Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
la disciplina
PROTECȚIA LEGALĂ A DREPTURILOR COPILULUI
CHIŞINĂU
2022
I. CORELAREA/INTEGRAREA DISCIPLINEI CU/ÎN PROGRAMUL DE STUDIU
Prezentarea generală a disciplinei.
Disciplina Protecția legală a drepturilor copilului se va axa pe cunoaşterea cadrului
juridic general privind protecția drepturilor copilului în dreptul intern şi internaţional,
înţelegerea principiilor fundamentale ale drepturilor copilului, înţelegerea raportului dintre
drepturile omului şi drepturile copilului, înţelegerea raportului între rolul ocrotirii părinteşti şi
rolul autorităţilor în protecţia şi promovarea drepturilor copiilor.
Ca finalitate masteranzii vor înţelege importanţa şi rolul protecţiei drepturilor copilului,
vor manifesta o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de aplicarea legilor şi a jurisprudenţei,
subliniid rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, vor respecta drepturile copilului.
Domeniul protecţiei drepturilor copilului a reprezentat şi reprezintă o piaţă deschisă,
oferind locuri de muncă unui procent semnificativ de jurişti, asistenţi sociali, psihologi,
sociologi, funcţionari publici etc. Diversificarea serviciilor de asistenţă şi protecţie a
drepturilor copilului, atât în Republica Moldova cât şi în Uniunea Europeană, va genera în
continuare, pe termen scurt şi mediu, o cerere mare de personal calificat în acest domeniu. În
acelaşi timp, imperativele învăţării continue presupun actualizarea periodică a cunoştinţelor şi
deprinderilor celor care deja lucrează în sistem pentru a se menţine la nivelul cerinţelor tot mai
complexe, cu standarde calitative exprese.
Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de
formare profesională. Acest curriculum conţine o expunere succintă a celor mai importante
aspecte privind protecţia drepturilor copilului. În acest sens, sunt identificate mai multe
dificultăţi apărute în practică. Cursul are ca scop cultivarea la masteranzi a anumitor aptitudini
care să uşureze nu numai cunoaşterea instrumentelor naționale și internaţionale, ci şi aplicarea
acestora.
Disciplina este preconizată de a fi realizată sub diverse forme de instruire – curs, ore
practice, lucrul individual. Curriculum reprezintă un document reglator ce determină
competenţele profesionale necesare integrării şi bunei manifestări în câmpul muncii al
viitorilor specialişti.
O particularitate a disciplinei în cauză o constituie pronunţatul ei caracter axiologic,
valoric, care-i conferă o valoare formativ-aplicativă deosebită. Trăind într-un univers social,
ale cărui structuri şi elemente se cer a fi favorizate, masterandul este invitat să adere la valorile
drepturilor omului (prin înţelegere şi acceptare), care îi vor motiva anumite comportamente.
Limba de predare a disciplinei. Cursul ” Protecția legală a drepturilor copilului” este ținut
în limba română.
individuală
de învățare
Activitatea
organizare
a studiilor
Semestrul
Forma de
Numărul
(tip/număr)
Credite
2
Unități de conținut și repartizarea orientativă a orelor de curs -
prelegeri
Activitatea de
Ore de
Nr. Tema învățare
contact direct
individuală
Noţiuni introductive privind protecţia drepturilor
1. 2 ore
copilului: context și principii
2. Drepturile şi libertăţile civile fundamentale ale copilului 2 ore
Aspecte ce vizează identitatea personală și viața de
3. 2 ore
familie
4. Migrația și azilul: drepturile copilului 2 ore
Protecția datelor cu caracter personal și a copilului în
5. 2 ore
calitate de consumator
Total ore de curs prelegeri 10 ore ore
3
rezultatele aşteptate;
- să aleagă istrumentele necesare de lucru;
- să realizeze activitatea conform planului și să
aprecieze rezultatele acesteia;
- să dezvolte capacitatea de a elabora strategii de
activitate în grup, aspect necesar în acţiunile de
protejare şi promovare a drepturilor copilului.
