• Acţiunile biologice ale curentului galvanic

Acţiunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra organismului omenesc nu sunt
încăcunoscute în totalitate, făcând încă obiectul a numeroase studii şi cercetări. Aceste acţiuni se
exercităasupra organismului uman prin declanşarea diferitelor mecanisme. Mecanismul fundamental îl
constituie modificarea concentraţiilor ionice la nivelul structurilorstrăbătute de curent şi secundar apar
procese biologice în zona de trecere a curentului galvanic.

Din punctul de vedere electrochimic şi al conductibilităţii, organismul uman se comportă ca unconductor

de gradul II, deci poate fi asemănat cu un electrolit . În structura sa, apa reprezintă 70% dingreutatea
corpului, restul fiind substanta solidă reprezentată în mare măsură de săruri. Deci în acestmediu
lichidian se află numeroase săruri dizolvate realizând diverse concentraţii.Mediul electrolitic uman nu
este omogen deoarece este compus din elemente cu diferite grade deconductibiliate.În aceste condiţii,
organismul nu poate fi străbătut uniform de curent electric. Există o clasificaremai veche dar încă
actuală, elaborată de Krilova şi Simanko conform căreia, din punctul de vedere alconductibilitaţii
electrice structurile organismului pot fi impartite în 4 grupe :

Gradul I : structuri anatomice foarte bune conductoare electrice (sânge, limfa, LCR, corpvitros),

Gradul II : structuri anatomice bune conductoare electrice (glande sudoripare, muşchi, ţesutsubcutanat,
organe interne),

Gradul III : structuri anatomice rău conductoare electrice (ţesut nervos, ţesut adipos, glandesebacee,
ţesut osos),

Gradul IV : structuri anatomice foarte rău conductoare electrice (părul, epiderma).

Aplicarea curentului galvanic asupra organismului va determina o serie de procese diferenţiate îndouă
mari grupe : efectele polare care se produc la nivelul electrozilor aplicaţi si efectele interpolare care se
produc în interiorul organismului, în regiunile cuprinse între cei doielectrozi.

Efectele polare şi interpolare sunt concomitente, iar efectul total al curentului presupune“însumarea”
celor două categorii de efecte.

Efectele polare sunt datorate modificarilor care apar la locul de contact dintre tegument si electrozii de
aplicat. In cea mai mare masura, efectele polare sunt consecinta procesuui de electroiza. In urma acestui
proces, la anod se produce acid, HCl, iar la catod se produce baza, NaCl.

Efectele polare sunt determinate deci , de modificarile chimice aparute; aceste modificari depind de mai
multi parametrii: calitatea electrodului, forma, dimensiune, compozitie chimica; calitatile curentului
galvanic, intensitate, directie, sens, durata; anumite proprietati ale organismului, starea tegumentului,
rezistenta electrica, capacitatea, conductibilitatea diverselor tesuturi, reactivitatea generala a
individului.

In cazul supradozarii curentului electric pot sa apara efecte polare extreme: arsuri si necroze.
Efectele interpolare au importanta fundamental pentru electroterapie deoarece ele stau la baza
efectelor dezvoltate in substratul strabatut de curentul galvanic.

Efectele interpolare sunt determinate de modificari fizico-chimice tisulare aparute la trecerea curentului
electric prin tesuturi. Au la baza procese de: bioelectroliza, ionoforeza, electroosmoza care implica
modificari ale potentialului de membrane, modificari de excitabilitate neuro-musculara, efecte termice,
efecte de inductie electromagnetica si modificari aparute in compozitia chimica a tesuturilor.

• Polarizarea tisulară prin curent galvanic şi fenomenul de depolarizare

Polarizarea tisulara reprezinta aparitia unei tensiuni sau a unei diferente de potential. Cand aceasta se
produce la trecerea curentului, ea reprezinta o „antitensiune”, adica o tensiune de sens opus curentului
polarizant. Datorita producerii acesteia, tensiunea curentului polarizant se reduce. Acfeasta reducere
constatata la masurarea valorilor electrice a fost interpretata ca o cretere a rezistivitatii tisulare. Ori, am
vazut ca reactia alergica la trecerea curentului galvanic nu este cresterea, ci scaderea sistematica a
rezistivitatii tisulare.

