PRELIMINARII

Disciplina Literatura pentru copii are un rol deosebit de important în formarea personalităţii
elevilor de la profilul pedagogic, specializarea educatori, pentru achiziționarea unor deprinderi şi
abilităţi necesare pentru afirmare în plan professional și personal. Însușirea, actualizarea continuă şi
ridicarea nivelului de cunoaştere, a deprinderilor şi a competenţelor sunt considerate condiţii
preliminare pentru dezvoltarea tuturor cetăţenilor în vederea implicării acestora în societatea
învăţării, de la cetăţenia activă la integrarea pe piaţa muncii (cf. European Report on Quality
Indicators of Lifelong Learning - Fifteen Quality Indicators, 2002, Comisia europeană; Olivier de
Schutter, Notis Nebessis, John Paterson, La gouvernance dans l’Union européenne, 2001).

Pe parcursul anilor de studiu la colegiu, elevii trebuie să-şi consolideze competenţele de

comunicare, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se
exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi
scrise, în diverse situaţii de comunicare. Studiul literaturii pentru copii contribuie la formarea unei
personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze
opţiuniile, dotate cu sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale , manifestând
interes pentru varietatea formelor de expresie artistică.

Cursul Literatura pentru copii și citirea expresivă pentru specialitatea 1203 Pedagogie
Preșcolară include atât opere care, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate și nivelul
realizării artistice sunt capabile să intre în relații afective cu cititorii mici, cât și opere care contribuie
la formarea personalității elevilor apți să se afirme într-o societate multiculturală.

Pentru a fi incluse în literatura pentru copii, operele literare selectate trebuie să respecte
următoarele criterii:

 să aibă valoare artistică și estetică;

 să fie accesibile pentru diferite categorii de vârstă;
 să aibă valoare educativă;
 să reflecte universul caracteristic copiilor;

Literatura pentru copii explorează aproape toate genurile și speciile literare . Aceasta se
datorează faptului că micii cititori au interese variate, sunt curioși , creativi.

Cursul începe cu studierea literaturii populare: basmul, povestea, legenda, snoava, balada,
doina, cântecul de leagăn, poezia ludică , apoi continuă cu literatura cultă- română și universală.

1
 Pentru a conștientiza valoarea instructiv-educativă și formativă a literaturii pentru copii,
viitorii specialiști trebuie să fie pasionați de lectură, să se documenteze permanent din sursele
literare, să cunoască psihologia vârstelor, să trezească gustul pentru lectură prin tehnici și strategii
interactive: teatrul poetic, șezătoarea, aniversări și comemorări ale scriitorilor etc.

Structural, disciplina este constituită din două compartimente: Literatură pentru copii și
Citirea expresivă ; primul compartiment vizează studiul literaturii pentru copii, al doilea
compartiment reprezintă o treaptă superioară în procesul perfecționării citirii, care descoperă
conținutul logic , emotional și musical al operei literare. Citirea expresivă este știință, tehnică, artă,
care creează măiestria artistică.

Structura curriculumului:

I. Cadrul conceptual;
II. Valori și atitudini;
III. Competențe-cheie transversale;
IV. Competențe specific;
V. Administrarea disciplinei conform planului de studii;
VI. Tematica și reprezentarea orientativă a orelor;
VII. Subcompetențe și conținuturi;
VIII. Modalități de realizare a competențelor și conținuturilor;

I. CADRUL CONCEPTUAL AL DISCIPLINEI:

I. Cursul Literatura pentru copii și citirea expresivă, cu cifrul 1203, pentru Colegiile
Pedagogice, reprezintă un document normativ și reglator privind instruirea elevilor ce voiesc să
devină educatori la grădiniță. Studierea acestui curs este axată pe tendințele moderne în educație , pe
metodologia literaturii, pedagogiei etc. Varietatea textelor va stimula interesul copiilor pentru
procesul învăţării prin lectură şi pentru produsele rezultate din lectură.