2. Discutarea și dezbaterea din - să interpreteze legislaţia naţională prin prisma
perspectiva Convenției cu privire la compatibilităţii cu convenţia internaţională;
drepturile copilului a diferitor puncte de - să aplice corect legislaţia naţională şi cea
vedere și articularea lor în scopul de a internaţională în acest domeniu la lecţiile practice;
propune soluții rezonabile. - să exprime viziunii proprii asupra perspectivelor
dezvoltării protecției drepturilor copilului prin
prisma tendinţei de unificare a dreptului la nivel
european şi internaţional;
- să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilă
faţă de pregătirea continuă şi aplicarea
corespunzătoare a noilor legi şi a jurisprudenţei,
subliniid rolul Curţii Europene a Drepturilor
Omului.
3. Elaborarea de soluții în cazurile de - să adopte decizii din perspectiva drepturilor
problemă. copilului, diversității și dezvoltării durabile.
- să identifice lacunele existente la nivel naţional
în coraport cu legislaţia internaţională în domeniul
drepturilor copilului;
- să aplice metodele de cercetare ştiinţifică în
cadrul activităţii de cercetare ;
- să facă propuneri de lege ferenda.
4
să delimiteze cadrul juridic general privind - Prezentarea cadrului juridic general
protecţia drepturilor copilului în dreptul privind protecţia drepturilor copilului în
intern şi internaţional; dreptul intern şi internaţional;
să definească copilul ca subiect al - Noţiunea de copil ca subiect al
protecţiei; protecţiei;
să înţeleagă raportul dintre drepturile - Protecţia drepturilor copilului şi
fundamentale ale omului şi drepturile drepturile fundamentale ale omului;
copilului; - Raportul dintre mijloacele de drept
să determine coraportul dintre mijloacele public şi drept privat în ceea ce priveşte
de drept public şi drept privat în ceea ce promovarea şi protecţia drepturilor
priveşte promovarea şi protecţia copilului;
drepturilor copilului; - Principiul interesului superior al
să analizeze conţinutul principiului copilului;
interesului superior al copilului; - Principiul celerităţii;
să explice conţinutul principiului - Principiul nediscriminării;
celerităţii; - Alte principii ale promovării şi
să analizeze prin prisma dreptului la protecţiei drepturilor copilului.
nediscriminare raportul dintre dreptul
părinţilor la relaţii de familie şi protecţia Cuvinte-cheie: copil, interesul superior al
interesului superior al copilului; copilului, protecția, principiu
să aplice aceste principii în situaţii concrete.
5
- să analizeze posibilile circumstanţe ale dintre aceştia;
decăderii din drepturile părinteşti; - Decăderea din drepturile părinteşti;
- să identifice juisprudența CEDO; - Răpirea de copii;
- să stabilească cele mai dese încălcări; - Prezentarea speţelor relevante ale Curţii
- să soluţioneze corect situaţiile de caz Europene a Drepturilor Omului în acest
relevante acestei tematici. domeniu.
6
V. LUCRUL INDIVIDUAL
7
Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de Termen de
d/o preconizat evaluare realizare
- efectuarea interviurilor cu experţi - Timp prezentare:
în domeniu, dacă este necesar. 10-20 min
4. Prezentarea concluziilor.
4. Portofoliu: – metodă complexă, laborioasă şi - Relevanţa şi
Jurisprudenţa extinsă în timp, care are drept scop numărul cauzelor
CEDO în ceea ce acumularea de către masterand a identificate
priveşte dreptul produselor proprii, care vor fi - Profunzimea
copilului şi al prezentate public la anumite concluziilor
părinţilor la intervale de timp, anticipat formulate
relaţii de familie. coordonate cu profesorul. - Volum: 5-10
1. Identificarea jurisprudenţei pagini, TNR, 12,
relevante. spaţiu unic
2. Analiza cauzelor identificate. - Timp prezentare:
3. Identificarea principiilor 10-20 min
generale şi aplicarea acestora în
cauzele analizate.
