Unitatea 1: Joc și joacă

Textul narativ literar

Textul jurnalistic
Strategii de receptare
și redactare

De la "Cruciada copiilor"
la cruciada mediatică
Prof. Aurora Vlase

Liceul Tehnologic "Anghel Saligny"

Decembrie 2021
 Armonizări ale conținuturilor
Competențe generale :
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea
mesajelor în diferite situații de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
Componente ale învățării:
textele continue, discontinue și multimodale
discriminarea dintre fapt și opinie
textul jurnalistic: știrea, interviul, reclama
Se vor actualiza și consolida conceptele de teorie literară dobândite în gimnaziu.
Se vor propune discuții de relaționare a operelor studiate în acest an cu textele
studiate în gimnaziu.
Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării, la
situaţia de comunicare, la ceea ce se comunică şi la reacţia receptorului.
 Competențe specifice
2.1.Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea
textelor literare sau nonliterare

2.2.Identificarea temei textelor propuse

pentru studiu

2.3 Compararea ideilor şi atitudinilor diferite

în dezvoltarea aceleiaşi teme literare

2.4 Analizarea componentelor structurale şi

expresive ale textelor literare studiate şi
discutarea rolului acestora în tratarea temelor

2.5 Compararea trăsăturilor definitorii ale

comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale
 Textul narativ literar
Strategii de receptare

Florina Ilis, "Cruciada copiilor"

Etapa de evocare

Prelectură-Chestionar
1. Cum ai descoperit cartea?
2. Ți-a fost recomandată sau ai
ales-o la întâmplare?
3.Ți-a atras atenția titlul sau
coperta?
4.Care crezi că este tipul de
receptor căruia i se adresează
cartea?
5. Ce știi despre autoare?
6. Ce știi despre cruciade?
 Autoarea Repere bibliografice
Florina Ilis s-a născut la 26 august 1968 la Olcea,
judeţul Bihor. A absolvit Facultatea de Litere şi Şcoala de
Înalte Studii Postuniversitare la Universitatea "Babeş-
Bolyai". Este doctor în Filologie, conduce Departamentul de
Informare la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, este
lector Departamentul de Limbi si literaturi asiatice.

Volume
Haiku şi caligrame (2000)
Coborârea de pe cruce (2001)
Chemarea lui Matei (2002)
Cartea numerilor (2018)
Pandemia veselă și tristă(2020)
Romanul Cruciada copiilor (2005) a fost distins cu
Premiul României literare și al Fundației „Anonimul”
Cartea anului 2005, Premiul pentru Proză al revistei
Cuvântul, Premiul pentru Proză al Radio România
Cultural, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din
Romania, Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române,
Premiul „Courrier International”, Paris (2010). Acesta a
fost tradus in limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană.
 Etapa de realizare a sensului

Romanul inocenților
Joaca de-a viața
Planul strict real conține o poveste cu
un bogat material cinematografic, o
excelentă radiografie a unei Românii haotice,
postrevoluționare.
Povestea e simplă şi seamănă, în punctul
de pornire, cu o parabolă: un tren special de
vacanță plin de copii care merg, însoţiţi de
câţiva profesori, la mare este deturnat de
către primii. Trenul nu mai ajunge nicăieri,
fiind oprit undeva în apropiere de Posada, în
judeţul Prahova. După ce inocenții se
baricadează, lumea se schimbă treptat.
Ziarele iau atitudine, "cruciaţii" ajung subiect
pe internet, oamenii politici se preocupă.

