DEZVOLTAREA INDUSTRIEI JUDEŢULUI SALAJ IN PERIOADA

1965-1986

Congresul al IX-lea al partidului, moment de importanţă covîrşitoare

în viaţa şi activitatea partidului şi poporului nostru, a marcat începutul
celei mai rodnice perioade din istoria României, perioadă pe care, în
semn de înaltă cinstire pentru ctitorul său, cu îndreptăţită mîndrie pa-
triotică, o numim EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU.
Rezultatele obţinute de oamenii muncii în anii de după Congresul
al IX-lea al P.C.R. sînt evidente pretutindeni în ţara noastră. In judeţul
Sălaj ele sînt însă cu totul deosebite, în special în domeniul industriei.
Cu adevărat se poate vorbi azi de „noul Sălaj", creaţia EPOCII NICOLAE
CEAUŞESCU.
ln anul 1965, în economia judeţului Sălaj, industria ocupă locul
secund, după agricultură, existînd doar şapte 1 întreprinderi industriale,
(trei ale industriei locale şi patru ale industriei cooperatiste). Dintre aceste
întreprinderi, în anul 1967, patru aveau între o sută şi cinci sute de
muncitori şi numai una peste o mie de angajaţi2. Numărul personalului
muncitor 3 din întreaga industrie sălăjeană era de numai 4084, iar valoarea
producţiei industriale de pînă la o jumătate de miliard de lei, ceea ce re-
prezintă 0,30;0 din producţia industrială a ţării 4 • Industria alimentară,
împreună cu exploatarea şi prelucrarea lemnului şi industria materiale-
lor de construcţie deţineau, în anul 1965, 750/o din producţia industrială
a judeţului in timp ce ramuri de bază, cum sînt industria constructoare
de maşini şi a prelucrării metalelor şi industria chimică, care în anii din
urmă au devenit preponderente\ dc,ţ!1wau împreună doar 5,30/o 5 . Situaţia
aceasta reflectă fidel nivelul de dezvoltare a acestei zone din nord-vestul
Homâniei.
ln concepţia partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, făurirea socialismului presupune dezvoltarea puternică şi echi-
librată a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei. Un rol însem-

1 Anuarul statistic al R. S. România, anul 1968, p. 152 (Anuar st. R. S. Ro-

mânia).
2 Idem, p. 160.
3
Idem, p. 147.
1 Idem, p. 184.
-> Anuarul stattsti::: al judeţului Sdlaj, anul 1986, p. 54 (prescurtat Anuar st.
Sălaj).

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
438 C. ŢlRLEA

nat in această acţiune l-a avut reorganizarea administrativ-teritorială din

anul 1968. De la înalta tribună a Sesiunii Extraordinare a Marii Adunări
Naţionale din 15 februarie 1968, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia:
„Infiinţarea judeţului Sălaj contribuie la dezvoltarea mai intensă din
punct de vedere economic şi social-cultural a acestei zone", previziunile
fiind pe deplin confirmate de rezultatele obţinute de oamenii muncii
sălăjeni în anii care au trecut de atunci.
Investiţiile acordate judeţului Sălaj în perioada 1968-1986 s-au
materializat în apariţia unor moderne obiective industriale la Zalău, Şim­
lcul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei. In zona de nord a municipiului
Zalău s-a dezvoltat o puternică şi modernă platformă industrială, care
realizează în prezent peste trei pătrimi 6 din producţia industrială a jude-
ţului. Tinere platforme industriale s-au conturat şi în celelalte aşezări
urbane sălăjene.
Ca rezultat al politici de investiţii, industria sălăjeană s-a dezvoltat
rapid (tabelul 1), întreaga producţie a anului 1968 fiind realizată, în 1986,
numai în 24 zile 7 •
Rezultă, din analiza datelor prezentate, accelerarea deosebită a pro::esului
de industrializare a judeţului Sălaj ln comparaţie cu creşterea medie a producţiei
industriale de la nivel naţional. In timp ce la nivel naţional, producţia industrială
a ::res::ut, în perioada 1965-1985, de 6,16 ori8 , în judeţul Sălaj această creştere

Tabelul 1
Dlnnmlea producţiei industriale a jude!ulul SAlaj şi a R. S. Rominia, în perioade
1965-1985, în %
Ani comparativi
Ani de bază
I
1965
I
1968
I 1970
I
1975
I
1980
I
1985

