Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de laborator
Religia în dialog cu lumea contemporană
Realizată de: Antonio-Daniel BĂCĂOANU, anul V
Coordonator: prof.univ. dr. pr. Emil DUMEA
IAȘI-2023
Islamul și influența sa asupra Europei
1. Introducere
Europa este supusă astăzi unui amplu și complex proces de construcție ghidat și
sprijinit de Uniunea Europeană. Inițiată pe baze economice, această construcție a reușit
să capete consistență și să producă un curent integrator, generator de
inter-conectivitate la un nivel eficient în special în domeniul economic, politic și chiar
militar, dar parțial în cel cultural, o mare parte a eforturilor autorităților UE se
îndreaptă spre acest domeniu1.
Din punct de vedere al potențării și influenței factorului etnic-religios, suntem
de părere că Europa se confruntă astăzi cu două mari provocări: prima, aceea a
persistenței diferitelor tensiuni, crize sau conflicte de natură etnică sau etnic-religioasă,
și cea de-a doua, problema islamului2.
Încă de la apariția sa (secolul al VII-lea), islamul a însoțit permanent istoria
Europei. Fie ca parteneri comerciali, fie ca inamicii sau aliați, musulmanii au influențat
direct și indirect viața politică, ideile, arta și comerțul european. Interacțiunile sunt
atât de numeroase, dar azi nici nu le mai bănuim întinderea și intensitatea. În
acest sens se presupune un context politic și economic dat, în care credința
europenilor în puterea științei aplicată în economie și societate transformă propria lor
viziune despre lume. Modernitatea economică înseamnă capitalism, eficiență și putere,
o putere disponibilă atât pentru ,,progresul" propriu, cât și pentru ,,civilizarea” restului
lumii. Orientalismul ce se naște odată cu progresul capitalismului european înseamnă
doar eurocentrism. Această este o istorie bazată pe o succesiune de contexte
generative, în care Grecia antică dă naștere Romei, Roma dă naștere Europei creștine,
1
Cf. Arts, Wil, and Loek Halman. “National Identity in Europe Today: What the People Feel
and Think.” International Journal of Sociology, vol. 35, nr. 4, 2005, 69-93.
2
Cf. Lewis Bernard, Europe and Islam, American Enterprise Institute, 2007, 2.
3
3
Cf. Mihai Ștefan Dinu, Rolul religie în construcția viitoarei Europe, Editura Universității
Naționale de Apărare ,,Carol I”, București 2009, 5-6.
4
www.newadvent.org [accesat la data de 09.01.2023]
5
Cf. Sourdel Domminique, L’Islam, Presses Universitaires de France, Paris 1949, 5-6.
6
www.newadvent.org [accesat la data de 09.01.2023]
4
3. Istoria islamului
4. Influența islamului
10
www.historia.ro [accesat la data de 09.01.2023]
11
Cf. Sourdel Domminique, Histoire des Arabes, Presses Universitaires de France, Paris
1976,
19-21.
12
www.encyclopedia.com [accesat la data de 09.01.2023]
6
14
Cf. Steven Runciman, MUSLIM INFLUENCES ON THE DEVELOPMENT OF
EUROPEAN CIVILIZATION, İ3TANBUL ÜNİVERSİTE5İ EDEBiYAT FAKÜLTESi, 15-16.
15
Cf. Watt W. Montgomery, What is Islam?,Libraire du Liban, London 1979, 170.
7
comentarii a fost resimțit în curând din India până în Spania; iar savanții musulmani au
început să adauge propriile lor contribuții importante16.
Abia la sfârșitul secolului al XI-lea, Europa Occidentală a intrat în contact
strâns cu cultura musulmană. Până atunci, occidentalii fuseseră îngroziți de islam,
alarmați de puterea sa politică și suspicioși față de civilizația sa. Puținii savanți
occidentali care au pătruns în școlile musulmane din Spania s-au întors suspecți pentru
învățătura lor și au fost considerați că și-au vândut sufletul diavolului. Dar, treptat,
relațiile s-au apropiat. În Spania, care fusese sub stăpânirea musulmanilor timp de
aproape patru secole, creștinii au recucerit teritorii, captând orașe musulmane precum
Toledo, care erau centre de învățare musulmană. Sicilia, care fusese musulmană timp
de două secole și jumătate, a fost cucerită de aventurierii normanzi, veniți din
Scandinavia prin Franța17.
Până în acest moment, lumea musulmană a putut oferi un stoc complet de
învățătură greacă veche, atât de îmbogățită de adaosurile musulmane încât era adesea
greu de distins originalul grecesc de gândirea musulmană. Iar aceasta era îmbogățită în
mod continuu și mai mult. În Spania, filozofia musulmană nu a fost distrusă de avansul
creștin. În secolul al XII-lea nu numai că înfloreau acolo filosofi evrei în tradiția
musulmană, precum Maimonide, dar, și mai important, Ibn Rusht, pe care Occidentul
l-a numit Averroe, un musulman care a avut de fapt o influență mult mai mare asupra
gândirii creștine occidentale decât asupra colegilor săi musulmani18.