Jocul de-a războiul

 Fațetele realului
Presa avidă de subiecte aduce o importantă contribuție la
transformarea întâmplării din incident în eveniment, din deturnarea
unui tren în Cruciada copiilor. La toate acestea se adaugă încă o
dimensiune, cea virtuală. Ilarie, informatician brașovean, creează o
pagină a evenimentului, fapt care îl aduce în atenția mapamondului ca
punct de plecare a unei mișcări de resurecție planetară. Could
innocence save the world? este întrebarea care circulă global.
Desigur, romanul este mai mult decât nivelul său realist, căci, prin
împletirea acestui plan cu o serie de sugestii ce se apropie de realismul
magic, el alunecă în utopie. Dublaj suprareal
Evenimentele realiste cele mai fierbinți sunt, din loc în loc,
sparte de sugestia unui dublaj suprareal.
Reflecții
Este totul cu adevărat numai rodul acțiunii copiilor sau
planează aici și umbra unei forțe misterioase, a Autorului în
ordine naratologică?
Este evenimentul real, în toată amploarea sa, un paravan
care marchează un fel de ritual de trecere dinspre inocență
spre maturitate și invers?
 Etapa de realizare a sensului
Teme

jocul
joaca
copilăria
destinul
incompatibilitatea dintre
gândirea copiilor și cea a adulților

Motive literare

motivul drumului motivul inocenței

motivul maturizării
motivul salvării motivul revoltei
 CONSTRUCȚIA ROMANULUI Etapa de realizare a sensului
Formula pentru care optează Florina Ilis
este mixajul între planuri epice, cu un număr mare
de personaje și o acțiune dinamică.
Acest tip de acțiune care determină
amestecul nivelelor (suprareal cu cel real,
imaginar cu cel cotidian, sacrul cu cel profan)
pare să fie însăși modalitatea care aruncă un
eveniment din istoria înțeleasă drept "cursul
general statornicit al lucrurilor" în istoria
înțeleasă ca fapt memorabil. "Înţelegeţi, de aici,
că textul, aşa cum e abătut prin diverse noduri,
croşetat pe-un singur fir, sau pe mai multe, cultivă
o metaforă a drumului.Tot romanul...e despre căi.
Ştiute şi neştiute."Simona Vasilache
Narațiunea se realizează la persoana aIII-a,
de către un narator omniscient.
"Mi-era dor de răsfăţurile omniscienţei, de
bunul narator d'antan, care-ţi întoarce pagina, îţi
potriveşte ochelarii şi-ţi dă, dintr-o scenă en
marche, atât cât poate să cuprindă o privire
aruncată iute, ocoliş, împrejur. Florina Ilis delegă
să vorbească soiul ăsta, ,patriarhal", de
povestitor." Simona Vasilache
 Etapa de realizare a sensului
Discutarea textului
Activități de învățare
1.Observați maniera originală/postmodernistă de a scrie
textul. Autoarea renunță la normele ortografice și de
punctuație, în întregul roman nefiind utilizat deloc
punctul, acesta fiind înlocuit cu virgula. Corectați
greșelile de orice natură.
2.Identificați diverse tipare textuale: narativ, dialogat,
descriptiv. Ce părți de vorbire predomină în cadrul
fiecărui tipar textual? Care este rolul acestora ?
“În compartimentul fetelor din acceleratul de
Mangalia, în afara Elizei, care mai purta cu ea gândul
de fetiță, acela de a se face mireasă când va fi mare,
celelalte fete nu-și băteau prea mult capul cu viitorul,
important era pentru ele ceea ce se întâmpla în acel
moment! Diana avea casetofon și toate voiau să
asculte britney spears, aventura și enrique iglesias, Ba
nu! anastasia! shakira! usher! Fetele râdeau din orice
pentru că erau singure, fără părinți, era vacanță și
plecau la mare! Două săptămâni de mare distracție!
Când intră în compartiment Mihnea cu părul lui blond
cu tot, fetele dintr-a șasea săriră în sus gălăgioase și
fericite, Mihnea era o jucărie vie în mâinile lor, îi
împleteau părul, îl îndopau cu ciocolată și-l puneau să
danseze, băiatul se împiedică în hazul tuturor de o
minge și opt perechi de mâini de fetițe săriră să-l
prindă, În compartimentul băieților, șapte perechi de
mâini din totalul de opt băieți din clasa lor se prinseră
de încheieturi într-o piramidă a puterii frăției clasei a
șasea A jurând ca pe perioada vacanței la mare să sară
unul în sprijinul celuilalt, băieții pecetluind frăția
inelului cu marker-ul conturându-și fiecare în jurul
degetului mic de la mâna stângă un inel negru, semnul
frăției lor!” Florina Ilis, Cruciada copiilor