1965 1 100 148 179 447 1218 1994

2 100 141 175 322 507 616

1968 1 100 121 332 823 1347

2 100 124 228 358 436

1970 1 100 226 681 1115

2 100 184 289 351

1975 1 100 256 419

2 100 157 191

1980 1 100 164

2 100 121
(DupA Anuarul Statistic al R. S. RomAnia şi respectiv al judeţului Sllaj din anul 1986).
NotA : 1 = Judeţul Sllaj ; 2 = R. S. RomAnfa.

e Idem, p. 66.
7
Năzutnţa, nr. 1459 din 24 mai 1986, p. 2.
8 Anuar st. R. S. Rom4nia, 1986, p. 89.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 DezrnltarPu industriei în judeţul Sălaj. 196:5-198(i 439

este de aproape 20 de ori 9 • Numărul unităţilor industriale a :::res:ut, in a:ela5i in-

terval de timp, de la şapte la douăze:i şi opt (:iouăsprrze:e în industria republi-
cană şi nouă în industria :::ooperatistă) 10 , iar numărul personalu'.ui mun:itor din
industrie ajunge la 32092, din :::are 28813 muncito:-ill (fig. I).
Ana'.iza raportului di:itre industrie şi agricultură, în di:rnmi:::a dezvoltării f'Co-
nom.iei judeţului Sălaj din perioada 1965-1986, permite evidenţierea u:ior conduzii
importante.
Da:::ă in anul 1965 valoarea produ:ţiei industriale e:-a de aproape două o:-i mai
mi:::ă de:ît ::-ra a produ::ţiei globale agri:ole în anul l!HO, pentru prima dată, cea
clintii o depăşeşte valori::: :::u puţin pe :ea de ia doua, iar pină fa anul 1985 a:est
rapo:-t ~ju.:ige să fie ele aproape patru la ur.u in favoa:·ea industriei, :u toate :::ă şi
troducţia agricolă a ::::-e~:::ut de peste două ori in a:::eastc'i pe:-ioadă1 2 •
Ritmul mediu a.:iual dl' creştere> a produ:ţiei industrial"'. în perioada 1965-1985.
in judeţul Sălaj, a fost de 16,60/0, ::-el mai ridicat ritm înregistrat dintrP toate> jude-
ţele ţăriil 3 .
Peatru a evidenţia dinamica a::::elerată a pro:esului de industrializa:-e a aces-
tei zone, î:i vederea re:uperării rămineri!or ln urmă s-;a analizat şi evoluţia pro-
du~ţid industriale ::-e revine pe u:i locuitor la nivel naţional şi în judeţul Sălaj
(tabe'.ul 2).
Producţia industrială marfft realizatii L1 anul 1985 de judeţul Sălaj a fosl de
11,3 miliarde lei1 4 • Analizind saltul produs în dezvoltarea acestei zone, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu apre:::iază că: „Sălajul se numără printre acele judeţe :are, de
la reorganiza~ea teritorial-administrativă di:i 1967-1968, au cunoscut o dezvoltare
foarte puterni::ă"1 5 • S-au produs mutaţii esenţiale şi sub aspe::t :::alitativ, intreprin-
derile i:idustrialc :::onstruitP în :::entrele urbane ale judeţului şi în spe::ial ::ele din
muni:::ipiul Zalău ;avind „o dotare de înaltă tehni:::itate"l 8 •
Transformării<> ~ar<' au avut Io: ia stru::tura industriei sălăjene sînt radi:ale,
la nivelul anului 1935 industria alimentară deta-;;indu-se clar faţă de celelalte ra-

Tabelul 2
J'rodul'tia i11dn8lrialii pi' uu loeuilor u fi. S. Romdnia ~I o judeţului Sălaj, io perloodu
1965 ·- 1985, in lei

Indicatori/ Ani
I 1965
I
1970
I 1975
I 1980 I 1985·
°'4'.ffl i°"1"'

Producţia medie industrială a

~. S. România pe un locuitor 9210 15170 27624 42164 53592

Producţia industrială pe un locuitor

în judeţul Sălaj l<i99 2800 7627 28471 42417
-··· - ------
Decalajul existent 5,4 ori 5,4 ori 3,6 ori I,48 ori 1,26 ori

* Pentru anul 1985 s-a luat în calcul valoarea producţiei Industriale marfă. Pentru cei-
lalţi ani calculele s-au efectuat folosindu-se valoarea producţiei globale industriale.

