Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Managementul Clasei de Elevi - Compress
Managementul Clasei de Elevi - Compress
Studiu de caz
1.Definirea problemei
Iniţialele elevului: N.A.
Vârsta:14 ani
Date privind mediul de provenienţă:
•Elevul provine din mediul urban;
•Părinţii săi au emigrat într-o altă ţară.
•Locuieşte împreună cu fratele său şi bunicii săi.
Problema cu care se confruntă: Performanţe şcolare scăzute
2.Descrierea problemei, în plan :
Cognitiv
Datorită plecării în străinătate a părinţilor săi, elevul simte că nu mai are cui să îi dea
anumite explicaţii legate de situaţia lui şcolară, că nu are cine să îl controleze din acest punct
de vedere și încetează să mai acorde o atât de mare importanţă studiului, în ciuda faptului că
este conştient de faptulcă atât persoanele care au grijă de el, respectiv bunicii săi, dar şi
părinţii lui doresc ca el să aibă numai note bune.
Afectiv
Plecarea în străinătate a părinţilor are un efect negativ în ceea ce ţine de planul afectiv
alelevului. La plecarea acestora, elevul s-a simţit confuz. Acest lucru se întâmpla, deoarece
credea că cei doi fie nu îi iubesc foarte mult pe el şi pe fratele lui, pentru că fiind plecaţi în
străinătate, ei nu mai puteau să aibe la fel de multă grijă de ei, nu mai puteau să comunice la
fel de bine, nu mai puteau să îşi manifeste la fel de bine afecţiunea. Pe de altă parte, gestul
părinţilor de a pleca în străinătate este văzutde elev şi ca o dovadă de iubire a părinţilor faţă
de el şi de fratele lui, deoarece crede că cei doi au ales să aibe o viaţă departe de ei şi de restul
familiei lor, pentru a le putea asigura lor un trai mai bun.
Comportamental
În ceea ce ţine de comportamentul elevului faţă de familia sa, acesta este schimbat.
Fiind fratele mai mare, simte că trebuie să îşi protejeze fratele mai mic şi manifestă
sentimente negative mai puternice şi o atitudine mai agresivă faţă de cei care încearcă să îi
facă vreun rău acestuia. El vede înacestea un mod de a-l proteja. Atunci când fratele său a
început să plângă, deoarece a luat o notă foarte mică, el a încercat să poarte o discuţie cu
profesorul care i-a acordat aceea notă fratelui său, pentru a modifica nota sau pentru a nu o
trece în catalog, dar văzând că profesorul nu se lasă înduplecat, acest lucru cauzându-i
probleme şi aproape fiind exmatriculat. Prin acest comportament, elevul a dorit să arate că
fratele său este protejat, chiar dacă părinţii lor sunt plecaţi în străinătate. În ceea ce ţine de
atitudinea faţă de colegii şi profesorii săi, aceasta este rece, îndepărtată, nu doreşte să
vorbească despre sentimentele sale cu niciunul dintre prietenii săi din clasă şi cu niciunul
dintre profesorii săi.
B.Plan de acţiune
Grup ţintă
Acţiuni de conştientizare
Acţiuni de intervenţie
Indicatoride evaluare
Modalităţide diseminare
- Elevi
Analiza diferenţei dintre notele elevului dedinainte de plecarea părinţilor săi şi cele de
după plecarea lor
Dezbateri cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a aduce performanţele şcolare ale elevului
la acelaşi nivel cu cel de dinainte de plecarea părinţilor lui în străinătate
Încercarea de a-l atrage într-un grup care să aibă un efect pozitiv asupra lui
Purtarea unor discuţii cu privire la motivele care au determinat scăderea notelor sale
Chestionare aplicate profesorilor pentru a afla părerea lor despre situaţia elevului
C.Modalităţi de evaluare
1.Chestionar aplicat consilierului şcolar pentru a observa dacă au apărut schimbări în
comportamentul elevului pe parcursul timpului
2.Interviu aplicat colegilor de clasă ai elevului pentru a determina gradul de implicare a
acestora în problema elevului
3.Chestionar aplicat celorlalţi profesori de la clasă pentru a observa dacă au apărut schimbări
la nivelul comportamentului și situaţiei şcolare a elevulu
Situaṭie problemǎ: probleme comportamentale, dificultăţi legate de integrarea în
colectivitate, randament şcolar scăzut, pe fondul unei probleme locomotorii.