"Timpul trecea uimitor de
repede și colegii lui Cazimir
continuau să se manifeste
entuziaști în eroii de filme
îndrăgiți, lăudându-se fiecare cu
ce văzuse la cinema, la televizor,
pe dvd sau pe calculator, Bogdan
văzuse pe calculator tot ceea ce
însemna film de acțiune, iar
memoria lui uluitoare putea să
reproducă, direct în original,
replici care-i lăsau pe ceilalți
băieți muți de admirație, Cazimir
nu mai știa cum să pună capăt
acelei euforii filmografice și
eroice, având multă bătaie de cap
cu o trupă atât de indisciplinată
de mucoși nu de soldați
adevărați, așa cum, după modelul
celor din Legionarul cu
vandamme, își imagina el că ar
trebui să fie." (Florina Ilis,
Cruciada copiilor)
INTERTEXTUALITATE
Teme și motive literare
Activități de învățare
1. Pentru mulți autori, revenirea - prin
creația artistică- la copilărie înseamnă o
regăsire a inocenței. Credeți că vârsta
copilăriei este, într-adevăr, un univers al
purității sau că adulții vor să o vadă astfel?
2. Ce alte opere literare ați citit sau ați
studiat în anii anteriori în care apare
motivul inocenței?
3. Citiți romanul Împăratul muștelor de
W. Golding. Ce asemănări și diferențe
puteți găsi la nivelul temelor, al viziunii
artistice, al tonului?

"Era ca și cum lumea întreagă
începuse imperceptibil să-și schimbe
înfățișarea, adulții continuând să-i
supravegheze pe copii cu convingerea că
pelicula vioaie care se desfășura sub
privirea lor nu reprezenta decât filmul
obișnuitelor jocuri copilărești, stârnite de
bucuria liberă de constrângeri a vacanței,
când, de fapt, adevărata reprezentație la
care luau parte copiii se desfășura într-o
dimensiune îndepărtată și invizibilă celor
mari și închipuia cu o gravitate
copilărească și inflexibilă un joc
nemaijucat, cucerirea unui tren." Florina
Ilis, Cruciada copiilor
Activități de învățare
Cine se joacă?
Context
Dacă ceilalți plutesc încă pe valurile imaginației, Cazimir, ale
cărui calități de lider devin evidente, trece periculoasa graniță
dintre lumea imaginației și aceea a realității. Totuși, traversarea
acestei granițe de către un număr atât de mare de copii schimbă
într-un fel compoziția chimică a lumii, iar aceasta este una dintre
tezele majore ale romanului- contaminarea, întrepătrunderea
nivelelor de organizare ale lumii.
1.Crezând că participă la un joc mai curajos, copiii ating o anumită
ordine suprareală, iar schimbarea, irevocabilă, imperceptibilă se
insinuează discret, aparent, celor mari. Care dintre cele două lumi
este percepută de personaje ca fiind mai serioasă: cea a jocului sau
cea a realității?
2. În ce măsură influențează naratorul înțelegerea faptelor.
3. Cine credeți că se joacă în text: personajele, Autorul, o altă
instanță?
4. Identificați în roman contraste în comportamentul personajelor,
când infantil, când matur.
Etapa de realizare a sensului
Metoda FRISCO
Lucru în echipe
"Învăţăceii de la Şcoala nr. 10 văd în ocazia
de-a-şi sechestra profesorii replica dată de ei,
telespectatori de Discovery şi cititori de Harry
Potter (toate volumele), unei discipline
nesuferite şi abuzive. Ar avea un tren, un tren
al lor, şi a avea înseamnă lucruri binişor
diferite. Unii îşi doresc trenul cum şi-ar dori o
jucărie mai mare, sau cum îşi doresc, în
societatea din care vin şi ei, adulţii yachturi şi
avioane."Simona Vasilache