9 Anuar st. Sdlaj, 1986, p. 61.

10 Anuar :;t. R. S. România. 1986, p. 83.
11 Idem, p. 85.
12 Anuar st. Sdlaj, 1986, p. 52 şi 82.
u Anuar st. R. S. România, 1986, p. 95.
u Idem, p. 96.
15 Nicolae Ceauşes:::u, in N4zuinţa nr. 1459 din 24 mai 1986, p. 1.
18 Idem, p. 1.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
440 C. Ţ!RLEA

muri ale industriei sălăjene, în timp ce în anul 1985 ponderea cea mai mare revenea
produselor metalurgiei neferoase (25,lO/o), urmată de cele ale metalurgiei feroase
(13,90/o) şi ale construcţiilor de maşini (11,60/o). Alături de a:estea, au cunoscut. o
dezvoltare deosebită şi ramurile tradiţionale1 8 (alimentară, prelucrarea· lemnului,
industria uşoară et::.) (fig. 2).
In :ele ::e urmează, prezentăm aspe::tele cele mai semnifi:ative privitoare la
stru::tura industrială, ramurile cara:teristice cu ceea ce au mai specific fiecare
dintre ele.
1. Industria energetică. Principale. resursă energetică a judeţului Sălaj o re-
prezintă zăcămintele de cărbune brun şi lig:iit. Primele, lo:alizate în Bazinul Al-
maşului, sînt dispuse în straturi a căror grosime variază între 0,20 m şi 1,20 m,
de vîrstă oligocenă şi aquitaniană1 9 , se întind pe o distanţă de ::ir::a 50 km, din
hotarul comunei Surdu:: pînă în zona Aghireş, judeţul Cluj. Zăcămintele de lignit,
de vîrstă plio::enă, sînt dispuse în 21 strate ce variază în grosime între 0,25 m şi
3 m şi sînt cantonate în bazinele Sărmăşag - Chieşd şi Ip - Zăuan Băi.
La Stoboru, comuna Cuzăpla:, este prezent un zăcămînt de turbă şi nămol
turbicol, cunoscut şi exploatat în:ă din 18812°. Datorită efe:telor sale terapeutice,
~e foloseşte nu numai pe plan naţional, ci chiar internaţional. Rezervele sînt apre-
ciate ca destul de importante21.
Exploatarea cărbunelui brun din bazinul Almaşului a început în zona Sur-
du:: - Solona - Cristolţel încă din anul 1878~ iar în primii ani ai secolului nostru
s-au des::his noi mi:1e la Tihău, Lupoaia211.
Anul 1905 co~cspunde ::u. întîile exploatări de lig:ii t prin des:hiderea minei
de la Bobota din bazinul Sărmăşag24.
Intre cele două războaie mondiale s-au des:his noi mine de cărbune brun
la Tămaşa, Romita25 et:., cea mai mare producţie de cărbune a judeţului Sălaj
din această perioadă realizîndu-se în anul 1929 (145170 tone: 104569 tone cărbune
brun şi 41601 tone lignit) 26 • Nevoia de combustibil din timpul celui de-al doilea
război mondial a dus la deschiderea minelor Sărmăşag şi Chieşd21, care, ulterior,
devin principalele producătoare de cărbuni ale judeţului. Din anul 1951 a început
exploatarea Jignitului şi în se:torul Ip 28 •
Crearea Intreprhderii Miniere „Sălaj", cu sediul la Sărmăşag, a asigurat o
mai bună organiziare în profil teritorial a a::estei subramuri importante a energe-
ti::ii. In prezent, ::ărbunele brun se exploatează la Surduc, Cristolţel şi Zăghic\
(Hida), iar lignitul la Sărmăşag, Chieşd, Ip şi Zăuan-Băi. Extracţia se realizează
prin mine şi cariere de suprafaţă. In anul 1985 s-a extras de 1,69 ori~ mai mult
cărbune de::ît în ·anul 1965, Sălajul fiind al şaptelea, între cel douăsprezece judeţe
care dau cărbune e::onomiei naţionale (locul şapte la producţia de lignit şi locul
doi la cea de cărbune brun).
Cărbunele extras se utilizează la termo::entrala de la Oradea şi, din anul
1981 şi în cadrul Intreprinderii Electrocentrale Zalău.

