Găgăuzii, așa cum nu i-a văzut nimeni

Cum a apărut în Beșalma primul muzeu de istorie găgăuză din lume

În muzeul de istorie și cultură găgăuză din Beșalma sunt astăzi aproape 20 de mii de
exponate. Cea mai prețioasă parte a colecției o constituie peliculele de la mijlocul
secolului trecut, pe care este imortalizată viața găgăuzilor din acea perioadă. Aceste
«filme» de amator au fost înregistrate de către Dumitru Caracioban. El s-a născut într-
o familie de țărani săraci din satul Beșalma, a absolvit Institutul de Literatură din
Moscova, a editat prima carte de poezie în limba găgăuză din istorie și a devenit
fondatorul primului muzeu de cultură găgăuză din lume. Anual, acesta este vizitat de
mii de turiști. NM povestește despre istoria unui basarabean, iluminist găgăuz
extraordinar, a cărui cauză este continuată de copiii săi.

Primul în lume
Anual, la Beșalma – un sat mic, situat aproape de Comrat – vin mii de
turiști. Doar în anul trecut, satul a avut oaspeți din 44 de țări. Cei mai
mulți dintre aceștia vin pentru a vizita primul muzeu de istorie și
cultură găgăuză din lume.

Astăzi, în această instituție se păstrează aproape 20 de mii de

exponate: costume naționale, obiecte de uz casnic, literatură
științifică, documente istorice în care, pentru prima data, sunt
menționați găgăuzii și care mărturisesc despre istoria lor. Majoritatea
exponatelor este într-un singur exemplar, acestea pot fi văzute doar la
Beșalma.
Cea mai prețioasă parte a colecției o constituie peliculele de amator pe
care sunt imortalizate evenimente importante din viața locuitorilor
Găgăuziei, inclusiv nunți și alte sărbători organizate conform vechilor
tradiții găgăuze. Astăzi, practic este imposibil să mai vezi așa ceva.
Aceste «filme» pot fi vizionate doar în muzeu – ele nu au fost
introduse în internet.

Iar ele au fost înregistrate de Dumitru Caracioban. La intrare în

muzeu, se află monumental lui Caracioban. Cu mai mult de 50 de ani
în urmă, anume el a decis că lumea trebuie să afle cine sunt găgăuzii,
iar găgăuzii – să se cunoasă mai bine unii pe alții.

Cine este el, Dumitru Caracioban?

Caracioban este originar din Beșalma. S-a născut într-o familie de
țărani săraci, în anii 1950 a lucrat la o uzină din Harkov și a învățat la
o școală serală. Apoi și-a satisfăcut serviciul militar în Orientul
Îndepărtat.

Revenind în Moldova, el a fost admis la studii la Școala de Arte din

Chișinău, însă a renunțat la ea, apoi s-a înscris la școala pedagogică
din Cahul și, la fel, a abandonat-o. În final, viitorul iluminist găgăuz a
obținut studii medii într-o școală obișnuită din Comrat. Pe atunci
(anul 1957), el avea 24 de ani.

Interesant e faptul că în același an, oficial, a apărut și grafia limbii

găgăuze. Probabil, și acest lucru a determinat în mod deosebit soarta
de mai departe a lui Caracioban.

El s-a înscris la studii la secția cu frecvență redusă a Institutului de

Literatură «M. Gorkii» din Moscova și a început să predea la școala
din satul Beșalma. Îi învăța pe copii arta plastică, desenul liniar, limba
găgăuză.

Teza de licență a absolventului Institutului de Literatură Caracioban a

fost o culegere de poezii de autor în limba găgăuză – prima de acest
gen în istorie. Aceasta se intitula simbolic – «Ilk laf», ceea ce înseamnă
în traducere «Primul cuvânt». Onorariul pentru carte, la fel ca și alți
bani economisiți, i-a cheltuit pe pelicule pentru filme, reactive și piese
de schimb pentru camera de filmat: Caracioban își dorea să
imortalizeze viața Găgăuziei nu doar în cuvinte, ci și în film. Totodată,
el picta, organiza conferințe în biblioteca locală și chiar a realizat
emisiuni radiofonice în sat.

Muzeu într-o moară

Au trecut aproape zece ani până ce visul lui Caracioban de a povesti
lumii și găgăuzilor despre găgăuzi a prins contur. El a decis să
deschidă primul muzeu al poporului găgăuz din istorie.

Fiica sa Ludmila Caracioban, care administrează acum muzeul,

povestește că atunci când tatăl său povestea consătenilor despre ideea
sa, cineva l-a susținut, iar cineva a început să râdă.

“
Însă tata nu s-a lăsat. Scopul său era să păstreze
modele de costume naționale ale găgăuzilor, obiecte
de uz casnic, unelte de muncă și tot ce ține de
găgăuzi.
— Ludmila Caracioban

Și Caracioban i-a provocat pe consăteni ca aceștia să aducă tot ce

poate deveni exponat de muzeu. Iar elevilor săi le-a promis că pentru
fiecare astfel de «exponat» vor primi câte un «cinci».

«Chiar din prima zi, elevii au adus costume naționale. Numai că după
ce s-au terminat lecțiile, copiii au rugat să li se restituie lucrurile
aduse. Și el n-a avut de ales, decât să restituie totul», a menționat
Ludmila Caracioban.
Și totuși, consătenii au început, câte puțin, să aducă îmbrăcăminte
găgăuză și obiecte de uz casnic.
Dumitru Caracioban le păstra într-o moară de vânt primele
exponate pe care a reușit să le adune. Tot acolo a organizat și
primele excursii.
În anul 1966, la moară deja nu era loc pentru exponate și, pentru a le
aranja, a fost oferită vechea clădire a sovietului sătesc, care tocmai se
eliberase. Acest an este considerat dată a fondării muzeului.

