Componentele principale ale unui cilindru hidraulic cu dublă acțiune

cu camașa cilindrului prinsă cu tiranți, cu fânare la capăt de

cursă(Tie rod cylinders)

1 –capacul superior al cilindrului; 2 –capacul inferior; 3 –tija cilindrului; 4 –cămașa cilindrului; 5 –

flanșă; 6 –bucșă de ghidare; 7 -piston; 8, 9 – bucșe de frânare; 10 – bucșă filetată; 11 - tirant; 12 –
piluliță; 13 –inel de ghidare(rulment bandă ) 14.1- etanşare piston tip T compusă (inel O cu inel de
sprijin); 14.2- etanșare piston tip A (cu manșetă), 15 - raclor; 16 – etanșarea tijei; 17 - inel de
presare a manşetelor; 18 - manşetă; 19 –inel O; 20 – supapă de sens cu aerisitor; 21 – drosel de
reglare a frânării.
Componentele principale ale unui cilindru hidraulic cu dublă acțiune cu
camașa cilindrului înșurubată, sudată sau prinsă cu șuruburi (Mill type
cylinders) cu frânare la capăt de cursă

1 –capacul superior al cilindrului; 2 –capacul inferior; 3 –tija cilindrului; 4 –cămașa cilindrului; 5 –

flanșă; 6 –bucșă de ghidare; 7 -capac; 8, 9 – bucșe de frânare; 10 –disc; 11 - piston; 12 –flanșă; 13
–raclor; 14- etanşarea tijei; 15 – inel O; 16 – etanșarea pistonului model A; 17 – inel O; 18 –grover;
19- supapă de sens cu aerisitor; 20 – drosel de reglare a frânării.
Distribuitor cu sertar cilindric în mișcare de rotație, acționat cu
manetă 3/2
Acest tip de distribuitoare a fost utilizat la începutul hidraulicii, pentru presiuni pînă la 70 de bar.
Marele dezavantaj al acestor distribuitoare este că forțele de acționare sunt destul de mari, datorită
imposibilității echilibrării presiunilor, acționarea cu solenoid putându-se face doar cu mecanisme
complicat mecanic. De aceea ele sunt din ce în ce mai rar întalnite în zilele noastre.
De cele mai multe ori, acest tip de distribuitor este acționat prin manetă, întâlnindu-se în construcții de
tip baterie, care înglobează mai multe distribuitoare cuplate în același circuit.

Elementele componente ale distribuitorului sunt:

1- corpul distribuitorului, 2- sertar, 3- capac1, 4- capac 2, 5- indexor, 6- etanșare sertar, 7-
etanșare capac 1, 8- etanșare capac 2, 9- manetă
Distribuitor cu supape 3/2, elemente
componente, principiu de funcționare

În poziția inițială, elementul de etanșare, care

este o bilă 1, este împins în stânga către
scaunul 3 de arcul 2. În poziția inițială este
făcută legătura între P și A, iar T este închis.
Poziția distribuitorului este schimbată prin
acționarea solenoidului. Aceasta afectează
elementul de etanșare 1, prin levierul 5, care
este rezemat pe rulmenți, bila 7 și plunjerul 6
în interiorul carcasei 4. Elementul de etanșare
este împins către dreapta, împotriva arcului 2,
pe scaunul 8(caz în care este desenat
distribuitorul). Orificiul P este acum închis,
iar A este deschis la T. Plunjerul 6 este etanș
în ambele direcții. Camera dintre cele două
etanșări este conectată la P, fiind astfel
obținută echilibrarea presiunilor în axa
distribuitorului, nici o forță cauzată de
presiune nu va acționa pe aria scaunului. Asta
duce la forțe mici necesare acționării.
Distribuitor cu sertar cilindric în mișcare de translație, acționat
cu manetă și blocat în poziție 4/3, cu centrul închis

Elementele componente ale distribuitorului sunt:

1- corpul distribuitorului, 2- manetă, 3 sertar, 4- arcuri de readucere sertar, 5- indexor
Distribuitor cu sertar cilindric în mișcare de translație, acționat
hidraulic 4/3

Elementele componente ale distribuitorului sunt:

1- corpul distribuitorului, 2- capac, 3 sertar, 4- arcuri readucere sertar, 5, 6- orificii
conectare comandă hidraulică, 7- piston acționare sertar, 8-etanșare piston, 9- arc
readucere piston, 10-tijă, 11- etanșare cameră arc, 12-etanșare capac
Distribuitor hidraulic proporțional 4/3 cu centru închis, acționat
cu solenoid, fără sistem de reacție

Elementele componente ale distribuitorului sunt:

1- corpul distribuitorului, 2- sertar, 3- electromagnet proporțional, 4- etanșare tjă
solenoid, 5, 6-inele O (etanșare capac), 7- arc readucere sertar, 8- arc readucere
solenoid, 9- linie drenaj cameră arc
Distribuitor cu sertar pilotat electrohidraulic

Distribuitorul pilot, este de tipul 4/3

acționat electric.
Sertarul principal 3 este menținut în
pozitia neutră (de mijloc) de
arcurile 4.1 și 4.2, fiind conectate în
această poziție la linia de tanc.
Uleiul necesar pilotării este asigurat
prin linia pilot 5, intern sau poate fi
alimentat și extern prin orificiul x.
Dacă este acționat solenoidul A al
distribuitorului pilot, va muta
sertarul pilot 9 către stânga, astfel
camera arcului 6 va fi presurizată,
camera arcului 7 rămânând
nepresurizată.
Presiunea pilotului, va acționa astfel asupra sertarului principal mutându-l către dreapta, comprimând
arcul 4.2 conectând astfel P la A și B la T. Dacă solenoidul nu mai este acționat, distribuitorul pilot
revine în poziția inițială, camera arcului 6 este depresurizată, arcul 4.2 împinge sertarul principal până
când acesta atinge talerul arcului 4.1. revenind astfel în poziția neutră.
Uleiul de pilotare din camera 6 este drenat prin orificiul Y, prin intermediul distribuitorului pilot.
Bolțul 10 se montează în funcție de tipul de pilot utilizat fiind de obicei specificat de producător.
 Elemente de reglarea debitului (vitezei)
Distribuitor de decelerare cu rolă

Aceste distribuitoare cu acționare mecanică sunt utilizate pentru a decelera sau accelera controlat
sarcini acționate hidraulic.
În figură este prezentat un distribuitor de decelerare cu sertarul(droselul) principal 2 normal
deschis, ce culisează în bucșa 8, cu droselul secundar cu reglaj fix 7 și supapa de sens 6. În
carcasa 1 sertarul principal 2 este împins în stânga către poziția inițială de către arcul 3.
Depinzând de tipul sertarului legătura de la A la B este fie deschisă, fie închisă. Dacă levierul cu
rolă 4 este acționat, de un cilindru ce se apropie de capătul de cursă de exemplu,sertarul 2 este
împins împotriva arcului, astfel, deschiderea 5 se micșorează, până cînd aceasta este închisă
complet. Drenarea camerei arcului 3 se face prin fitingul 9. Prin droselul secundar se poate
asigura trecerea unui debit mai mic, atunci când droselul principal este închis.
 Elemente de reglarea debitului (vitezei)
DROSELE- soluție constructivă tip cartuș

Droselul cu supapă de sens, conține un cartuș inserat 1, corpul droselului 2, cu butonul de reglaj
3, obturatorul 4 și supapa de sens 5 cu arcul 6. Direcția de droselizare este de la A la B. Secțiunea
droselizată este formată de obturator cu deschiderea 7 și inelul supapei de sens 5.
Când butonul de reglaj este acționat, obturatorul se mișcă vertical și modifică secțiunea de
curgere. Când avem curgere de la B la A, inelul supapei de sens este împins în sus și uleiul curge
liber către A.
 Elemente de reglarea debitului (vitezei)
Regulatoare de debit cu 2 căi, cu compensatorul montat amonte
de drosel

Orificiul de control și cel de măsură sunt conectate în serie. Sertarul de control este
presurizat la dreapta de și la stânga de și . Ignorând forțele create de curgere avem:
-
Cum fanta sertarului de control , iar arcul este moale, variația forței arcului în raport
cu fanta sertarului poate fi neglijată, ceea ce duce la sau Q constant. Cum avem o
pretensionare a arcului, regulatorul nu poate functiona decât atunci când diferența de presiune
- este mai mare decât -
 Elemente de reglarea debitului (vitezei)
Regulatoare de debit cu 3 căi