11 Anuar st. R. S. Rom.4nia, 1986, p. 103.

18 Anuar st. Sălaj, 1986, p. 57.
19 T. Moraru şi V. Sorocovs:hi, Judeţele patriei. Judeţul Sălaj. Bucureşti,
1972, p. 94.
20 F. Ioan Nicorici, în Terra, 1978 nr. 2, p. 10.
21 T. Moraru şi V. Sorocovs::hi, op. cit., p. 34.
22 Gh. Robescu, în Acta MP, 5, p. 587.
2a Ibidem, p. 590.
24 T. Moraru şi V. Soro::ovschi, op. cit., 94.
25 Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul, Bucureşti, 1929, p. 453.
26 Gh. Robes:u, op. cit., p. E91.
21 I. Golban în Rev. Arhiv. 2, 1962, p. 7.
28 E. Nicori:i, Stratigrafia Neogenului din sudul bazinului Şimleului, Bucu-
reşti, 1972 p. 132.
29 Anuar st. Sălaj, 1986, p. 65.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 C. ŢIRLEA 441

Petrolul, identifi=rat prin prospe:ţiuni geologice ş1 m Sălaj, s-a exploatat în

cantităţi mici pe teritoriul comunei Marca, fiind prelucrat la rafinăria de la
Suplacu de Barcău, judeţul Bihor.
Resursele hidroenergetice ale judeţului Sălaj, reduse ca potenţial :-u ex:epţia
rîului Someş, nu sint încă utilizate. Se intenţionează construirea unor hidro::entrale
pe rîul Someş, în· perimetrul judeţului Sălaj.
Din anul 1983, în cadrul Intreprinderii Electrocentrale Zalău s-a tre::ut şi la
produ::erea energiei ele::trice prin punerea in funcţiune a unor capacităţi de pro-
ducţie de 28 MW.
Pentru transportul energiei electrice pe teritoriul judeţului Sălaj se află două
staţii de conexiune, la Cehu Silvaniei şi la Zalău, de cite 110 KV fiecare, iar la
Tihău, ccmuna Surdu:, este amplasată o staţie de transformare de 220/110 KV.
Din anul 1972, municipiul Zalău este racordat la sistemul de alimentare cu gaz
pentru nevoile industriale, iar din anul 1985 şi pentru nevoi casnice.
In cadrul preocupărilor de a valorifica toate resursele energetice, s-au făcut
primii paşi şi în producerea biogazului.
2. Industria metalurgică. Această ramură importantă s-a înscris în peisajul
industrial al Zalăului în ultimii 15 ani. Apariţia unor capacităţi de produ:ţie, din
metalurgia feroasă şi neferoasă în platforma industrială a municipiului Zalău, lo:a-
litate aşezată în afara zonelor metalifere, se explică, pe de o parte, prin nevoia
de a asigura unităţile industriei :onstructoare de maşini şi a prelucrării metalelor
existente aici cu sem!fabricatele necesare, iar pe de altă parte, prin contribuţia
pc care o au în ridicarea gradului de industrializare a judeţului Sălaj.