Scopul general al studiului: formarea și dezvoltarea la elevi a culturii literar-artstice prin

interpretarea valorilor literare, prin achiziționarea unui instrumentar teoretic aferent activității
literar-artistice; valorificarea diferitelor tipuri de lectură – de la cognitivă la scenică – va impune, la

2
această etapă de cunoaștere, să se insiste asupra sonorizării calitative a textelor, să se aplice intonația
adecvată și dicția corectă în limba română.

Cultura literar-artistică reprezintă un sistem de competențe lectorale/literare a operelor de

diferite genuri și specii; învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoștințe, capacități, deprinderi și
atitudini, ce formează o competență școlară.

Principiile care stau la baza realizării competenței :

a. continuitatea reflectată în obiectivele și conținuturile stabilite;

b. adaptarea la particularitățile de vârstă ale copiillor;

c. centrarea pe aspectul formativ-participativ al instruirii: receptarea adecvată și interpretarea

proprie

a textelor literare pentru a cultiva experiențe estetice/ literare proprii;

d. individualizarea și diferențierea învățării;

e. dezvoltarea și inovarea , realizate prin subiecte noi , destinate să contribuie la achiziționarea

cunoștințelor moderne , pe plan național și internațional;

f. axarea pe joc: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare cu

importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului, modalitate de exprimare a conţinutului
psihic al copilului, acesta obţine, astfel, informaţii preţioase, pe care le poate utiliza, ulterior, în
activităţile de învăţare;

II. VALORI ȘI ATITUDINI:

1.flexibilitate și dinamism în procesul de predare-învățare-evaluare;

2.stimularea curiozității, imaginației, încrederii în forțele proprii și a gustului pentru lectură ;
3.înțelegerea valorilor morale, naționale, estetice, religioase, sociale;
4.încredere în propriile abilități de comunicare;
5.atitudine pozitivă în procesul comunicării;
6.interes pentru comunicarea interculturală;

3
 III.COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE

Continuând şi valorificând firesc competenţele formate în cadrul disciplinelor din

curriculumul obligatoriu, cursul propus va contribui la formarea/dezvoltarea unor competenţe-cheie:
-competențe de învățare/ de a învăța să înveți;
- competențe de comunicare în limba maternă;
-competențe de comunicare într-o limbă străină;
-competențe acțional-strategice;
-competențe de autocunoaștere și autorealizare;
-competențe interpersonale, civice și morale;
-competențe de bază în matematică, științe, tehnologie;
-competențe digitale , în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale(TIC);
-competențe culturale, interculturale;
-competențe antreprenoriale;

IV. COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI:

 la nivel de cunoaștere:
-formarea capacității de a analiza operele literare;
-asimilarea lexicului nou, care facilitează comunicarea și asigură logica, corectitudinea, coerența
exprimării orale;
- receptarea și producerea mesajelor orale, folosind strategii de comunicare adecvate;

 la nivel de înțelegere și aplicare:

-înțelegerea/producerea unor mesaje/ comunicări utilitare;
-manifestarea interesului pentru cunoaşterea lumii prin lectură;
-comentarea unor secvențe din operele propuse;

 la nivel de integrare:
-utilizarea corectă a limbii române în receptarea mesajelor literare/nonliterare;
-relevarea valorilor morale și estetice ale textului;
-interpretarea unor opere/secvențe din opere;

4
 V. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI:

nr. de ore evaluare

anul semestrul nr.de nr.de ore
total din ele
predării săptămâni săptămânal
teoretice practice

5 16 2 32 14 18

III 6 17 2 34 16 18 examen

7 16 3 48 38 10

8 12 4 48 32 16 teză

total 162 100 62

VI.TEMATICA ȘI REPREZENTAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR:

Număr de ore
Subiectul total teorie aplicare

Capitolul I 52

Noțiuni introductive 2 2 -
Creația poulară orală- parte componentă a culturii naționale 4 3 1
Poveștile populare 4 2 2
Basmul 4 2 2
Povești zoomorfice 4 2 2