În cazul regulatorului de debit cu 3 căi debitul excedentar este trimis către rezervor printr-o
linie adițională. Pentru protecția la suprapresiune este adăugată o supapă de siguranță, care este
de obicei înglobată în regulator.
Presiunea de lucru a pompei este mai mare decât presiunea de lucru la motor, doar cu pierderea
de presiune pe orificiul de măsurare, pe când la regulatoarele cu 2 căi pompa lucrează
întotdeauna la presiunea reglată la supapa de siguranță. Astfel aceste regulatoare de debit cu 3
căi au o eficiență mai bună în sistem, reducând astfel căldura produsă.
-
Relații de calcul utilizate în acționările hidraulice

Calculul forței unui cilindru hidraulic cu simplă acțiune

𝐹 = 𝑝 ∗ 𝐴 ∗ 𝜂 [𝑁]; 𝑝[𝑃𝑎]; 𝐴[𝑚 ]; 𝐹 = 𝑝 ∗ 𝐴 [𝑁]; 𝑝[𝑃𝑎]; 𝐴[𝑚 ];

𝜋∗𝐷 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝐴= 𝐴=
4 4
F-forța datorată acțiunii presiunii p pe pistonul F-forța datorată acțiunii presiunii p pe suprafața
cilindrului hidraulic inelului cilindrului hidraulic
p-presiunea fluidului p-presiunea fluidului
A-aria pistonului A-aria inelului
D-diametrul pistonului D-diametrul pistonului
𝜂-randamentul cilindrului hidraulic d-diametrul tijei
𝜂-randamentul cilindrului hidraulic

Calculul vitezei de lucru a unui cilindru hidraulic cu simplă acțiune

𝑄 𝑚 𝑄 𝑚
𝑣 = [𝑚/𝑠]; 𝑄 ; 𝐴 [𝑚 ]; 𝑣 = [𝑚/𝑠]; 𝑄 ; 𝐴 [𝑚 ];
𝐴 𝑠 𝐴 𝑠
𝜋∗𝐷 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝐴 = 𝐴 =
4 4
𝐴 -aria pistonului 𝐴 -aria inelului
D-diametrul pistonului D-diametrul pistonului
𝑄 -debitul volumic d-diametrul tijei
𝑄 -debitul volumic
Amplificatorul de presiune

𝒑𝟏 ∗ 𝑨𝟏 = 𝒑𝟐 ∗ 𝑨𝟐
𝐴 -aria pistonului cilindului mic
𝐴 -aria pistonului cilindrului mare
𝑝 -presiunea în cilindrul mic
𝑝 -presiunea în cilindrul mare

Presa(cricul) hidraulic

𝐹 𝐹
= ;
𝐴 𝐴
𝐹 ∗𝑠 =𝐹 ∗𝑠
𝐹 𝐴 𝑠
𝜑= = =
𝐹 𝐴 𝑠
𝐴 [𝑚 ]-aria pistonului pompă
𝐴 [𝑚 ]-aria pistonului de lucru
𝐹1 [𝑁]- forța pistonului pompă
𝐹2 [𝑁]- forța pistonului de lucru
𝑠1 [𝑚]- cursa pistonului pompă
𝑠2 [𝑚]- cursa pistonului de lucru
𝜑-raportul de transmitere

