documentaţia „Planul Urbanistic Zonal – Centrul oraşului Chişinău” se avizează negativ din
următoarele motive:
1. Lipsa caietului de sarcini (temei-program) face impresia că proiectantul a elaborat Planul Urbanistic
Zonal, înaintat spre avizare, la propria discreţie.
2. Cantitatea mare de materialele ataşate la documentaţie nu are nimic comun cu protejarea Nucleului
Istoric, dar şi cu procesul de reglementare urbanistică. Mai mult, încercarea de a reglementa
intervenţiile asupra acestui spaţiu, va oferi libertăţi instituţionalizate pentru a distruge nestingherit ce
s-a mai păstrat din patrimoniul imobil aflat în centrul capitalei.
3. Logica lucrurilor spune că elaborarea Planului Urbanistic Zonal nu poate să aibă loc până la avizarea
şi aprobarea studiului „Registru şi Reguli de protecţie ale patrimoniului cultural imobil de
importanţă locală în mun. Chişinău”. PUZ-ul trebuie să conţină fundamentarea soluţiilor adoptate
în baza sintezelor şi materialelor finalizate şi aprobate din studiul menţionat.
4. Având în vedere că denumirea reprezintă prima informaţie despre scopul, destinaţia şi structura
lucrării şi faptul că Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare se confruntă cu lipsa
unui document care să dea mai multă claritate asupra subiectului de protejare a patrimoniului cultural
construit din centru Chişinăului, această documentaţie este necesar să se numească „Plan Urbanistic
Zonal - reglementare posibilităţi de amenajare, reabilitare şi construire în Nucleul Istoric
protejat a or. Chişinău”.
5. Finalitatea PUZ-ului trebuie să dea claritate deplină pentru operativitatea deciziilor administrative în
ce vizează centrul istoric protejat cu referire la amenajarea, reabilitarea, restaurarea şi construirea în
această zonă. Nici unul dintre materialele prezentate nu conţine reglementări pentru ca structura de
specialitate să le poată utiliza în activitatea sa.
6. Documentaţia prezentată nu poate promova modificarea hotarului Nucleului Istoric existent, aprobat
prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531-XII din 22.06.1993. Atenţionăm, că instituţia proiectantă nu
deţine competenţe de a promova în câmpul legal modificarea parametrilor monumentelor de
categorie naţională. Modificarea parametrilor şi componenţei obiectelor din Registrul naţional ţine
strict de competenţa Parlamentului RM, în baza propunerii autorităţilor publice centrale responsabile
de domeniul protejării monumentelor. Documentaţia PUZ-lui trebuie să reflecte doar situaţia juridică
la zi a hotarelor respective. Totodată, constatăm cu mirare că teritoriul ales de „Chişinăuproiect” spre
excludere din hotarele Nucleului Istoric reprezintă, din punct de vedere istoric şi arheologic, una din
dintre cele mai valoroase părţi a oraşului.
7. Lipseşte planşa cu disfuncţionalităţi şi priorităţi.
8. Ţinând cont de faptul că Nucleul Istoric este vulnerabil la orice tip de intervenţii şi de faptul că în
Chişinău şi în alte oraşe din Republica Moldova, datorită existenţei reţelelor de gaz natural, demult se
aplică principiul decentralizării reţelelor termice, se propune la compartimentul utilităţi publice de
omis planşa „Reţelele termice”.
9. Cea mai gravă încercare de intervenţie în Nucleul Istoric protejat este expusă pe planşa „Reţeaua de
drumuri şi străzi”. În primul rând nu este clar pentru ce este necesar de utilizat noţiunea de „drumuri”
în cazul când avem doar străzi. Este inadecvată trasarea bd. D. Cantemir şi lărgirea unor străzi din
contul ţesutului urban istoric în condiţia când trama stradală existentă a Nucleului Istoric este clar
menţionată în calitate de element protejat prin Hotărâre de Parlament. Utilizarea soluţiilor ilegale
prezente în PUG nu poate fi argument la folosirea acestora în PUZ. De asemenea nu este justificată
clasarea străzilor care trec prin Nucleul Istoric protejat în: magistrale de interes urban, magistrale de
interes raional ori altele asemenea. Conform practicilor şi documentelor europene şi UNESCO ce ţin
de spaţii urbane protejate, trama stradală din această zonă pur şi simplu trebuie să rămână intactă iar
pentru transportul de tranzit trebuie create condiţii pentru asigurarea ocolirii centrului istoric. Străzile
istorice nu au nevoie de reglementări în scopul distrugerii prin lărgiri ori edificări a unor intersecţii
denivelate, dar au nevoie de reglementări în scopul prezervării şi încadrării în spaţiul protejat prin
sistematizări pe verticală, pavări, iluminări şi înverziri.
10. Paralel cu reţelele de străzi, planşa „Linii roşii a străzilor” nu face altceva decât să legifereze cerinţe
distructive faţă de cartierele istorice existente şi în ultimă instanţă treptat să distrugă structura spaţială
a acestora, aliniamentul istoric al clădirilor, care este un element esenţial în cadrul conceptului de
protejare a zonelor istorice.
11. Ţinând cont de faptul că în Nucleul Istoric protejat nu se admit intervenţii de modificare radicală, în
special edificarea clădirilor cu înălţime mare, se recomandă de efectuat schimbări pe planşa „Schema
Funcţională” şi anume, zona rezidenţială multietajată, de minimizat până la hotarele clădirilor
multietajate existente (care au fost construite până în 1993 când centrului istoric i-a fost atribuit statut
de zonă construită protejată, şi după 1993 – construite cu ignorarea acestui statut). De exclus - zona
accentelor arhitectonice. De explicat - ce reprezintă zona rezidenţială cu nivelare variabilă, ori de
introdus un termen adecvat.
12. Pe planşa „Schema Patrimonială” modalitatea de zonare este una tendenţios defectuoasă care nu
corespunde calităţii şi importanţei patrimoniului. Spre exemplu, pentru a justifica spargerea bd. D.