Inițial, Caracioban continua să lucreze ca voluntar. Abia peste un an

au început să-i plătească salariu, acesta fiind acordat de kolhozul
«Pravda», fondat mai devreme, în Beșalma. Obținând susținerea
autorităților locale, muzeul a început să se dezvolte, să stabilească
contacte cu turcologi din diferite țări (găgăuzii sunt urmași ai
popoarelor turcice), și-a întemeiat propria bibliotecă și fonotecă.

Ludmila Caracioban
Tata mergea în sate îndepărtate, scotocea poduri, răscolea vechituri,
căuta fir cu fir tot ce putea să prezinte valoare. Mulți savanți care pe
atunci vizitau satul Beșalma spuneau că această muncă este eroică și,
împreună cu lucrări științifice, dăruiau muzeului hârtie fotografică,
rechizite de birou.

Cauza familiei
La începutul anilor 1980, Dumitru Caracioban a fost nevoit să
părăsească muzeul, din motive personale. Imediat, sursa de cultură
găgăuză numai era importantă pentru nimeni. Sub pretextul
reparației, el a fost închis, apoi transformat în muzeul kolhozului
«Pravda».

După moartea lui Caracioban, în anul 1986, copiii au decis să continue

cauza vieții sale. Fiul său, Afanasie Caracioban, a adunat o nouă
echipă de tovarăși de idei, a schimbat expoziția muzeului, a readus
aici vechile exponate.

Șapte ani mai târziu, în anul 1993, satul Beșalma a fost inclus în
buletinul periodic al UNESCO, ca izvor unic de cultură găgăuză. Aici
iar au început să vină turiștii. Muzeul a fost luat sub «aripa» Direcției
de cultură a Găgăuziei.

Afanasie Caracioban, sculptor și doctor în științe, nu a reușit să se

ocupe mult timp de muzeu, astăzi el predă sculptura și arta plastică la
Universitatea Gazi din Ankara. Iar în ultimii 22 de ani, muzeul este
condus de sora sa, Ludmila Caracioban.

“
Eu sunt pedagog de specialitate, am lucrat în școală
timp de 18 ani. Am visat să-mi dedic toată viața
copiilor, însă trebuia să continuu cauza tatălui.
— Ludmila Caracioban

«Eu îi știam pe găgăuzi, dar nu-i cunoșteam»

Astăzi, în echipa muzeului sunt 13 persoane. Acești oameni se ocupă
de știință și se străduiesc să completeze mereu fondurile instituției.

Ludmila Caracioban ne-a comunicat că muzeul este vizitat de mulți

turiști din diferite regiuni ale Moldovei, dar și din diferite țări. În anul
2018, muzeul din Beșalma a fost vizitat de oaspeți din 44 de țări ale
lumii.

«Îmi amintesc că acum vreo doi ani, a fost la noi un grup de profesori
participanți la conferința din august, din Găgăuzia. […] Unul dintre ei
mi-a strâns mâna și mi-a spus: "Eu îi știam pe găgăuzi, am auzit despre
ei, dar nu-i cunoșteam pe găgăuzi. Vă mulțumesc!"», a recunoscut
Ludmila Caracioban.

Colaboatorii muzeului au mai menționat că, venind la găgăuzi, străinii

caută neapărat, din timp, informații din internet despre poporul
găgăuz și despre istoria acestuia. Iar locuitorii Moldovei, venind în
Găgăuzia, de regulă, nu se prea interesează de tradițiile și cultura
localnicilor. De aceea colaboratorii muzeului din Beșalma încearcă să
descopere altfel, pentru ei, unul din popoarele Moldovei, să le
trezească interesul pentru istoria și cultura acestuia. Ludmila
Caracioban speră foarte mult că ei vor reuși acest lucru.

Pe teritoriul Moldovei moderne, găgăuzii au început să se mute,

masiv, acum 200 de ani, ocupând stepa pustie a Bugeacului. Anume
aici s-a format conștiința găgăuzilor, consideră istoricii. Însă despre
istoria și proveniența găgăuzilor și acum au loc polemici științifice:
cine sunt ei, de unde? Dacă doriți să aflați mai multe despre găgăuzi și
despre cum au apărut ei în Moldova, puteți citi unul dintre
materialele proiectului special al NM – «Gagauz adamlîk. Cum a
devenit Moldova casă comună pentru diferite popoare».

Gagauz adamlîk
Cum a devenit Moldova casă comună pentru diferite popoare. Partea
a II-a

Detalii

Textul este scris în cadrul proiectului «Școala NM pentru jurnaliștii

regionali»

Text: Elena Ratcoglo
Prezentare: Cristina Demian
Главное фото: discover.gagauzia.today

Share

Despre proiect

Redacția

Publicitate

Drepturi de autor
Contacte

Toate informațiile postate pe newsmaker.md, sunt protejate în conformitate cu legislația Republicii

Moldova cu privire la drepturile de autor. Utilizarea materialelor și fotografiilor deținute de NewsMaker
este posibilă numai cu permisiunea redacției. Pentru regulile de retipărire a materialelor NewsMaker,
consultați secțiunea "Informații Juridice".
Digital Magic by NewsMaker IT Team

 Citește
 

 Vezi
 

 Joacă
 


Будь с нами

E-mail:Alege limba pentru abonare Русский Română English 

 
Digital Magic by NewsMaker IT Team

 
SH AR ES