Depolarizarea apare dupa intreruperea curentului polarizant, tensiunea de polarizare scade, mai intai
repede, apoi lent. S-a constatat ca depolarizarea este mai lenta decat polarizarea premergatoare si ca
tensiunea de depolarizare este cu atat mai mare, cu cat este mai mare tensiunea curentului polarizant.
Prin depolarizare se grabeste hyperemia active cu aproximativ o treime si invers, ischemia provocata
artificial se reduce cu o treime. Depolarizarea apare ca un proces spontan dependent de factorii
fiziologici pe care tesutul ii are la dispozitie si este mult mai lenta decat polarizarea.

• Efectele fiziologice ale curentului galvanic

Efectele şi modificările biologice apărute la trecerea curentului galvanic prin ţesuturile vii sunt
încăincomplet elucidate. Efectele se bazează în principal, pe reacţiile dezvoltate la nivelul structurilor
uşorexcitabile, în principal asupra fibrelor nervoase.Aplicarea curentului galvanic cu pantă (introducerea
este lină), cum se întâmplă în terapeutică, dănaştere unor efecte net diferite faţă de curentul galvanic
intrat brusc, folosit de regulă în scopdiagnostic. Această excitaţie bruscă prin curent galvanic, determină
o excitaţie care la nivelul fibreimusculare este motorie, determinând contracţie, iar la nivelul fibrei
senzitive determină durere. Chiar dacă totalitatea efectelor nu a putut fi definită complet, apar
modificari biologice importante cedetermină efecte fiziologice şi terapeutice.

Actiunea asupra fibrelor nervoase sensitive

Receptorii senzitivi din tegument inregistreaza la aplicarea curentului galvanic o senzatie de furnicatura,
care creste proportional cu intensitatea curentului, transformandu-se in intepaturi fine, apoi chiar in
senzatie de arsura, mergand spre senzatie dureroasa. Dupa cateva sedinte de aplicatie, se constata
cresterea pragului sensibilitatii tactile si dureroase. Aceasta actiune analgetica se produce la nivelul
electrodului pozitiv. De asemenea in realizarea curentului analgetic intervin si actiunile galvanizarii
asupra SNC, precum si asupra sistemului circulator.

Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii

Polul negativ utilizat ca electrod activ produce o scadere a pragului de excitatie a fibrelor motorii, cu
cresterea excitabilitatii si efect de stimulare. O crestere mai brusca a intensitatii curentului, ca si o
scadere brusca a ei, determina o contractie musculara prompta. Acesta actiune este utilizata de exemplu
in aplicatiile premergatoare cu scop de pregatire a fibrelor musculare in tratamentul cu curenti
excitatori ai musculaturii denervate.

Actiunea curentului galvanic asupra SNC

Exista efecte certe ale curentului galvanic asupra SNC probate la inceput pe animale de laborator. Hoff a
dovedit experimental ca, la aplicarea unei galvanizari descendente, cu electrodul pozitiv cranial si cel
negativ caudal asupra animalului de experienta, se produce asa numita ”ameteala” care poate merge
pana la “narcoza” galvanica, aparuta la cresterea suficient de importanta a intensitatii curentului: clinic,
aceasta stare s-a exprimat prin faptul ca extremitatile animalului au ramas extinse. Daca galvanizarea a
avut sens ascendent se produce asa numita “convulsie galvanica”, cu extremitatile puternic flectate.
Astfel Hoff a dovedit ca aplicatiile descendente au efect sedativ, narcotic, iar cele ascendente efect
excitant asupra SNC al animalului de experienta. Acelasi lucru s-a constatat si in cazul pestilor : in
aplicatiile descendente (prin orientarea capului la anod şi a cozii la catod) apare in timp, o oare care
dezorientare, in vreme ce in cazul aplicatiilor ascendente apar efecte de excitare. Koeppen a extins
aceste studii la om si a aratat ca aplicatiile descendente de curent galvanic (mai ales in cazul aplicatiilor
sub forma bailor galvanice) determina scaderea reflectivitatii osteotendinoase a individului, in vreme ce
aplicatiile ascendente cresc excitabilitatea. In concluzie, Koeppen considera ca tonusul SNC este
diminuat, in general, in aplicatiile decendente.

Organele de simt reactioneaza specific fata de curentul electric. Reactiile vizuale numite fosfene se
produc ca senzatii luminoase in forma de puncte, bastonase, cercuri de culoare galbene sau alte culori;
reactiile auditive se manifesta prin acufene zgomote in urechi; reactiile labirintice ameteli, cu deviatia
capului spre dreapta (la normaI) sau spre partea bolnava; reactiile gustative se traduc printr-un gust
metalic, astringent, la polul negativ si printr-un gust acru la polul pozitiv.

Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vasomotorii

Curentul galvanic are o actiune hiperemizanta, de activare a vascularizatiei. Dupa o perioada de

vasoconstrictie se instaleaza o hiperemie prinvasodilatatie reactiva, manifestata prin aparitia unui
eritem cutanat la locul aplicarii si o crestere moderata a temperaturii locale, tradusa printr-o senzatie
decaldura placuta. Aceasta reactie se mentine si dupa intreruperea curentului, fiind mai pronuntata si
mai persistenta sub electrodul negativ, disparand lent dupacateva ore. Aceasta vasodilatatie se produce
atat la nivelul vaselor superficiale,cutanate, cat si la nivelul celor profunde, din straturile musculare,
efect deosebit de avantajos pentru aplicatiile terapeutice prin curent galvanic.

Astfel s-au putut demonstra cresteri ale circulatiei cutanate cu pana la 500%si ale circulatiei musculare
cu pana la 300%(in raport cu circulatia de repauS),efecte persistente timp de 15-30 minute dupa
intreruperea aplicatiei terapeutice.
Activarea circulatiei loco-regionale prin curent galvanic are drept consecinta o augumentare a irigatiei
sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea nutritiei tisulare si o resorbtie crescuta a exudatelor si
edemelor locale. Din aceste efecte deriva principalele indicatii terapeutice in cianoza, angioneuropatii,
crio-parestezii functionale nocturne ale membrelor inferioare, arteriopatiile periferice aterosclerotice
din primele doua stadii, algodistrofiile membrelor.

Actiunea curentului galvanic asupra SNV

Sistemul nervos vegetativ reactioneaza inconstant si individualizat la aplicarea curentului galvanic, in

functie de predominanta tonusului vagal sau simpatic al bolnavului, de locul de aplicare, de polaritate.
Regiunea de elecţie, atunci când se urmareşte în mod special influenţarea funcţiei sistemuluinervos
vegetativ (SNV), este zona cervicală şi dorsală superioară, denumită generic “ gulerul luiScerbac”: acesta
va fi locul de aplicare a procedurii.

Actiunea curentului galvanic asupra sistemului circulator

Schnee este cel care a observat actiunea diferentiata a galvanizarii descendente si ascendente asupra
sistemului circulator in baia galvanica patru- celulara. Astfel curentul galvanic descendent, accelereaza
fluxul sanguin din mica circulatie spre inima si transportul sangelui arterial catre sistemul portal.
Curentul galvanic ascendent, accelereaza circulatia venoasa de la extremitatile inferioare si de la
organele sistemului portal catre inima, favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si
extremitatile superioare, precum si viteza sangelui venos de la inima catre plamani.

• Efecte fiziologice şi terapeutice ale aplicaţiilor curentului galvanic

Curentul galvanic actioneaza asupra fibrelor nervoase sensitive, fibrelor nervoase motorii, SNC, fibrelor
vegetative vasomotorii, SNV in general, sistemului circulator. Datorita acestor actiuni aplicatiile
curentului galvanic determina urmatoarele efecte fiziologice. Unul dintre efecte este cresterea debitului
circulator, inclusive cel muscular, aceasta crestere participa la obtinerea efectului analgesic, in mod
deosebit atunci cand durerea are la baza fenomenele ischemice. Dezvoltarea efectului trombus, cu
conditia ca aplicatia sa se faca transversal prin vas, mereu in acelasi sens: astfel, la 2-3 zile de aplicatie se
inregistreaza scaderea volumului si atasarea trombusului la catod iar cca. 5 zile de aplicatie, se produce
recanalizarea lumenului nascular spre anod, acest efect apare numai daca aplicatia se face mereu in
acelasi sens. Aparitia efectului analgetic, ca si consecinta a mai multor mecanisme: stimularea circulatiei,
care conduce in principal, la combaterea durerii de tip ischemic; scaderea excitabilitatii la anod, deci
dezvoltarea efectului analgetic prevalent la electrodul pozitiv; ameliorarea acomodarii muschiului striat
la trecerea curentului galvanic.

Toate aceste efecte au la baza, ca mencanism intim celular, crestrea permeabilitatii membrane celulare
si deci fenomenul de activare celulara.

Efectele terapeutice au la baza urmatoarele mecanisme: cresterea metabolismului local; cresterea

difuziunii tisulare; efectul hiperemiant, rezultate din actiunile curentului galvanic asupra structurilor
excitabile strabatute. Aceste mecanisme se traduc prin: efectul antiedematos, datorat imbunatatirii
circulatiei in toate teritoriile vasculare; efectul analgetic, rezultat prin activarea unor mecanisme
multiple; corectarea tulburarilor neuro-vegetative locale, in mod deosebit prin mechanism circulator si
metabolic.