Cantemir, subzona respectivă care este una dintre cele mai valoroase din punct de vedere urbanistic şi
istoric se permite “renovarea”, adică modificarea urbanistică totală, cu „protecţia” elementelor de
patrimoniu. În alte subzone cu intensitate şi semnificaţie istorică similară spaţiul este marcat ca zonă
de “protecţie istorică”, deci spaţiul este subestimat cu cel puţin două trepte graduale, lucru care se
observă cu ochiul liber, fără a face analize şi studii. Tot în această planşă zona de protecţie
arheologică este expusă extrem de modest, doar prin punctul care se află pe colina Mazarache.
Ţinând cont de faptul că oraşul s-a format în partea riverana a Bâcului nu este clar de ce se pune
accentul doar pe partea din sec. XIX a Nucleului Istoric, atribuind unor suprafeţe de aici clasificarea
de „rezervaţie patrimonială”. Modalitatea de a forma enclave în centru istoric cu denumirea de
„rezervaţie patrimonială” este ridicolă. Trecerea de la o abordare a spaţiului unei subzone la altă
subzonă trebuie să fie uniformă şi logică ţinând cont de particularităţile şi spiritul locului. De aceea
este necesar să fie elaborată o planşă în care să fie reflectate etapele de dezvoltare istorică urbană a
oraşului (Nucleul Istoric) [de exemplu: 1. Perimetrul de dezvoltare urbană 1436-1750; 2. Perimetrul
de dezvoltare urbană 1750-1812; 3. Perimetrul de dezvoltare urbană 1812-1918; Perimetrele de
intervenţii urbanistice 1960-2000] - Respectiv aceste delimitări şi vor determina toate celelalte
gradări pe criteriul importanţei urbanistice. Subgradările vor trebui să ţină cont în mod obligatoriu de
amplasarea faţă de aceste perimetre.
13. Materialele grafice prezentate pe planşele “Schema repartizării centrului istoric în complexe
rezidenţiale” şi “Schema patrimonială” reprezintă planuri care se autoexclud unul pe altul. De fapt
este necesar un singur plan care să se întituleze “Subzone istorice de referinţă”. Conform NCM
B.01.02-2005 în aşa cazuri se utilizează termenul „unitate teritorială de referinţă” ori, dacă adaptăm
la situaţia zonei istorice - „subzonă istorică de referinţă”. Subzonele istorice de referinţă vor trebui să
ţină cont de perimetrele de dezvoltare istorică şi se delimitează prin particularităţi care sunt
caracteristice doar acestora (nivel de înălţime a clădirilor, tramă stradală, funcţiuni, măsuri şi bareme
administrative sau fiscale, perimetre pentru care să poată fi propuşi indicatori urbanistici adecvaţi,
zone de risc în ceea ce priveşte patrimoniul cultural, perimetre importante din punct de vedere
arheologic, perimetre cu necesităţi speciale de protecţie prin studii suplimentare de tipul PUD, etc.).
Subzonele istorice de referinţă pot cuprinde perimetrul unui cartier ori a mai multora cu condiţia că
reprezintă unele şi aceleaşi caracteristici valorice, sau exprimă unele şi aceleaşi abordări urbanistice.
Pentru a preciza limita subzonelor trebuie de utilizat sinteza analizelor urbanistice, din studiul
„Registru şi Reguli de protecţie ale patrimoniului cultural imobil de importanţă locală în mun.
Chişinău”. Pentru fiecare zonă istorică de referinţă se pregătesc prescripţii (permisiuni şi restricţii)
specifice acestora ori reguli personalizate, care servesc în calitate de regulamente pentru aceste
subzone. Regulamentele în cauză sunt vital necesare în procesul de decizie administrativă ori la
emiterea certificatelor de urbanism. În acelaşi timp documentaţia PUZ-ului nu conţine asemenea
abordare şi nici un regulament de acest gen.
14. Formarea or. Chişinău (centrului istoric) a început în vecinătatea r. Bâc şi localitatea s-a dezvoltat în
mare măsură datorită acestuia, în strânsă legătură cu el. Este incorect să se lucreze asupra PUZ-ului
fără ca să se ţină cont de zona riverană a r. Bâc, mai exact, fără a se prevedea integrarea urbanistică a
acesteia cu oraşul. Actualmente zona riverană (prin soluţiile urbanistice implementate şi propuse) este
în mod artificial separată de oraş.
15. Planşa cu retrospectiva urbanistică din zona de „rezervaţie” a centrului istoric reprezintă un exemplu
negativ cum nu trebuie să fie tratate cartierele din Nucleul Istoric protejat, mai ales în „zona de
rezervaţie”. Aceste imagini derutează, prin abordarea incorectă faţă de principiile de intervenţie
asupra monumentelor.
16. Elaboratorii, în procesul de lucru, nu au utilizat documentele şi convenţiile internaţionale din
domeniul protejării monumentelor, nu au făcut cunoştinţă cu bunele practici în domeniu din alte ţări
şi nu au folosit experienţa modernă de elaborare a documentaţiei urbanistice pentru zone construite
protejate, care se aplică în Comunitatea Europeană. Nu sunt promovate abordările europene de
intervenţie asupra monumentelor, etc.
17. Nu sunt prezentate rezultatele discuţiilor publice asupra PUZ-ului şi, respectiv, nu a fost posibil de
urmărit dacă s-a ţinut cont de obiecţiile prezentate în cadrul acestora.
Cu respect,
Gheorghe POSTICĂ
Viceministru
C. Andruşceac
022238067
Anexa 5
Andrei Vatamaniuc și Vlad Moldovan, an. 2012
1. Este executata analiza tuturor cartierelor zonei istorice?
cu indicarea: regimului de inaltime
gradului de uzura
forma de proprietate
destinatia cladirilor
schema de amplasare a monumentelor si descrierea lor
indici tehnico-economici
statistici: populatia, structura populatiei pe varste, sex, ocupatie
locuri de munca
asigurarea cu spatii verzi, de odihna, parcare
2. Motivul extinderii, retragerii si ne revalorificarii zonei protejate ale centrului istoric?
Care sunt principiile si mecanismele logice care stau la baza extinderii, retragerii si ne valorificarii
anumitor zone?
3. Cum se incadreaza zonificarea propusa in conceptul protejarii patrimoniului si transmiterii lui