Pornind de la afirmația de mai sus,

interpretați, din patru perspective
diferite (conservatoare, exuberantă,
pesimistă, respectiv optimistă)
semnificația gestului copiilor de a
deturna trenul de vacanță.
 Etapa de reflecție
Text multimodal
Pornind de la pagina
evenimentului creat de
personajul Ilarie pe internet,
realizați un afiș care să
ilustreze modul în care
incidentul privind deturnarea
trenului se transformă în Dincolo de text
Cruciada copiilor . 1.Credeți că există și situații când adultul
adoptă comportamentul copiilor? Dați
exemple din experiența voastră sau din
alte texte citite de voi.
2. Exprimați-vă opinia despre puterea
obscură a mass-media, despre felul în care
oamenii erau manipulați de informații.
FICȚIUNE ȘI REALITATE

De la "Cruciada copiilor" la cea mediatică

TEXTUL JURNALISTIC

UN PARCURS DE ÎNVĂȚARE ÎN CINCI PAȘI 1. Explorare

DIDACTICI
2. Repere
3. Aplicații
4. Provocări
5. Evaluare
 Competențe specifice
1.1.Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în
receptarea diverselor texte
1.2. Identificarea elementelor specifice din structura
unor tipuri textuale studiate
1.3 Exprimarea orală sau în scris propriilor reacții și
opinii privind textele receptate
1.4 Redactarea unor texte diverse
1.5 Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale
și scrise
 Etapa de evocare

Explorare

2.Discutați în grupe de
3.FALS sau ADEVĂRAT? Alegeți
4-5 elevi despre cât din
o știre dovedită falsă, arătați-o
timpul vostru de lectură
colegilor și întrebați-i dacă
alocați obținerii de
informația li se pare adevărată.
1.În imaginile de mai informații. Faceți Rugați-i să-și argumenteze
sus sunt surprinse împreună o listă cu alegerea răspunsului.
câteva situații în care situațiile în care apelați Completați chestionarul din
oamenii se informează. la informații și tipurile Google Forms.
Identificați aceste de texte pe care le citiți
situații. în acest scop.
Repere care ghidează lectura textului informativ
Chestionar Etapa de evocare

1.Unde a apărut informația?

2.Este precizat autorul care prezintă informația?
3.Cui ii este adresat textul informativ si cu ce scop?
4.Care este tema la care se referă?
5.Care sunt informațiile cele mai importante si ce detalii
sunt prezentate?
6.Cum sunt prezentate informațiile? Care este raportul
dintre fapte și opinii? Cum este folosit limbajul? Sunt
folosite și alte coduri de comunicare decât cel verbal?
7.Cum apreciați credibilitatea informațiilor prezentate?
8.Ce valori, stil de viață, puncte de vedere sunt prezentate?
Sunteți de acord cu ele? Cum le interpretați?
9.Ce stare ai după ce parcurgi textul? Ce emoții simți? /Ce
părere ai despre tine? Ce părere ai despre societate?
 Etapa de evocare

Brainstorming-pornind de la vizionarea unor materiale video

sugestive publicate pe platforma TED-Ed
Cum filtrăm Cum se
informațiile- răspândesc știrile
Damon Brown false-Noah Tavlin
 Repere
Etapa de realizare a sensului
Speciile publicistice clasice sunt:
știrea
relatarea
interviul
reportajul
ancheta jurnalistică (investigația)
comentariul (articolul de opinie)

Cerințele de bază ale unui text jurnalistic:

Să aibă un conținut logic.
Forma de prezentare a mesajului să fie în concordanță cu mediul în care este prezentat.
Să existe o concordanță între conținut și forma în care acesta este prezentat.
Textul jurnalistic trebuie să convingă fără să exagereze.
Stilul trebuie să fie clar, curgător și precis.
Raportul dintre spațiul ocupat de material și densitatea informației prezentate poate fi redat prin regula „maximum
de informații în minimum de spațiu”.
 Etapa de realizare a sensului
ȘTIREA
Cel mai răspândit tip de text jurnalistic, știrea ar putea fi definită
prin „ceva interesant de care am aflat abia acum”.