I. Părți: Copil – Şcoală – Părinţi
II. Cauze
1. Identificarea si descrierea problemei
2. Tabloul familiei: A.N. este un băiat de 15 ani, provine dintr-o familie obişnuitǎ, cu o
mamǎ care a renunṭat la serviciu pentru a avea grijǎ de el şi un tatǎ care este prezent doar 2-
3 luni pe an din cauza serviciului care ȋl ṭine departe de ṭarǎ. Copilul este afectat de absenţa
tatǎlui, pe care ȋl iubeşte enorm. Mama este exagerat de atentǎ cu acesta, iar pentru a
compensa lipsa lui adesea îl supraprotejează.
III. Manifestare. Tabloul copilului.
Elevul A.N. a venit la noi la şcoală în clasa a IX-a. Încă de la început am desprins câteva
caracteristici ale acestui copil care-l diferenţiau de ceilalţi elevi din clasă, de aceeaşi vârstă cu
el, dincolo de evidenta problema locomotorie. Astfel, el era foarte impulsiv, hiperactiv, cu
tulburări de atenţie şi cu deprinderi motorii mai puţin formate decât ceilalţi copii. Se manifestǎ
ca fiind foarte nerăbdător, întâmpina dificultăţi în a aştepta sau a-şi amâna nevoile, iar uneori
avea acţiuni bruşte şi fără premeditare.
De cele mai multe ori răspundea înainte ca întrebarea să-i fie adresată, întrerupe şi îi
deranjează pe colegi provocând probleme în clasă sau în grupul de copii în timpul
pauzelor. Datorită impulsivităţii produce mereu accidente de tipul: răstoarnă lucrurile
celorlaţi, se ciocneşte cu alţii, etc. Întâmpină de asemenea dificultăţi în a-şi amâna dorinţele
şi în a-şi aştepta rândul.
În clasă îi este dificil să stea liniştit. El se ridică frecvent din bancă, manâncǎ pe sub bancǎ ȋn
timpul orelor, se joacă cu telefonul, îşi mişcă picioarele aproape tot timpul cât stă pe scaun,
se ridică deseori din bancă în timpul orei.
În ceea ce priveşte sarcinile şcolare acest copil nu reuşeşte niciodată să le ducă la bun sfârşit.
Acest lucru se poate observa mai ales în activităţile care reclamă efort intelectual. Problemele
apar în general în activităţile impuse de alţii, comparativ cu cele pe care le alege singur. El
oscilează frecvent între activităţi, pierzându-şi repede interesul faţă de activitatea în
desfăşurare şi dedicându-se alteia. Face deseori greşeli de neatenţie chiar şi în realizarea celor
mai uşoare teme de lucru. Munca lui este dezordonată şi superficială. Din cauza manifestǎrilor
lui ieşite din comun , toṭi colegii ȋl evitǎ şi stǎ mereu singur, deşi el doreşte compania lor.
Limbajul este destul de sărac, se exprimă uneori greoi, nu are întotdeauna o coerenţă verbală.
Comunică destul de greu cu ceilalţi copii, de multe ori ceilalţi copii evitându-l.