5
Povești nuvelisice 4 2 2
Poezia obiceiurilor calendaristice 4 2 2
Snoava 4 2 2
Legenda 4 2 2
Balada 4 2 2
Lirica populară 4 2 2
Speciile genului aforistic și enigmatic 4 2 2
Folclorul copiilor 6 2 4

Capitolul II- 96 ore

Sudierea operelor scriitorilor clasici și contemporani

Mihai Eminescu . Noțiuni despre citirea expresivă 4 2 2

Ion Creangă. Dicția, vocea 4 2 2
Vasile Alecsandri. Pauzele logice și psihologice 6 2 4
Alecu Donici. Pauzele psihologice 2 1 1
Tudor Arghezi 4 1 3
Emil Gârleanu 4 2 2
Mihail Sadoveanu 4 1 3
Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Pauzele ritmice/ 4 1 3
psihologice
Ion Druță 4 2 2
Dumitru Matcovschi 4 1 3
Liviu Deleanu. Corelația pauze/ punctuație 2 1 1
Otilia Cazimir 2 1 1
Ion Luca Caragiale.Timbrul vocii 2 1 1
Ionel Teodoreanu 2 1 1
George Coșbuc 4 1 3
Cezar Petrescu 4 1 3
George Topârceanu. Melodia tonului 4 1 3
Aureliu Busuioc 4 1 3
Elena Farago 2 1 1

6
 Nicolae Labiș 2 1 1
Vasile Romanciuc 4 1 3

Grigore Vieru 4 1 3
Spiridon Vangheli 4 1 3
Constantin Chiriță 2 1 1
Ion Vatamanu 4 1 3
Petru Cărare 2 1 1
Victor Eftimiu 4 1 3
Emilia Plugaru 2 1 1
Iulian Filip . Tempoul, ritmul lecturii 2 1 1

Capitolul III- 10 ore

Studierea operelor din literatura universală

Hans Cristian Andersen 2 1 1

Hector Malot 2 1 1
Victor Hugo 2 1 1
Marc Twain 2 1 1
Jack London 2 1 1

7
 VII. SUBCOMPETENȚE ȘI CONȚINUTURI:
CAPITOLUL I
subcompetențe
o să identifice particularitățile literaturii
pentru copii;
o să argumenteze necesitatea valorificării
literaturii pentru copii;
o să explice specificul și rolul literaturii
pentru copii în formarea personalității;
o să dezvolte interesul pentru creația
populară orală;
o să analizeze contribuția scriitorilor în pro-
o movarea culturii naționale;
o să cerceteze diverse tehnici de vorbire;
o să interpreteze fenomenele literare în
contextual culturii spiritual românești;
o să distingă elementele structurale , de
compoziție, limbaj ale poveștii ;
conținuturi
Noțiuni introductive
o Istoricul apariției și dezvoltării
literaturii pentru copii;
o Conceptul literatura pentru copii;
o Specificul literaturii pentru copii;
o Valoarea instructiv-educativă și
formativă a disciplinei;
1.Creația populară orală-parte
componentă a culturii naționale
o Genuri și specii folclorice
o Contribuția scriitorilor la
valorificarea folclorului
o Tehnica vorbirii, respirația, tipurile
ei
o Vocea, intensitatea , înălțimea,
tempoul, timbrul vocii, intonația,
o Lectura poveștii populare
„Cenușar-Voinicul”
2.Poveștile populare
o Definire;
8
o să citească expresiv, conștient, coerent o Clasificare;
o să definească povestea; o Structură;
o să identifice similitudini între diferite o Trăsături specific( elemente fictive,
tipuri de poveste; formule inițiale, mediane, finale;
o să folosească TIC pentru documentare; întâmplări tipice; importanța
educațională) ;
o Lectura poveștii „Voinicul cel cu
cartea în mână născut” (culeasă de
Petre Ispirescu) ;
o să argumenteze specificul basmului; 3.Basmul
o să identifice similitudini între diferite o Definire;
tipuri de basm; o Tematica basmelor
o să determine strategiile de lucru la citirea o Fabulos și real în universul
pe roluri a unor fragmente de basm; basmului;
o să distingă elementele structurale , de o Caracterul alegoric al basmului;
compoziție, limbaj ale basmului ; o Personajele basmului;
o Comentarea basmelor „Făt-Frumos
din Lacrimă” de M.Eminescu,
„Fata babei și fata moșneagului” de
Ion Creangă;
4. Povești zoomorfice
o să identifice alegoria; o Tematica, fondul de idei;
o să determine morala; o Caracterul alegoric;
o să caracterizeze personajele; o Morala;
o să formuleze tema, mesajul; o Personajele;
o Lectura poveștilor „Ursul păcălit de
vulpe”, „Capra cu trei iezi” de Ion
Creangă;
5.Povestea nuvelistică
o să argumenteze esența poveștilor o Specificul ei;
nuvelistice; o Tematica, conținutul de idei;
o să elaboreze scheme /diagrame ce o Personajele;