Caracteristici:
Este informația pură, ce răspunde, într-o formă scurtă, la întrebările: „Cine?”,
„Ce?”, „Când?”, „Unde?”,„Cum?”, „De ce?” .
Informațiile cele mai importante sunt trecute în primele fraze, apoi cele mai puțin
relevante (piramida inversată).
Trăsături: noutatea (s-a petrecut azi), notorietatea (cineva cunoscut este implicat),
raritatea (un fapt care nu are loc în fiecare zi), proximitatea (s-a întâmplat la noi în
liceu, în oraș, în regiune), amploarea (faptul afectează mai mulți oameni).
Obiectivitatea jurnalistului este esențială.

Aplicații FIȘĂ DE LUCRU

Etapa de realizare a sensului
1.Citiți știrea următoare și precizați dacă titlul surprinde ideea centrală a textului
(link). Considerați că titlul este suficient de atractiv?
2.Ați aflat ceva ce nu știați din această știre? Ce anume? Confruntați-vă
răspunsurile, în grupe de câte 4 elevi. Realizați o schemă în care să sintetizați
tipul de informații la care se referă această știre.
3.După ce v-ați organizat în grupe de 4-5 elevi, creați un afiș al evenimentului
având în vedere informațiile din text.
4.Căutați o știre care se referă la orice fel de joc și analizați-o, având în vedere
recomandările anterioare.(link)
5.Transcrieți trei termeni care aparțin câmpului semantic al jocului.
6.În general, o știre este redactată într-un stil obiectiv, neutru, în care
predomină informațiile factuale.. Identificați faptele și opiniile în știrea găsită.
7.Exprimă-ți opinia, în 8-10 rânduri, cu privire la dependența pe care o pot da
jocurile pe calculator.
 Provocări
Etapa de realizare a sensului

Imaginați-vă un număr de patru pagini al ziarului școlii

pe care trebuie să-l concepeți. Elaborați o machetă(modul
de așezare a articolelor și a fotografiilor), rubricile și
temele articolelor, apoi distribuiți-le. Redactați știrile,
articolele și ilustrați-le cu fotografii, scheme, grafice,
caricaturi etc. și printați exemplarul.
Ziarul digital Fodey este o platformă online care

permite utilizatorilor să creeze articole de ziar care

pot fi apoi împărtășite colegilor și postate pe blogul

clasei. Procesul de scriere a articolului îi determină

pe elevi să privească critic textul pentru a lua
decizii cu privire la cele mai bune alegeri.
Evaluare Test sumativ
Etapa de reflecție
"Cruciada mediatică"

„Ştirile despre un posibil, ba chiar iminent, sfârşit al lumii fac rating.

Cărţile şi filmele apocaliptice pot conta pe încasări zdrobitoare.
Catastrofa se vinde. Fie că e vorba de nenorociri locale (taifunuri şi
tornade, vulcani incontinenţi, gâze gigantice sau păsări ţicnite), fie că e
vorba de dezastre «globale» (bombe de tot soiul, viruşi, meteoriţi rebeli şi
extratereştri meschini), producţia de spaime şi scârbe se multiplică
vertiginos. E «thrilling», anticipează dulci preinfarcte, place. Nu mă
exclud. Cad şi eu pradă, adesea, consumului de isterii. N-am ratat ultimul
film al lui Spielberg (n.n. – «Războiul lumilor», la vremea publicării
textului), mă uit exoftalmic la televizor când se dau albine ucigaşe,
şobolani, deturnări de avioane sau felurite monstruozităţi tehnice. Am
deci tot dreptul să mă întreb: de unde vine acest apetit pervers, ce se
ascunde sub frisonul acestor spectacole ieftine?" Andrei Pleșu, "Sfârşitul
lumii ca telenovelă"
Puterea obscură a presei asupra oamenilor
 Bibliografie
Ștefania Mihalache, Copilăria, Reconstituiri literare după
1989
Emanuela Ilie, Didactica limbii și literaturii române
Ileana Rotaru,Comunicarea virtuală

Resurse educaționale
Fișă de lucru-Textul jurnalistic
Activitate creativă- La ziar!

Aplicația Fodey
Evaluare sumativă-Textul jurnalistic
TED-Ed Cum filtrăm informațiile
https://oradenet.ro/