Calculul hidraulic al pompei și motorului rotativ

Pompă Motor
𝑉 ∗𝑛∗𝜂 𝑙 𝑉 ∗𝑛 𝑙
𝑄= 𝑄=
1000 𝑚𝑖𝑛 1000 ∗ 𝜂 𝑚𝑖𝑛
𝑄 ∗ Δ𝑝 𝑄 ∗ 𝜂 ∗ 1000
𝑃 = [𝑘𝑊] 𝑛= [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
600 ∗ 𝜂 𝑉
 1.59 ∗ 𝑉 ∗ Δ𝑝 Δ𝑝 ∗ 𝑉 ∗ 𝜂
𝑀= [𝑁𝑚] 𝑀 ș =
100 ∗ 𝜂 20 ∗ 𝜋
𝜂 =𝜂 ∗𝜂 = 1.59 ∗ Δ𝑝 ∗ 𝑉 ∗ 𝜂
Q-debitul volumic ∗ 10 [𝑁𝑚]
𝑉 -volumul geometric 𝜂 =𝜂 ∗𝜂
𝑄 ∗ Δ𝑝 ∗ 𝜂
𝑃 - puterea absorbită 𝑃 ș = [𝑘𝑊]
600
𝜂 - randamentul volumic (0.9...0.95) Q-debitul volumic
𝜂 - randamentul mecano-hidraulic (0.9...0.95)
𝜂 - randamentul total (0.8...0.85) 𝑉 -volumul geometric
𝑀- cuplul de antrenare 𝑃 ș - puterea mecanică la arborele motorului
Δ𝑝 – căderea de presiune pe pompă (diferența 𝜂 - randamentul volumic (0.9...0.95)
dintre presiunea la intrare și ieșire) [𝑏𝑎𝑟] 𝜂 - randamentul mecano-hidraulic (0.9...0.95)
𝜂 - randamentul total (0.8...0.85)
𝑀 ș - cuplul la arborele motorului
Δ𝑝 – căderea de presiune pe motor (diferența
dintre presiunea la intrare și ieșire) [𝑏𝑎𝑟]

Calculul hidraulic al cilindrilor

Cilindru diferențial Cilindru cu dublă acțiune

4∗𝐹
4∗𝐹 𝑝 = [𝑃𝑎]
𝐷= [𝑚] 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝜋∗𝑝
4∗𝐹
4∗𝐹 𝑝 = [𝑃𝑎]
𝑝 = [𝑃𝑎] 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝜋∗𝐷 𝑣 ∗ 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
4∗𝐹 𝑄 = [𝑚 /𝑠]
𝑝 ă = [𝑃𝑎] 4
𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 ) 𝑣 ∗ 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝐷 𝑄 = [𝑚 /𝑠]
𝜑= 4
(𝐷 − 𝑑 )
𝑄
𝑣 ∗𝜋∗𝐷 𝑣 = [𝑚/𝑠]
𝑄 = [𝑚 /𝑠] 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
4 4
𝑣 ∗ 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 ) 𝑄
𝑄 = [𝑚 /𝑠] 𝑣 = [𝑚/𝑠]
4 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 4
𝑡 = [𝑠]
𝑣 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑉𝑜𝑙 = ∗ 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 [𝑚 ]
𝑡 = [𝑠] 4
𝑣 𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 )
𝑉𝑜𝑙 = ∗ 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 [𝑚 ]
4
𝑄 D-diametrul pistonului [m]
𝑣 = [𝑚/𝑠]
𝜋∗𝐷 𝑑 , -diametrul tijei A,B [m]
4 𝐹 - forța pe partea A a cilindrului [N]
𝐹 - forța pe partea B a cilindrului [N]
 𝑄 𝑝 , - presiunea pe partea A,B a cilindrului
𝑣 = [𝑚/𝑠]
𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 ) hidraulic
4 𝑣 , - viteza la extinderea cilindrului hidraulic pe
𝜋∗𝐷 partea A,B
𝑉𝑜𝑙 = ∗ 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎[𝑚 ]
4 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 , - cursa cilindrului hidraulic pe partea
A,B[m]
𝜋 ∗ (𝐷 − 𝑑 ) 𝑄 , -debitul volumic pe partea A,B acilindrului
𝑉𝑜𝑙 ă = ∗ 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎[𝑚 ]
4 hidraulic
D-diametrul pistonului [m] 𝑉𝑜𝑙 , - volumul corespunzător camerei A,B a
d-diametrul tijei [m] cilindrului hidraulic
𝐹 - forța la extinderea cilindrului [N]
𝐹 - forța la extinderea cilindrului [N]
𝑝 ă - presiunea pe partea tijei cilindrului
hidraulic
𝑝 - presiunea pe partea pistonului
cilindrului hidraulic
𝜑- raportul dintre aria pistonului și aria inelului
𝑣 - viteza la extinderea cilindrului hidraulic
𝑣 - viteza la retragerea cilindrului hidraulic
𝑡 - timpul la extinderea cilindrului hidraulic
𝑡 - timpul la retragerea cilindrului hidraulic
𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎- cursa cilindrului hidraulic [m]
𝑄 -debitul volumic la extinderea cilindrului
hidraulic
𝑄 -debitul volumic la retragerea cilindrului
hidraulic
𝑉𝑜𝑙 - volumul corespunzător camerei
pistonului cilindrului hidraulic
𝑉𝑜𝑙 ă - volumul volumul corespunzător camerei
tijei cilindrului hidraulic