9
 ilustrează diferențele dintre diferite tipuri
de poveste;
o să deducă mesajul operelor;
o să evidențieze specificul / rostul
obiceiurilor calendaristice românești;
o să determine rolul OC pentru educarea
sentimentelor patriotice, dragostei față de
țară;
o să însceneze OC;
o să comenteze unele snoave;
o să caracterizeze personajele basmelor;
o să identifice componentele de structură și
de limbaj;
o să deducă diferențele dintre legende și
alte specii ale genului epic;
o să clasifice legendele;
o să comenteze lexicul legendelor;
o să interpreteze fenomenele literare în
contextual culturii spirituale românești;
o Lectura poveștilor „Fata ciobanului
cea înțeleaptă”, „Mielușica
argatului” (povești populare) ;
6.Poezia obiceiurilor
calendaristice
o Colindele, urăturile, sorcova;
o Teatrul folcloric;
o Folclor al obiceiurilor de
primăvară, vară (Paparuda,
Drăgaica, Sânzâienile ec.) ;
7.Snoava
o Particularitățile speciei
o Personajele tradiționale și
semnificația lor (Păcală,
Tândală,Nătăfleață, Pepelea) ;
o Comentarea snoavelor „Argatul
și boierul”, „Cinstea lui
Păcală”, „Cum a scos Păcală
soarele din fântână” ;
8.Legenda
o Definirea legendei;
o Clasificarea legendelor;
o Citirea expresivă și comentarea
legendelor „Stejarul din Borzești„ ,
„Legenda berzei” , „Legenda
Tricolorului”;
10