• Principalele domenii clinice de aplicare a procedurilor de electroterapie bazate pe

curent galvanic

Aplicatiile curentului galvanic se utilizeaza in diverse stari patologice: stari posttraumatice,inflamatii

abarticulare, afectiuni nevralgice, tuburari circulatorii, afectiuni degenerative de tip artrozie.

In cazul stari posttraumatice aplicatiile curentului galvanic sunt utile pentru efectele: analgetic,
decontracturant, resorbtiv, decongestive, vasomotor. Rezultatul acestor procedure galvanice este
ameliorarea disfunctiei segmentului afectat.

In cazul inflamatiilor abarticulare, inflamatii ale structurilor moi periarticulare aplicatiile galvanice sunt
utile pentru efectele: antiinflamator, decongestive, resorbtiv, decontracturant.

In cazul tulburarilor circulatorii asupra acestor suferinte aplicatiile curentului galvanic actioneaza foarte
bine, inclusive in troboflebitele.

Artrozele apar la diverse nivele ale scheletului uman, printr-o multitudine de mecanisme, intre care
alterarea circulatorie este determinate, ea conducand spre o ischemie cronica, care are ca si consecinta
majora, la inceput, degradarea structurilor cartilaginoase si periarticulare, ulterior afectarea articulatiei
propriu-zise si a componentelor osoase. Aplicatiile galvanice, actionand direct asupra tulburarilor
circulatorii, in principal de tip ischemic, intrerup ciclul fiziopatologic al degradarii structurilor articulare,
deci pot intarsia evolutia artrozelor si aparitia complicatiilor acestora.

• Principalele forme metodologice de aplicare a curentului galvanic

Aplicatiile curentului galvanic trebuie sa tina seama ca: rezistanta electrica cutanata scade la trecerea
curentului galvanic, dar rezistentei ohmice mari nu se pot apica intensitati mai mari, datorita riscului de
arsuri; curentul galvanic circula intr-un singur sens are polaritatea; rezistenta electrica a tesuturilor
profunde scade si ea conducand la efecte de tip decontracturant, vasoactive, analgetic, dar ca si in acest
caz, datorita rezistentei cutanate mari, nu se pot aplica intensitati suficient de mari pentru a avea efecte
profunde certe.

Aplicatiile se pot face folosind electrozi racordati la un circuit prin care trece current galvanic, sau prin
intermediul apei. Aplicatiile cu electrozi sunt de mai multe feluri, in functie de directia si sensul de
trecere a curentului galvanic. Astfel : aplicatia transversala presupune ca fluxul galvanic strabate un
segment/zona anatomica de pe fara anterioara spre fata posterioara, sau de pe cea interioara spre cea
exterioara; aplicatia longitudinala presupune ca fluxul galvanic sa strabata segmental/zona anatomica de
la un capat la celalalt. Dupa numarul de electrozi utilizati pentru fiecare polaritate, putem avea: aplicatie
cu cate un singur electrod la fiecare capat al circuitului sau aplicatie bifurcata la care se aplica cate 2
electrozi la o polaritate si astfel, se acopera o zona mai intinsa cu aceeasi polaritate.

Aplicatiile sub forma de bai sunt instalatii compuse din 4 incinte din faianta sau plasctic, racordate la un
panou de comanda. Aceste incinte au perete dublu si in interior au electrozi de carbine, orientate spre
peretele vanelor dar izolati. Panoul distribuitor de current asigura dirijarea si sensul curentului galvanic.
Exista posibilitatea alegerii polaritatii la vane.

De obicei, apa trebuie sa aiba temperature cuprinsa intre 34-37 °C. Se spune ca avand temperatura mai
mare se pot aplica intensitati mai mari de curent galvanic suportabile pentru subiect. In general, nu se
depaseste temperature de 37-38 °C. Exista multiple posibilitati de aplicare: aplicatii 4 celulare,
descendente care cresc aportul sanguine in trenul inferior, sau ascendente care cresc aportul sanguine
in trenul superior, dar se folosesc mult mai rar deoarece incarca cordul exagerand efortul acestuia;
aplicatii 3-2-1 celulare, cu diverse orientari ale curentului; racordarea tuturor vanelor folosite la aceeasi
polaritate, si plasarea unui electrod-placa indiferent pentru inchiderea circuitului pe alta regiune a
corpului.