IV. Soluții
2. Stabilirea echipei care participă la soluţionarea problemei
– Profesorul diriginte
– Profesorii clasei
– Psihologul şcolar
– Pǎrinṭii
3. Stabilirea obiectivelor
A. Obiective pe termen lung:
– Diminuarea comportamentului hiperkinetic şi impulsiv în timpul orelor şi în familie;
– Îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi a vigilenţei;
– Formarea unor deprinderi motorii elementare;
– Îmbunătăţirea productivităţii şi a performanţelor şcolare;
– Îmbunătăţirea relaţiilor sociale, acceptarea lui de către colegii de clasă;
– Îmbunătăţirea interacţiunii profesori-elev;
B. Obiective pe termen scurt:
– Să îşi menţină atenţia concentrată pentru mai mult timp;
– Să poată rezolva sarcinile trasate de profesori, finalizându-le;
– Să respecte „Regulile clasei”;
– Să întrebe şi să răspundă la întrebări;
– Să ia parte la activităţile de învăţare în grup;
– Să participe la discuţii în mici grupuri informale;
– Să scadă numărul comportamentelor impulsive la şcoală şi în familie.
3. Stabilirea locului de desfăşurare
4. – Sala de clasă, cabinetul psihologului şcolar
V. Monitorizare
Alegerea modalităților specifice:
Metode:
– Observaţia copilului, analiza cazului, jocul de rol.
Plan de intervenţie personalizat
Programul de intervenţie personalizat are la bază metode şi strategii centrate pe copil, în
funcţie de particulǎrităţile lui, pentru a crea un mediu care să favorizeze şi să sprijine
învăţarea, dar şi centrate pe familie, prin intermediul acestor demersuri dorindu-se
modificarea acelor condiţii familiale care menţin simptomatologia copilului.
Terapia cognitiv-comportamentală
În intervenţia noastră am avut ca scop diminuarea tulburărilor de comportament ale copilului
prin demersuri care includ asistenṭa psihologicǎ pentru ȋntreaga familie, care nu comunica
constructiv, pǎrinṭii având un comportament exagerat de protector din cauza problemei de
sanatate.
Obiectivul central al trainingului de auto-educare este îmbunătăţirea capacităţilor de
autoreglare şi a strategiilor reflexive de rezolvare de probleme. Terapia trebuie să ajute copilul
să îşi menţină atenţia concentrată, să îşi controleze mai bine impulsurile şi să elaboreze planuri
de acţiune, pentru a rezolva mai bine sarcinile.
Tehnicile de management al comportamentului sunt centrate pe respectarea anumitor reguli
şi pe oferirea de recompense. Astfel, au fost discutate cu copiii „Regulile clasei”, stabilind cu
toţii anumite reguli de comportament pentru anumite situaţii, urmând ca ei să se observe şi
să se monitorizeze. Dacă regulile erau respectate, elevul A.N. era recompensat prin laudă,
încurajare, întărindu-se în acest fel comportamentele pozitive.
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare
Scopul acestei acţiuni este şi socializarea copilului care din cauza izolǎrii de cǎtre ceilalṭi copii
devenise chiar agresiv. Agresivitatea din pǎcate nu era acceptatǎ de cǎtre pǎrinṭi, care nu
puteau concepe cǎ aceste manifestǎri aparṭin copilului lor care acasǎ era foarte liniştit.
Consilierea familiei (Programul părinte-copil)
Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacţiunile părinte-
copil, acestea constituind o premisă a reducerii problemelor comportamentale ale copilului în
familie.
Punctele centrale ale programului sunt modul în care caracteristicile copilului, cele ale
părinţilor şi problemele familiale influenţează:
– comportamentul copilului;
– percepţia comportamentului copilului de către părinţi;
– reacţiile părinţilor la comportamentul copilului.
Reducerea tensiunilor în familie poate avea o importanţă majoră în diminuarea problemelor
comportamentale ale copilului, de aceea ele au fost discutate în cadrul programului părinte-
copil.
Realizarea evaluărilor
Pentru cunoaşterea obiectivă a profilului psihologic al copilului şi mai ales pentru adoptarea
unor măsuri pedagogice adecvate particularităţilor individuale s-au folosit un set de probe
psihologice care au permis identificarea unor particularităţi ale dezvoltării.