2.1. Metalurgia feroasă este reprezentată de Intreprinderea de Ţevi Zalău,
intrată în produ::ţie în anul 1980, unitate modernă, în al cărei program de dezvol-
tare intensivă, prevăzut pentru a:est ::in::inal, un loc important îl ocupă urmărirea
şi reglarea asistată de :alculator a utilajelor complexe existente în dotare. Pro-
duce laminate finite pline din oţel şi, începînd cu anul 1985, şi ţevi destinate con-
:-;tru~·ţ1\lor, energeticii, industriei chimice, construcţiilor de maşini ş.a., înscriind
Săla.)u1 intre cele 5 judeţe care dau economiei naţionale astfel de produse. O parte
din a .estea sînt exportate în peste 16 ţări ale lumii. .
Da::ă în anul 1980 mc>talurgia feroasă deţinea doar 0,70/o din producţia in-
rl.u:;trială a judeţului, în anul 1985 aceasta reprezenta 13,90/o, fiind una din ramurile
de bază, alături de metalurgia nPferoasă şi industria constru::toare de maşini şi a
prducrării metalelorao.
In totalul produ:ţiei acestei ramuri la nivel naţional Sălajul contribuie cu
J,Jo; 0 (lo::ul unsprezece în 1985).
2.2. Metalu,rgia neferoasă. Intreprinderea de Conductori Electrici Emailaţi, in-
l1 ată în producţie cu o primă capacitate în anul 1973, a înscris Zalău! intre prin-
C'; palele ::entre industriale de prelucrare ·a cuprului din ţara noastră.
Prin intrarea în producţie, b anul 1980, a laminorului continuu de cupru
a sporit considerabil capacitatea de producţie a întreprinderii, la fel şi calitatea
JJ<oduselor finite. Acest laminor este singurul din ţară, şi, la punerea lui în func-
\i•me, printre puţinele de acest fel din lume.
In ::adrul btreprinderii de Conductori Electrici Emailaţi se produ:: ::onduc-
1...'.Jr~ din ::upru laminaţi, sîrmă trefilată, sîrmă dublu cositorită, sîrmă din cupru-
argint, C'onductori rezistenţi la freon, conductori termoaderenţi - utilizaţi în pro-
du;:~rea televizoarelor ::-olor etc. Gama largă de produse ce poartă marca lntreprin-
rlerii de Conductori ElPctri::i Emailaţi Zalău asigură e::onomia naţională cu condu:-
tori necesari la bobinarea diverselor tipuri de motoare, electromagneţi, transfor-
matoare şi aparate electri:e. la produ::erea u:ior instalaţii frigorifice, în centralele
nucleare, în industria aeronautică etc.
Situate din punct de vedre calitativ peste nivelul mediu tehni:: mondial, pro-
rl t1~Ple Intreprinderii de Conductori Ele::tri::i Emailaţi Zalău sînt cunos::ute şi