generatiilor viitore?
ce inseamna: "perfectionarea centrului istoric format, adaptarea structurii si constructiei sale la

cerintele contemporane in permanenta actualizare"
"sistematizarea zonificala a teritoriului centrului istoric, aprecierea posibilitatii

privind incorporarea noilor complexe publice si locuibile in mediul format"
Oare PUZ nu ar trebui sa vina ca solutie la problemele, erorile, indiferentele de alta data?
Care trebuie sa fie procentul zonei de producere, zonei de afaceri, zonei administrativ-politice, astfel
in cat ca sa nu distrugem imaginea centrului istoric (evident daca ea mai este sau daca se doreste a fi
pastrata)?
Care este principiul si logica amplasarii "accenteleor arhitectonice"? Cum ele vor influenta imaginea
orasului vechi?
Care este principiul si logica dupa care se apreciaza care zone rezidentiale pot fi cu regim de inaltime
limitat, variabil si multietajat?
Cum se protejeaza imaginea si modul de locuire caracteristic orasului din sec. 19, parte a identitatii
spatiale si istorice a intregului Centru istoric?
4. Cum poate fi discutia despre protectia patrimoniului, imaginii orasului istoric, mostenire culturala
(obiective ale planului general adoptat in 2007) daca trasarea bulevardului Cantemir se face prin
centru istoric vechi (partea de jos a orasului) iar in apropierea lui se va permite contructia
rezidentiala multi-etjata, cu amplasare solitara, cu caracter auxeliar? Oare propunere nu este unu la
unu egala cu cea conceputa inca in anii de glorie a RSSM, conceptie stupida si anacronica?
Daca sa distrus mult pana in 1991 si noi criticam metodele barbare folosite, dece noi azi mergem pe
aceelasi drum?
5. Zonificarea patrimoniala contravine obietivului de a conserva patrimoniul. Structura urbana veche