VI. Concluzii:
Programul de intervenţie personalizat presupune colaborarea în echipă, formatǎ din profesor
diriginte, psihologul şcolar, profesorii clasei, familie, toţi cei implicaţi în activitatea desfăşurată
de A.N. pe parcursul unei zile pentru a forma un cerc de susţinere, echilibrare şi integrare a
lui în comunitate.
În urma intervenţiei educative am reuşit să realizăm un progres favorabil prin ameliorarea
tulburărilor hiperchinetice şi de atenţie. Activitatea noastră în şcoală s-a axat pe urmărirea
evoluţiei copilului implicat şi pe crearea de prilejuri pentru a exersa suplimentar activităţi
necesare, urmărind totodată dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Acest fapt l-am realizat
prin aplicarea unor metode şi procedee eficiente pentru integrarea copilului în colectivul
clasei, relaţionarea sa cu ceilalţi copii şi cu adulţii, formarea deprinderilor comportamentale,
motrice, socio-afective, practice.
În prezent, elevul A. N. este elev ȋn clasa a-XII-a si a reuşit sǎ se integreze ȋn colectivul clasei,
pǎrinṭii au ȋnṭeles faptul cǎ acesta avea nevoie de contactul cu persoane de aceeaşi vârsta cu
el şi nu izolat aşa cum era la ȋnceputul clasei a-IX-a, ȋncurajându-l şi chiar organizându-i
petreceri aniversare reuşite cu toṭi colegii ca invitaṭi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea, Sorin, Managementul organizaţiei şcolare, E.D.P., Bucureşti,2003
2. Jinga, Ioan, Managementul învăţământului, Ed.„Aldin”, Bucureşti, 2001
3. Iucu, B. Romiţă,Managementul clasei de elevi – aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006
1.Contextul problemei
Situația o fost semnalata la Scoala Generala cu clasele V-VIII- Bălcăuți la clasa a-VIII-
a, o clasa de alfel foarte buna cu copii foarte silitori și cu rezultate ale unor copii foarte bune la
olimpiada de limba ucrainiana. In aceasta clasa, 3 elevi Magorca Marius, Odoviciuc Ioan si
Smigherschi Vasile, au comis mai multe furturi din clasa, furturi repetate care in cele din urma
au fost intrerupte atunci cand aceștia au fost suprinsi de catre profesorul de educație fizica, cand
furau bani din portofelul a 2 elevi din clasa. De precizat este faptul ca acest profesor era de
serviciu pe școala. Aceasta suprindere in flagrant a celor 3 elevi care sunt si cei mai obraznici
din clasa vine dupa ce unul dintre elevi a inceput sa ii banuiasca pe cei trei atunci cand nu a fost
lasat intr-o ora de educație fizica sa intre in clasa de catre cei 3 elevi cand și-a uitat papucii de
schimb pentru ora de educație fizica. Profesorul m-a anunțat intai pe mine ca diriginte apoi eu
am anunțat conducerea școlii si automat parinții.
2.Problema-definirea problemei
S-a desfașurat o ancheta interna elevii fiind interogati de catre directorul școlii, aceștia
recunoscand imediat acuzatiile aduse. De precizat este faptul ca acesti 3 elevi fiind cunoscuti
ca fiind si foarte obraznici si chiulitori au reusit sa isi faca un obicei de a ramane ultimii in clasa
atunci cand urma ora de educatie fizica. Chiar daca actionau in 3, unul stand la usa si ceilalti
doi cautand prin portofele, profesorul de sport ii stia ca fiind foarte obraznici si cu multe
probleme la activ.