lo .1nuar st. H. S. Homânia, 1986, p. 102.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
442 Dezi:ottarea industriei în judeţul Sălaj. 1%.;-1986

apreciate în multe state ale lumii: URSS, Anglia, Franţa, Italia, R. D. Germania,
H. P. Polonă, Pakistan ş.a. .
Intrucit prelucrează cupru, Intrepri:lderea de Conductori Electrici Emailaţi
a fost încadrată, în ultimii ani, în statisticile de la nivel naţional şi judeţean în
cadrul metalurgiei neferoase, deşi produsele finite sînt încadrate la electrotehnică,
subramură de vîrf a industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor.
Prin valoarea producţiei din anul 1985 judeţul Sălaj este al şaptelea între cel<'
treizeci şi trei de judeţe c-are dau economiei naţionale produse electrotehnice.
Metalurgia neferoasă deţine 25,10/o din producţia indust:-ială totală a judeţului
Sălaj şi, respectiv, 6,60/o din totalul producţiei acestei ramuri la nivel naţionaP 1 .
3. Industria constructoare de maşini si a prelu~rării metale!or. A~eastă ra-
mură rPprezenta, în anul 1965, doar 56/ 0 din totalul produqiei industriale a Judeţului
şi era reprezentată de secţiile me:anice din cadrul întreprinderilor de industrie
loca:ă şi ale ::ooperaţiei meşteşugăreşti existent<' în oraşele Zialău, Cehu SilvaniPi,
Jibou şi Şimleu! Silvaniei.
După reînfiinţarea judeţului Sălaj se dezvoltă rapid unele subrnmuri din
complexa structură a industriei construcţiilor dP ma-;;ini. In anul 1971 a intrat în
producţie Intreprinderea de Armături Industriale din Fontă şi Oţel :are, prin
dezvoltări succesive, dcvinf' în s:urt timp unul din cele mai importante obiectivi'
industriale ale judeţului Sălaj şi printre ::ele mai mari întreprinderi de acest fel
din ţara noastră şi chiar din Europa. Din anul 1980, întreprinderea îşi diversifr:ii
producţia şi în profil teritorial, prin punc;ea în fun:ţiu:w a unor capacităţi la
Şimleu! Silvaniei şi la Jibou.
Intreprinderea de Armături Industriale clin Fo:ită şi Oţel are un ricli:at grad
de comp:exitate, fiind printre puţinele întrepri:1deri de acest fel din lume ca:-c
îşi realizează toate reperele necesare la producerea unei variante game de armătu~i
din fontă şi oţel. Utilizînd ca materii prime în primul rînd metale recuperate,
în:epind cu anul 1973, s-au produs la Zalău primele tone de oţel. Prin :antitatca
de oţel produs în anul 1985, în ciadrul Intreprinderii de Armături Industriale din
Fontă şi Oţel, Sălajul a o:upat locul al patruspreze::e:ea între :ele t:-eizcci şi patrn
de judeţe prcducătoare. Se produ:: mai multe tipuri de oţel a:iat şi în:a!t alialP
destinate fahri:ării unor armături spe:::iale.
tn ca:lrul complexei industrii a :onstru:ţici ele maşini, întrcp:-inde:-ea d<·
Armături Industriale din Fontă şi Oţel se încadrează în rnbramura industriei co:-i-
strucţiilor metalice şi a prelu::rării metalelor. Pentru nevoi proprii produ:::e însă
şi maşini unelte specia!e, spe:ial destinate fabricării ,de armături. Prin:::ipalel<'
produse ale întreprinderii sînt armăturile din fontă şi oţel de diverse tipuri, supape
de siguranţă din oţel, fitinguri din fontă maleabilă, robineţi etc. Acestea sînt uti-
lizate în construcţii, la combinatele chimi:e, şantierele navale, centralele nucleare
ş.a. O bună parte din producţie este exportată în peste :10 de state din toate conti-
nentele: URSS, S.U.A„ R. F. Germania, Canada, Franţa, Indi<1, Irak, Eqipt, Ni,:wria
et:::.
La :1ivelul anului 1985, industria comtru::ţiilor de maşini şi a prelucrării meta-
lelor deţinea 11,60/o din producţia industrială a judeţului Sălaj, fiind a treia ramură
ca pondere în totalul producţiei industriale, clupă metalurgia neferoasă şi ::'.ea
feroasăa2.
4. Industria chimicii constituie ramura industrială care pune în valoare mate-
riale dintre cele mai diverse. A cunoscut o dezvoltare deosebită doar în ultimii
cinci ani. Dacă în anul 1980 ponderea acestei ramuri a fost de pînă la 0,50/o din
totalul producţiei industriale, în anul 1985 a ajuns la 8,10/o 33 •
Unităţi propriu-zise ale industriei chimice nu au existat în judeţul Sălaj pîni"1
la intrarea în producţie a Intreprinderii de Anvelope Zalău. Existau doar unel<'
ateliere de profil ale industriei locale şi coope:-aţici meşteşugăreşti.

a1 Idem. p. 100 şi 102.

32 Idem, p. 102.
a1 Idem, p. 102.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Dezvoltarea industriei in judeţul Sdla;. 1965-1986