Calculul conductelor hidraulice

𝑙 𝑣
Δ𝑝 = 𝜆 ∗ ∗ 𝜌 ∗ [𝑃𝑎]
𝑑 2
64
𝜆 = [−]
𝑅𝑒
𝑣∗𝑑
𝑅𝑒 = [−]
𝜈

0,316
𝜆 = [−]
√𝑅𝑒
4∗𝑄
𝑣= [𝑚/𝑠]
𝜋∗𝑑
 4∗𝑄
𝑑= [𝑚]
𝜋∗𝑣
d-diametrul conductei
l-lungimea conductei
Q- debitul volumic
v-viteza medie pe conductă [m/s]
Δ𝑝-pierderea de presiune datorată lungimii conductei
𝜆- coeficientul de pierdere hidraulică longitudinală
𝜆 - se folosește dacă Re<2320
𝜆 -se folosește dacă Re>2320
Re-numărul lui Reynolds
𝜈-vâscozitatea cinematică
 Servovalvă (Servodistribuitor)

Elementele componente ale servovalvei sunt:

1- circuit magnetic (motor de cuplu), 2- armătură, 3- bobină, 4- ajutaj, 5- tijă
elastică, 6- sertar, 7- bucșă sertar, 8- rezistență hidraulică fixă, 9- filtru, 10- corp
servovalvă, 11- cameră de comandă, 12- clapetă, 13- piesă polară (magnet S), 14-
piesă polară (magnet N), 15- capac
 Supape proporționale
Servoventilele de reglare a presiunii
1. motorul de cuplu; 2. ajutaj dublu; 3. sertar supapă;
4. bucşă sertar; 5. clapetă; 6. ajutaj;
7, 9. suprafeţe de comandă; 8. suprafeţe de lucru.
10. placă de drenaj
Pentru îmbunătăţirea dinamicii supapei se
utilizează un motor de cuplu şi amplificator pilot de
tip ajutaj – clapetă. Supapa de reducţie proporţională
este realizată cu sertar. Lichidul de comandă
acţioneaza asupra sertarului (3), pe de o parte pe
suprafaţa (7) şi, pe de altă parte, pe suprafaţa inelară
(8), având o arie pe jumătate din aria suprafeței (7),
ceea ce face ca sertarul să se deplaseze spre dreapta
şi să asigure (în starea normală, adică la curent de
comandă nul) trecerea liberă a lichidului de la B spre
A. Prin creşterea presiunii în circuitul având intrarea
A, creşte şi forţa de presiune asupra suprafeţei (9),
care de asemenea are suprafaţa egală cu jumătate din
suprafaţa (7). Prin excitarea motorului de cuplu,
raportul presiunilor de comandă pe suprafetele (7) şi
( 8) se modifică, şi astfel se va modifica proporţional
și poziţia sertarului, iar prin aceasta, presiunea la
ieşirea A.
În circuitul de reglare a presiunii, sertarul de
reglare al servosupapei preia funcţia de element de
măsurare şi de comparare a presiunii obţinute, cu cea
prescrisă indirect prin curentul de comandă iC.
Aceste servosupape sunt caracterizate prin debite
controlate Q = 80 … 250 l / min, presiuni po = 14,0
… 31,5 Mpa.
Soluție constructivă pentru placă (seria 315 bar) a supapei
normal deschisă cu acțiune pilotată

1- sertarul supapei de bază, 2-arcul supapei de bază, 3- corpul supapei de bază, 4-capac,
5-elementul mobil al supapei pilot, 6-arcul supapei pilot, 7- corpul supapei pilot, 8-șurub
de reglare
Soluție constructivă pentru placă (seria 315 bar) a supapei
normal închisă cu acțiune pilotată

1- arcul supapei de bază, 2-sertarul supapei de bază, 3- corpul supapei de bază, 4-capac,
5-corpul supapei pilot, 6-elementul mobil al supapei pilot, 7- arcul supapei pilot, 8-șurub
de reglare
Asemănări/diferențe între supapele cu acțiune pilotată
normal inchisă și normal deschisă