Acesti 3 elevi-problema provin din familii defavorizate unul din ei fiind orfan, si cu o
stare materiala precara. Ei au sustinut faptul ca au incercat sa fure bani de la colegi pentru a-si
cumpara bauturi racoritoare si alte produse fast-food. In discutiile avute de directorul scolii cu
parintii s-a pus problema ca elevii in cauza sa fie exmatriculati. Insa la rugamintile parintilor
aflati intr-adevar intr-o situatia familiala destul de rea acest lucru a ramas de discutat pana la
venirea unui organ de politie in scoala. Parintii copiilor nu au loc de munca si isi castiga
existenta doar din agricultura. Tot in cadrul unei sedinte insa doar cu cu parintii si conducerea
a fost adus si un politist care le-a explicat parintilor despre eventualele sanctiuni mari pe care
le risca cei 3 copii ai lor. Parintii acestora au sustinut ca ei nu se asteptau la o astfel de
comportare din partea copiilor lor si motiveaza aceasta infractiune ca fiind una cauzata de faptul
ca celor trei elevi l-i s-a facut pofta de unele produse de patiserie pe care ei nu au de unde sa le
cumpere, insa totodata spun ca este inacceptabil ca sa fure bani de la ceilalti colegi.
4.Strategii de interventie
Scopul interventiei
In primul rand s-a actionat ca fiind prima data cand acestia au furat, si impreuna cu
ceilalti profesori si conducerea scolii s-a considerat ca acestia pot fi iertati insa cu foarte multe
conditii. Scopul principal este acela de a combate astfel de obiceiuri total gresite ale unor elevi,
acela de a fura pentru ca ei pot raspunde penal in cazul in care furtul este de amploare. Totodata
un alt scop este acela de a-i aduce pe cei trei elevi problem ape o linie buna de-a a fi integrati
si de a renunta total la astfel de infractiuni.
Pe termen scurt se doreste ca cei 3 elevi sa isi reglemeteze comportamentul fata de elevi
dar mai ales fata de scoala ,si mai ales fata de actiunile total deplasate ce le pot aduce unele
sanctiuni disciplinare severe, si anume:exmatricularea si chiar raspunderea penala pentru
furturi. In aceasi masura parintii trebuie sa aiba o legatura mai stransa cu scoala cu situatia
elevilor de la orice materie astfel dezvoltandu-se abilitatile de comunicare cu parintii si elevii.
Ca solutie alternativa se poate parcuge mai multe ore de dirigentie in care sa fie adus un organ
de politie pentru a le furniza tuturor elevilor si mai ales celor trei elevi informatii legate de
infractionalitatea din institutia scolara si nu numai dar si riscurile pe care le asuma cei care
infaptuiesc astfel de actiuni. Tot ca si solutie alternative se pot face diferite actiuni de grup in
care sa fie inclusi si cei 3 elevi care sa le aduca lor si celorlati premii si alte lucruri utile lor.
Chiar daca cei trei elevi impreuna cu parintii lor nu provin din familii cu stare macar medie, ei
trebuie sa inteleaga ca orice lucru furat le poate aduce multe sanctiuni. Tot ca solutie s-a inclus
si o mic ajutor din partea fiecarui elev si chiar profesor pentru ca intr-adevar familiile nu reusesc
sa ofere si copiilor lor bani pentru a-si cumpara si ei dulciuri in timpul pauzelor. Totodata dupa
desfasurarea acestei anchete interne s-a hotarat ca elevii in culpa sa fie iertati dar cu
amendamentul in cazul unei recidive acestia vor fi exmatriculati si chiar anchetati penal.
7.Rezultate obtinute (ce am obtinut? Cum am rezolvat situatia de criza?)
In urma aceste situatii de criza rezolvata in cele din urma am obtinut urmatoarele rezultate:
-atentia mai mare data de catre ceilalti elevi celor trei chiar daca la inceput acestia au fost mai
respingatori;
-parintii au inceput sa dea mai mult interes scolii si educatiei copiilor lor;
-s-au impus unele reguli de parasire in masa a clasei mai ales atunci cand in orar apare lectia de
educatie fizica;