Prin investiţii masive, 26,90/o din totalul investiţiilor destinate industriei săl4-
jene în cincinalul 1976-1980, s-au construit două întreprinderi chimi::e: Intreprin-
derea de Anvelope de la Zalău şi Intreprinderea de prelucrare a maselor plastice
de la Cehu Silvaniei.
Intreprinderea de Anvelope Zalău a intrat în producţie în anul 1981, judeţul
Sălaj devenind astfel anul dintre cele şase producătoare de anvelope din R. S.
România. Se realizează anvelope pentru auto::amioane şi utilaje de carieră, precum
-:-i camere de aer. De curînd, s-au obţinut aici, pentru prima dată la noi în ţară,
;invelope fără cameră de aer. S-a df'Zvoltat şi o se::ţle de reşapat, destinată revalo-
rificării anvelopelor ::u un anumit grad de uzură.
5. Industria materialelor de construcţie. Dezvoltarea rapidă a diferitelor dome-
nii ale vieţii so::ial-economi::e a judeţului Sălaj a determinat o amplificare cores-
punzătoare a producţiei materialelor de constru:ţie. Faţă de anul 1965, produ::ţia
a:rnlui 1985, în ::adrul 9.::estei ramuri, a fost de 12 ori mai mare34 , î:l timp C'e la
nivel republi::an a::eac;ta a crescut, b medie, doar de 9,2 or'iP:;.
Cu toate a::estea, po;iderea a::estei ramuri s::ade în totalul p:'odu:ţici indus-
triale a judeţului de la 80/o în anul 1965, la 5,l0/0 în anul 198536.
Prin producţia realizată în anul 1985, judeţul Sălaj deţine 1,60/o din proclu:ţia
tota'.ă pe ramură la nivel naţional, o:upînd locul al douăz0ci şi unu'.ea I:'ltre judC'ţelC'
patrirP 7 •
Dintre subramurile i;1dustriei de prelu::rare a materiale'.or de ::onstru:ţiP, în
judeţul Sălaj s-au dezvoltat mai puterni:: industria materialelor izolatoare, a pre-
fabricatelor din beton şi a materialelor cerami::e.
5.1. Extracţia materialelor de construcţie. Constituţia geologică a judeţului
Sălaj oferă posibilitatea exploatării unei game destul de mari de resurse ale sub-
solului, utilizate în ::onstrucţii ori ca materii prime în diferite ramuri industriale.
Dintre ro:ilc vul:anice se întîlnes: exploatări de andezit la Cuceu, de dacit
la Moigrad, iar dintre ro:ile metamorfi::e se exploatează gnais biotiti:, cu tre:eri
spre mi::aşist - la Porţ (:omuna Marca)~ 8 •
Calcarul, de o calitate bună, în cantitate mare se exploatează la Cu::iulat, Let-
ca, Prodăneşti et:. Pentru nevoi lo:ale întîlnim exploatări ocazionale sau perma-
nente în peste douăzeci localităţi sălăjenei' 9 • Cal::arul de Cuciulat este folosit ::a
materia primă în industria siderurgică, în industria produselor clorosodice - la
O::na Mure'? şi Govora 4o.
Dintre rocile sedimentare se Pxploatează, în cantitate mare, argila, destinată
produselor rerami::e brute, apoi nisipuri!e şi piet:-işurile. Balastiere mai mari
<'Xistă la Var, Someş Odorhei şi Băbeni. La Surdu:: se exploatează nisipuri cuarţifere
~· raolinoase destinate industriei siderurgice, ceramicii fine şi la fabricarea sti:lei.
Se livrează la Poiana Codrului, Tirnăveni, Sighişoara, Bucureşti, Satu Mare.
Gipsul este o altă resursă minerală importantă a judeţului Sălaj. Este identi-
ficat în :iantităţi mari la Treznea, Stana, Turbuţa, Petrindu et::. O varietate de gips,
albastru se exploatează industrial la Stana, fiind uti!i:zlat în producerea ipsosu-
Jui - la Aghireş, judeţul Clujn.
Gresia, identifi::ată în 19 loca'.ităţi din :uprinsul judeţului Sălaj, este folosită
în ~-onstruct ii loralP ~a piat:-ă brută ori ~ioplită 4 2.
:>.2. Jn:Lustria m~1terialelor ceramire de construcţii este o subramură cu vechi
tmdiţii în Sălaj, cea mai ve::he unitate de producţie fiind în funcţiune, la Zalău,

31 Anuar st. Sălaj, 1986, p. 57.

35 Anuar st. R. S. România, 1986, p. 92.
36 Anuar st. Sălaj, 1986, p. 54.
37 Anuar st. R. S. România, 1985, p. 100.
38 N. St. Mihailes:u şi I. Grigore, Resursele minerale pentru materiale de
construcţie în România, Bucureşti, 1981, p. 291-294.
39 Ibidem, p. 288-297.
40 T. Moraru şi V. Sorocovschi, op. cit., p. 98.
n Ibidem, p. 98.
42 M. St. Mihailrs::u şi I. Grigore, op. cit„ p. 288-297.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
444 C. TlRLEA