o să delimiteze elementele de
structură;
o să extragă/ explice termenii specifici
baladei;
o să marcheze , prin intonație, pauzele
logice și psihologice;
o să utilizeze diverse strategii de citire
expresivă ;
o să comenteze motivele literare/
figurile de stil;
o să pună în valoare bogăția sufletului
românesc;
o să enunțe caracteristicile liricii
populare;
o să explice sensul incifrat al operelor
cercetate;
o să stabilească legături dintre
informațiile din text și faptele de
viață;
o să formulize opinii despre personaje,
comportamente , fapte, justificând,
cu argumente, punctul de vedere;
o să identifice și să valorifice funcția
formativă a folclorului;
o să cerceteze structura folclorului copiilor;
o să analizeze limbajul folclorului copiilor;
CAPITOLUL II
9.Balada
o Clasificarea baladei;
o Conflictul;
o Citirea și comentarea baladelor
„Ilincuța”, „Ștefan Vodă și codrul”,
V.Alecsandri;
o Pauzele logice și psihologice;
10.Lirica populară
o Clasificarea liricii populare
o Doina- creație specifică
folclorului românesc;
o Citirea expresivă și
comentarea doinelor „Altarul
o Mănăstirii Putna”, „Dorul
româncei”, „Dorul” (culese de
V.Alecsandri);
11. Literatura aforistică și
enigmatică
o Clasificarea operelor;
o Proverbe, zicători, ghicitori,
cimilituri;
o Importanța literaturii aforistice în
dezvoltarea intelectuală a copiilor;
12.Folclorul copiilor
o Cântecul de leagăn;
o Motivele cântecelor de leagăn;
o Folclorul creat de copii;
11
 Opere ale scriitorilor clasici , moderni, contemporani
o să argumenteze valoarea operei
eminesciene pentru dezvoltarea
personalității copiilor;
o să aplice normele limbii literare în
contexte variate;
o să citească/ recite expresiv;
o să deducă importanța prieteniei
dintre Mihai Eminescu și Ion
Creangă pentru viață/opera;
o să enunțe importanța
copilăriei în crearea /
dezvoltarea personalității;
o să citească expresiv,
conștient, să țină cont de
pauzele logice;
o să formuleze / argumenteze
opinii despre personaje,
comportamente, fapte;
o să extragă regionalismele
din text și să le explice;
o să exploreze poeziile
peizajistice pentru a
evidenția valoarea
educativă a pastelurilor;
o să recepteze mijloacele
specifice poeziei lui
Alecsandri;
o să comenteze mijloacele
13.Mihai Eminescu
o Repere biografice;
o Prietenia cu Ion Creangă;
o Cercetarea folclorului;
o Comentarea/ citirea expresivă a
operelor „Somnoroase păsărele”,
„La mijloc de codru des”, „Ce te
legeni”, „Stejarul”;
o Ortoepia, intonația , pauzele logice;
14 Ion Creangă
o Copilăria. Anii de școală;
o Poveștile lui Ion Creangă;
o Citirea expresivă și comentarea
poveștilor „Punguța cu doi bani”,
„Fata babei și fata moșneagului”,
„Capra cu trei iezi”, „Cinci pâini” ;
o Caracterizarea personajelor;
o Limbajul regional. Elemente
umoristice și satirice
o Pauzele logice;
15. Vasile Alecsandri
o Pastelurile- splendide tablouri de
natură; „Noaptea”, „Dimineața”,
„Semănătorii”, „Concertul în luncă”,
„Viscolul”, „Sania”;
o Povestirea „Vasile Porojan”
o Volumul de poezii „Ostașii noștri” ;
12
 artistice / motivele literare;
o să caracterizeze
personajele;
o să clasifice fabulele ;
o să stabilească corelația
personaje/ viață;
o să citească expresiv, conștient;
o să explice alegoria;
o să identifice și să valorifice
valențele formative ale
poeziilor argheziene;
o să citească expresiv ;
o să identifice valoarea
expresivă a operelor;