deasemenea este monumente, si ca importanta nu mai mica de cat aflarea lui Puskin la Chisinau.
Modul de a pastra perimentrul superficial al cartierelor istorice nu este egal cu a proteja o zona
intreaga, mai ales cand in interior se permite a construi obiective multietajate fara a specifica limita
sau algoritmul determinarii limitei inaltimei.
Ce inseamna: "cladirile ce formeaza construcția de-a lungul strazilor sa nu depaseasca inalțimea

celei mai inalte construcții existente din cartier. In interiorul cartierelor, executarea arhitecturala a
cladirilor este mai libera si ele pot avea inalțimi mai mari"? Cum poate fi vorba despre protectie
imaginii si spiritului locului?
6. Cum poate fi protejata zona istorica, cu asigurarea unui nivel inalt de trai, siguranta si confort,
cum pot fi organizate zone pietonale si pentru biciclisti, daca sunt favorizate traseele de tranzit de
mare capacitate existente si aparitia altor noi (bd. cantemir, sfatul tarii, alecandri, izmail)?
Care sunt criteriile de selectare si propunere a zolenelor pietonale si pentru biciclisti?
Cum poate fi imbunatatita calitatea transportului daca se preconizeaza pastrarea rutelor de maxi-
taxi?

Raport Audit PUZ Centru 2012

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Audit PUZ Centru 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Audit privind lucrarea Planul Urbanistic Zonal Centru, or.

obiect nr. 2874

Raportul a fost elaborat cu contribuția membrilor grupului de lucru privind Analiza

Vasile Eremciuc, membru al Grupului de lucru, Serviciul de Stat pentru verificarea și

Acest raport a fost elaborat la solicitarea și cu contribuția membrilor Grupului de

1. Analiza pieselor scrise și desenate

1. Analiza pieselor scrise și desenate

A. Datele inițiale sunt depășite, incomplete sau prezentate la nivel de oraș;

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Lucrarea în cauză a fost elaborată în perioada 2010-2012. Datele inițiale care

2. Capitolul II - Descriere istorică privind dezvoltarea nucleului istoric al

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Studiul istoric este prezentat ca un articol individual. La acest studiu nu se

3. Capitolul III - Analiza situaţiei existente

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Există un studiu detaliat despre microzonarea seismică la care nu se face

3.2. Evaluarea arhitectural - peisagistică

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

3.3. Situaţia urbanistică şi spaţial volumetrică

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

3.4. Descriere patrimonială

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. În descriere se face referință la Registrul monumentelor de importanță locală

3.5. Zonificare funcţională

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Stabilirea hotarelor este una esențială. Hotarele trebuie definite în sistem

3.6. Obiective social-culturale, administrative, ştiinţifice, de educaţie,

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Analiza împreună cu anexele denotă o documentare foarte bună. Este

3.7. Situaţia socio-economică

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Datele statistice necesită actualizare.

3.8. Populaţia, situaţia demografică

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Datele statistice necesită actualizare. Se va prezenta analiza structurii

3.9. Spaţiul locativ

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Datele despre fondul locativ necesită argumentări și descrierea evoluției în

3.10. Structura stradală şi de transport

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Autorii abordează niște modele de dezvoltare a transportului neglijând în

4.1. Reglementări urbanistice

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Propunerea de reformare a structurii administrativ-teritoriale pare a fi una

Asemenea abordare este păguboasă pentru identitatea, imagine și

I. Neavând la bază o analiză exhaustivă a dezvoltării urbanistice din punct de

Aceste delimitări şi vor determina toate celelalte grupări pe criteriul

T. La elaborarea subcapitolul zonarea patrimonială nu s-a ținut cont de

4.2. Structura drumurilor şi de transport

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Soluția pentru dezvoltarea mobilității în zona centru trebuie să facă parte

4.3. Populaţia, situaţia demografică

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Evoluția populației și a situației demografice în zona centru depind direct de

4.4. Spaţiul locativ

A. Așa cum se recomandă a revedea în totalitate modul de utilizare a terenurilor

4.5. Dezvoltarea socio-economică

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. În general capitolul este descris la scara orașului și nu este focusat pe zona

5. Capitolul V - Utilităţi publice. Situaţia existentă, reglementări

Obiecții și propuneri pentru îmbunătățire

A. Așa cum se recomandă a revedea în totalitate modul de utilizare a terenurilor

Volumul V – Regulament aferent Planului Urbanistic Zonal Centru

2. Respectarea cadrului normativ și tehnic