Demersul didactic axat pe noile accente este bazat pe învăţarea prin descoperire,
simulare, analiză critică a diverselor studii de caz, situaţii concrete, dezbateri argumentate,
jocuri de rol, judecăţi în triadă, realizarea de proiecte în comunitate etc.
Profesorul se transformă din dirijor al învăţării, în ghid, moderator, monitor, facilitator,
pentru a-şi orienta discipolii spre învăţare independentă, îi va încuraja să formuleze puncte de
vedere personale bine documentate şi argumentate.
8
Masteranzii se vor orienta spre învăţarea prin cooperare, învăţarea în contexte formale
şi nonformale, extinderea activităţilor în comunitate.
În funcţie de obiectivele planificate, cadrele didactice pot utiliza diverse metode şi
tehnici didactice, care vor contribui la realizarea eficientă a finalităţilor curriculare, ca de
exemplu: expunerea, asaltul de idei, lectura ghidată, conversaţia euristică, demonstraţia
didactică, explicaţia, exerciţiul didactic, studiul de caz, descoperirea didactică, utilizarea
surselor, cercetarea individuală, cercetare de grup, agenda cu notiţe paralele, simularea,
judecată în triadă, jocul de rol, metoda predării/învăţării reciproce, metoda învăţării în
grupuri mici, Lanţurile cognitive, Diagrama cauzelor şi a efectului, Pânza de păianjen,
metoda Pălăriilor gânditoare, Masa rotundă, Interviul de grup, Studiul de caz, Controversa
creativă, Fishbowl-ul, Patru colţuri.
La începutul semestrului studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular al
disciplinei Protecția legală a drepturilor copilului şi sunt informaţi despre formele şi
modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti. Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare
profesională: atât a celor realizate în sala de curs, cât şi a lucrului individual. Rezultatele
evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale
semestriale şi au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul scris.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5 şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 5 credite şi constată realizarea
integrală a volumului de muncă pretins masterandului care demonstrează prezenţa anumitor
competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul
cursului, seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul
evaluării curente în cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la
examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei
academice şi în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor
care includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită masterandului rezolvarea
9
situaţiilor de problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Masterandul poate fi apreciat
înalt, doar dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă
faptul că masterandul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula
disciplinei.
1. Balahur D., Protecţia drepturilor copilului ca principiu al asistenţei sociale, ed. C.H.Beck,
2001;
2. Bîrsan C., Convenţia europeană a drepturilor omului, ed. CH Beck, Bucureşti, 2006;
3. Cebotari V., Dreptul familiei, Chişinău, CEC USM, 2008;
4. Ciugureanu-Mihailuţă, C., Osmochescu N., Protecţia internaţională a drepturilor copilului,
Chişinău, 2009;
5. Codul Familiei al Republicii Moldova din 26.10.2000;
6. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994;
7. Corhan A., Dreptul familiei. Teorie şi practică, ed. Lumina Lex, 2006;
8. Filipescu I.P., Filipescu A. I., Adopţia – protecţia şi promovarea drepturilor copilului, ed.
Universul Juridic, 2005;
9. Florian E., Protecţia drepturilor copilului, ed. CH Beck, Bucureşti, 2007;
10. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, nr. 45 din 01.03.2007;
11. Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, nr. 30 din
07.03.2013;
12. Legea privind drepturile copilului, nr. 338 din 15.12.1994;
13. Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de
părinţi, nr. 140 din 14.06.2013;
14. Legea privind regimul juridic al adopţiei, nr. 99 din 28.05.2010;
15. Lupaşcu D., Dreptul familiei, ed. Wolters Kluwer, 2005;
16. Pînzari V., Dreptul familiei, ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2015.
10