o să interpreteze istoriile
relatate;
o să valorifice valențele
formative ale operelor ce
promovează dragostea față
de animale;
o să deducă valoarea artistică
și educativă a operelor;
o să relateze conform
momentelor narațiunii;
o să elaboreze portrete
16.Alecu Donici
o Informații biografice;
o Fabulele traduse/ originale;
o Contribuția lui Donici la dezvoltarea
fabulei;
o Valoarea educativă a fabulelor
„Două poloboace”, „Măgarul și
privighetoarea”, ”Racul”, „Musca la
arat”;
o Pauzele psihologice;
17.Tudor Arghezi
o Repere biografice
o Poeziile „Zdreanță”, „Fetica„,
„Tâlharul pedepsit”, „Inimă de
câine”
18.Emil Gârleanu
o Informații biografice;
o Tema copilăriei/ copilului în
operele scriitorului;
o Volumul ”Din lumea celor ce nu
cuvântă”; povestirile
„Căprioara”, „Fricosul”,
„Gândăcelul”, „Când stăpânul
nu-i acasă”;
19.Mihail Sadoveanu
o Referințe biografice;
o Opere pentru copii;
o „Dumbrava minunată”,
13
 fizice/ morale;
o să extragă/ comenteze
figuri de stil;
o să caracterizeze
protagoniștii;
o să menționeze rolul
bunicilor în viața
personajelor;
o să operaționalizeze
termenii științifici;
o să identifice/ comenteze
motivele ce elucidează
copilăria;
o să caracterizeze
personajele;
o să reflecteze la importanța
muncii în viața fiecărui
om;
o să redea sentimentele
lectorale prin intermediul
pauzelor psihologice;
o să elucideze motivele specifice
literaturii pentru copii;
o să identifice / comenteze
mijloacele artistice;
o să explice variantele regionale ale
unor cuvinte;
o să citească conștient, coerent;
caracterizarea personajelor,
identificarea temei și
mesajului;
o Comentarea mijloacelor
artistice;
20.Barbu Ștefănescu-Delavrancea
o Creația pentru copii;
o Comentarea textelor „Bunicul„,
„Bunica; temele centrale, valoarea
educațională;
o Pauzele ritmice. Pauzele
psihologice;
21.Ion Druță
o Informații biografice;
o Tema copilăriei în creația prozatorului;
o Operele „Cenușica”, „Povestea furnicii”,
„Balada celor cinci motănași”; „Trofimaș”
(secvență din romanul „Frunze de dor”);
o Lexicul și stilul creațiilor druțiene;
22.Dumitru Matcovschi
o Creația pentru copii;
o Poeziile „Patrie”, „Micul
cosmonaut”, „Ploaie”;
o Povestirile „A venit primăvara”,
„Creionul roșu”;
o Valoarea educativă a operelor
scriitorului;
23.Liviu Deleanu
14
 o să cerceteze itinerarul
biografic al scriitorului;
o să comenteze sistemul de
imagini artistice;
o să aplice normele
ortografice, ortoepice ,
semantice, punctuaționale ,
stilistice ale limbii române;
o să citească expresiv;
o să identifice/ comenteze
motivele/ figurile de stil;
o să compare poeziile a doi
autori din aceeași generație;
o să determine importanța
animalelor în viața omului;
o să aplce diverse tehnici de
lectură a textului;
o să caracterizeze
protagonistul;
o să identifice universul
specific copilăriei;
o să elucideze influența nefastă
a războiului asupra destinelor
personajelor;
o să elaboreze schema
relațională a personajelor;
o să relateze conform
momentelor narațiunii;
o să comenteze motivele/
figurile de stil;
o Repere biografice;
o Comentarea poeziilor „Pic-pic-pic”,
„Am o stropitoare”, „La telefon”;
o Corelația pauzelor cu semnele de
punctuație;
24.Otilia Cazimir
o Clasificarea poeziilor;
o „Baba Dochia”, „Mâțișorii”,
„A-nflorit o păpădie”, „De pe-o bună-
dimineața”, „Pentru tine, Primăvară”,
„Vara”, „Fetița alintată”;
o Melodia tonului;