16
Cf. Rich, Paul, “European Identity and the Myth of Islam: A Reassessment”, Review of
International Studies, vol. 25, nr. 3, 1999, 438.
17
www.encyclopedia.com [accesat la data de 11.01.2023]
18
www.encyclopedia.com [accesat la data de 11.01.2023]
8
Europa. Pe de altă parte, nici chiar a doua și a treia generație de musulmani din
Europa nu au dat naștere la mulți musulmani transnaționali19.
Musulmanii au început să devină din ce în ce mai vizibili pe continent, iar acest
fenomen a urmat un ritm asemănător în întreaga Europa.
Anumite probleme comune au fost dezbătute și discutate de către musulmani.
Brusc, problemele asociate musulmanilor nu s-au mai rezumat numai la abordarea
complexității chestiunilor culturale și sociale, ci au inclus chestiunile politice şi
filozofice. În întreagă Europă, musulmanii se luptă să dobândească un statut legal
comparabil cu cel acordat altor religii recunoscute confruntându-se în multe cazuri cu
atitudini neprietenoase. Există, în special, starea de neliniște care este deseori
exprimată prin teama fată de radicalizarea Islamului european20.
Islamul trece printr-un proces de transformare dintr-o religie a imigranților într-
o religie care, cu drepturi depline, face parte din realitatea europeană. Acest proces ar
trebui să fie însoțit, în termeni juridici, de acțiuni corespunzătoare care vor permite
comunităților musulmane să se integreze pe deplin în modelul european de relații
dintre stat și religii.
În acest sens trebuie să se găsească un echilibru între principiul egalității şi cel
al inovației în administrarea politică a realității Islamului european (adică egalitate în
ceea ce privește credincioșii musulmani în raport cu credincioșii altor religii); dorința
de integrare în general trebuie să implice integrarea musulmanilor în spațiul european,
precum și instruirea cetățenilor europeni care nu sunt musulmani cu privire la
realitatea musulmană. Pentru toți cetățenii Uniunii Europene ar trebui să se pună
accentul asupra educației privind cetățenia și fundamentele democratice (care sunt
deseori considerate ca fiind de la sine înțelese) și asupra unei investigații
pluridisciplinare în ceea ce privește locul dimensiunii religioase în spațiul public 21.
În Europa există o discuție semnificativă și continuă cu privire la problema
predării religiei în școlile publice. Probabil că încă nu se găsesc răspunsuri
satisfăcătoare, care îi ajută pe elevi să dobândească cunoștințe mai largi în materie
religioasă și să respecte alteritatea religioasă, indiferent de propria lor identitate
19
Cf. Mihai Ștefan Dinu, Rolul religie în construcția viitoarei Europe, 10.
20
Cf. Mihai Ștefan Dinu, Rolul religie în construcția viitoarei Europe, 11.
21
www.encyclopedia.com [accesat la data de 11.01.2023]
9
Concluzie
22
Cf. Hilgendorf Eric, “Islamic Education: History and Tendency”, Peabody Journal of
Education, vol. 78, nr. 2, 2003, 68.
Bibliografie
Arts, Wil, and Loek Halman, “National Identity in Europe Today: What the
People Feel and Think.” International Journal of Sociology, vol. 35, nr. 4, 2005.
Dinu Mihai Ștefan, Rolul religie în construcția viitoarei Europe, Editura
Universității Naționale de Apărare ,,Carol I”, București 2009.
Domminique Sourdel, Histoire des Arabes, Presses Universitaires de France,
Paris 1976.
Domminique Sourdel, L’Islam, Presses Universitaires de France, Paris 1949.
Hilgendorf Eric, “Islamic Education: History and Tendency”, Peabody Journal
of Education, vol. 78, nr. 2, 2003.
Lewis Bernard, Europe and Islam, American Enterprise Institute, 2007.
Montgomery Watt W., What is Islam?,Libraire du Liban, London 1979.
Rich Paul, “European Identity and the Myth of Islam: A Reassessment”,
Review of International Studies, vol. 25, nr. 3, 1999.
Runciman Steven, MUSLIM INFLUENCES ON THE DEVELOPMENT OF
EUROPEAN CIVILIZATION, İ3TANBUL ÜNİVERSİTE5İ EDEBiYAT
FAKÜLTESi.
Tames Richard, “Islam in History” Teaching History, nr. 17, 1977.
www.newadvent.org
www.historia.ro
www.encyclopedia.com