25. Ion Luca Caragiale
o „Bubico”, valori etice în opera;
o Timbrul vocii;
26. Ionel Teodoreanu
o „Ulița copilăriei”, importanța ;
baștinei în viața omului;
27. George Coșbuc
o „Cântece de vitejie”, evocarea
trecutului istoric;
28.Cezar Petrescu
o „Fram, ursul polar”, problema
animalelor detașate de spațiul
natural;
29.George Topârceanu
o „Rapsodii de toamnă„ umorul
15
 o să identifice sursele
umorului;
o să caracterizeze personajele
o să elaboreze planul simplu de idei
o să susțină un discurs în fața colegilor
o să citească expresiv;
o să comenteze mijloacele artistice;
o să traseze paralele între personaje
o să elaboreze filme de scurt metraj
o să citească expresiv
o să deducă semnificația limbajului
poetic;
o să menționeze importanța
creației vierene în contextual
literaturii naționale și
universal;
o să citească expresiv, conștient,
coerent;
o să evidențieze / comenteze
valorile etice ale operelor
cercetate;
o să observe structura textelor
o să elaboreze rezumate
o să recepteze mesajul
o să evidențize specificul
literaturii de aventuri;
o să elaboreze rezumatul unor
specific autorului;
30.Aureliu Busuioc
o „Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă”, „Marele
Rățoi Max”.Schema relațională a
personajelor.
o Determinarea temei și mesajului
31.Elena Farago
o Volumul ”Bobocica”; prezentare generală;
evidențierea sensibilității și afectivității
copilului;
32.Nicolae Labiș
o ”Păcălici și Tăndăleț”; paralele
între personaje;
33.Vasile Romanciuc
o Volumul „Doi iezi”, viziunea lirică a
poetului;
34.Grigore Vieru
o Copilul în poezia lui Gr.Vieru. ”De leagăn”.
”Cinstirea proverbelor”, „Pe la noi”, „Hora
prieteniei”, „Puii”, „Casa noastră”; valoarea
etică a operei scriitorului;
o Funcția psihologică a melodiei tonului;
35.Spiridon Vangheli
o „Băieţelul din coliba albastră”. Structura
originală a textelor; „Copiii în cătușele
Siberiei”, evocarea evenimentelor istorice;
36.Constantin Chiriță
o „Cireşarii”(volumul I). Problema prieteniei și
spiritului de echipă;
16
 capitol;
o să caracterizeze personajele;
o să explice faptele de limbă
în diferite stiluri funcționale;
o să explice termenii noi;
o să utilizeze sursele
lexicografice, enciclopedice,
literare, metaliterare de
documentare;
o să comenteze textul dramatic
în limita standardelor de
conținut;
o să însceneze secvențe din
feerie;
40.Emilia Plugaru
o să caracterizeze personajele;
o să citească fluent, conștient;
o Să cunoască și să înțeleagă
procesul literar românesc în
contextual culturii naționale
și universal;
CAPITOLUL III
Studierea operelor din literatura universală
o să aplice tehnicile științifice
adecvate competențelor de
muncă intelectuală;
37. Ion Vatamanu
o „Aventurile lui Atomică”, elemente
fictive în operă;
38.Petru Cărare
o ”Tropoțel ajunge primul”; umorul și
bonomia autorului;
39.Victor Eftimiu
o ”Înșiră-te, mărgărite”-o rafinată feerie
folclorică, sinteză a mitologiei
românești;
o „Bunicul de după flacăra lumânării„;
istoria privită prin prisma copiilor;
41.Iulian Filip
o Iulian Filip. ”Moara cu plăcinte”-
întâmplări și momente din lumea
fascinantă a copilăriei;
o Tempoul și ritmul;
42.Hans Cristian Andersen
o „Fetița cu chibriturile”,
„Degețica”, „Frumoasa
adormită”;
17
 o să elaboreze scheme relaționale 43. Hector Malot
o să elaboreze rezumatele unor o „Singur pe lume”. Peripețiile
capitol; protagonistului;

o să integreze lexicul terminologic 44.Victor Hugo

necesar studierii disciplinelor o Fragment din romanul
școlare din toate ariile „Mizerabilii”, copilăria
curriculare în vocabularul active; personajelor Gavroche și Cosette
o să aplice TIC pentru interprtarea 45.Marc Twain.
textului; o „Prinț și cerșetor”. Comentarea
capitolului II, „Copilăria lui
Tom”
o Imaginarea celor relatate în text;
o să explice modalitățile de a 46.Jack London
rezista în condiții extremale, o Jack London. „Colţ alb”.
abordate, în opera; Problema rezistenței omului în
o să caracterizeze protagonistul; situații extremale;
o Importanța stărilor emoționale la
interpretarea textului;

Metode/ tehnici de predare/ evaluare:

Metodele/ tehnicile alcătuiesc un sistem educațional coerent. El prezintă însă anumite

caracteristici si implicații , care pot oferi posibilitatea realizarii unei anumite clasificări (tipologii).

Aceasta inseamnă, de fapt, evidențierea diversității ăn unitatea ansamblului metodologic

didactic. Cu titlul informativ, fără intenții exhaustive și definitive, se pot menționa urmatoarele tipuri
de metode:

a) metode clasice (tradiționale) : expunerea orală, conversația demonstrația intuitivă, lectura (studiul
cu cartea) etc; acest tip de clasificare și-a diminuat mult caracterul, deoarece toate aceste metode

18
„vechi" și-au integrat elemente noi, moderne, cum ar fi: dialogul, demonstrația cu ajutorul
mijloacelor audio-vizuale, experimentul etc;

b) metode modern : descoperirea si problematizarea, modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de

idei, studiul de caz etc; acest tip de clasificare avea sens acum 3-4 decenii; astazi nu mai pot fi
considerate „moderne", căci s-au integrat ca metode normale, obișnuite in realizarea procesului de
predare-invățare; mai mult, unele dintre ele cum sunt: modelarea, problematizarea etc. se foloseau
intr-o anumită pondere și in trecut, fără sa fie evidențiate in mod expres;

c) metode de predare, care servesc mai mult actului comunicarii din partea profesorului: expunerea
orală sub forma de prelegere, demonstrația, conversația, evaluarea etc;

d) metode de invățare, care servesc mai mult elevilor (studentilor) în actul asimilarii (dobandirii)
cunostintelor: studiul cu cartea și studiul individual, descoperirea, exercițiul etc;
e) metode de predare-invatare, cum ar fi predarea si învatarea in echipa, experimentul, asaltul de idei,
simularea etc;

f) metode acționate: experimentul, exercitiul - prin rezolvări de probleme teoretice sau efectuarea
lucrărilor practice în laborator și atelier: conversația, instruirea asistată de calculator etc;

g) metode de cunoastere (explorare) directă: observația, experimentul, studiul de caz;

h) metode de cunoastere (explorare) indirecta: demonstrația intuitiva de substituție, modelarea,
simularea etc;

I) metode de evaluare - probele scrise, orale si practice, testele docimologice etc;

j) metode cu caracter de cercetare: observația, experimentul, convorbirea, chestionarul, metoda

statistica, analogia, inductia, deductia, asaltul de idei, studiul de caz etc.

19
 Bibliografie
1. Băieșu, Nicolae- Metodica familiarizării preșcolarilor cu proverbe și zicători, Chișinău,
Lumina, 1993
2. Bujor, Ala, Pagini alese din literatura pentru copii, Chișinău, Editura „Epigraf”, 2005

3. Călinescu, G. – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ediţia a II-a, revăzută
şi adăugită, Ediţie şi prefaţă de Al. Piru, Editura Minerva, Bucureşti, 1982;
4. Cioculescu, Şerban; Streinu, Vladimir şi Vianu, Tudor – Istoria literaturii române moderne,
Ed.Eminescu, Bucureşti, 1985 :
5. Constantinescu, Pompiliu – Scrieri, vol. I-VI, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967-
1972
6. Cornea, Paul – Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
7. Crăciun, Gheorghe – Introducere în teoria literaturii, Editura Magister/Cartier, Braşov, 1997;
8. Crohmălniceanu, Ov. S. - Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-IIIII,
Bucureşti, Editura Minerva, 1972;
9. Curriculum-ul educației copiilor în instituțiile preșcolare de diferite tipuri, Chișinău, MÎIȘPP,
1997
10. Harghel , Ana, Citirea expresivă, Chișinău, Editura Lumina, 1983
11. Istoria literaturii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1964;
12. Legendele românilor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1990;
13. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Bucureşti, Editura Minerva, 1973;
14. Manolescu, Nicolae - Arca lui Noe, vol. I, II, III, Bucureşti, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,
1981, 1983;
15. Piru, Al. – Istoria literaturii române de la început până azi, Ed.Univers, Bucureşti, 1981
16. Simion, Eugen – Scriitori români de azi, vol. I-IV, Bucureşti, Editura Cartea Românească,
1974-1989;

20
17. Şindrilaru, Florin – Antologia poeziei româneşti culte de la Dosoftei până în 1993, Editura
Teora, Bucureşti, 1998;

21