în::ă din anul 1894' 3 • In timp, astfel de unităţi au existat pe teritoriul judeţului
Sălaj, L'1 afara celor din Zalău, la Şimleu Silvaniei, Crasna, Surduc, Nuşfalău.
In prezent, cea mai importantă capacitate de producţie a judeţului Sălaj, din
cadrul acestei subramuri, este Intreprinderea de Produse Ceramice Zalău, intrată în
producţie în anul 1970 şi :::uprinzind o se::ţie pentru producerea blo::urilor ceramice
5i o alta pentru fabricarea ţiglei.
Produ::ţia de cărămizi şi blo::uri ceramice a :unos:ut o creştere a::celentii,
determinat•\ de nevoile fiecărei etape din dezvoltarea lo:::alităţilor judeţului Sălaj,
cu deosebire cea a muni:ipiului Zalău. La producţia de cărămizi şi blo:uri cera-
mice, însă, Sălajul este al cincilea între cele 39 de judeţe produ~fltoare. în ultimii
ani, s-a tre:::ut şi la produ:erea tuburilor ccrami~t~ pe:1tru drenaj.
5.3. Industria materialelor izolatoare este reprezentată de înt:·Pprinderea de
Mate:·iale Izolatoare din Şimleu Silvaniei, apreciată în literatura de specialitate
oa fiind, la data intrării în producţie, „cea mai importantă unitate pentru produ~c
termofonofibroizolante ieftine şi uşoare din ţară şi printre puţbe de a:c~t foi din
lume"""· A:eastă întreprindere a L"ltrat în producţie în anul 1975, ulterior ::uno,;:::îwl
mai multe etape de dezvoltare.
Se foloses::, oa materii prime, bazaltul - adus de la Racoş şi va:ea Bogăţii,
calcarul - extras la Cuciulat şi Sănduleşti, coc~. urclit, baghete din sti:lă, bitum,
guana, nisip, :::uarţos etc.
Principalele produse sînt: vata minerală, utilizată în construcţii, pînza bitu-
minată, ţesătura din fibră de sti:lă - destinată industriei electrotehni:e, suport
pentru bituminarea împîsliturii şi împîslitură albă - produse destinate m:ai ales
pentru export (R. F. Germania, Cehoslovacia).
5.4. Su.bramura industriei prefabricatelor din beton este mai puţin dezvoltat<'i
în judeţul Sălaj, fiind reprezentată printr-o fabrică pentru produ:::erea prefabrica-
telor din beton armat, construită la Crişeni, care a intrat în produ::ţie în anul
1982, prin secţiile de prefabricate pentru lo:::uinţe şi a stru::turilor de rezistenţă din
cadrul întreprinderii de Antrepriză şi Construcţii Montaj Sălaj, situate în Zalău,
Şimleu Silvaniei şi Jibou, precum şi prin ateliere de prefabri:::ate din mediul rural:
Crasna, Surdu:::, Benesat. La Benesat se produc prefabricate destinate exploatărilot'
miniere.
6. Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului. Prezenţa fre:::ventă a topo-
nimi::ului „Silvania" şi predominanţa solurilor silvestre trădează gradul ridi:xit
de împădurire a acestor locuri în trecut. ln anul 1985 fondul forestier reprezenta
24,50/o din suprafaţa judeţului Sălaj 45 • Pădurile ocupă suprafeţe importante în Munţii
Meseşului, Munţii Plopişului şi Dealurile Silvano-Someşene 46 .
Anual, în perioada 1965-1985, s-a exploatat în jur de 100.000 mP masă lem-
noasă, prelucrată de întreprinderile industriale lo::ale din judeţ sau livrată marilor
combinate de la Dej şi Gherla47.
Industria de prelucrare a lemnului a fost multă vreme o ramură importantă
a judeţului Sălaj. O primă fubrică de cherestea a fost cea de la Jibou, ::onstruită
în anul 1921 4e. ln afara unor ateliere şi secţii ale industriei lo:::ale şi meşteşugă­
r€"'!ti, :::are desfăşoară activitate tradiţională, în cadrul a::estei ramuri principalul
produ::ător este Intreprinderea. de Prelucrare a Lemnului din Zalău, înfiinţată în
anul 1978. Capacităţile de produ::ţie ale Intreprinderii de Prelucrare a Lemnului,
răspîndite în Zalău, Cehu Silvaniei, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Crasna, dau peste
920/o din produ::ţia pe ramură, restul fiind obţinută în unităţi a:e industriei coope-
ratiste. Se fabrică gar;iituri de mobilă, mobilier de grădină destinat exportului în
Franţa şi S.U.A., scaune pent:-u :::opii - exportate în Suedia, Norvegia, Belgia,

43 I. Tomole, în Zalăul pe treptele istoriei, 1975, p. 60.

44 I. Popovici şi M. Mihail, în Geografie &:anomică, Bu:::ureşti, l!l80, p. t:l5
45 Anuar st. Sălaj, 1986, p. 124.
46 T. Moraru şi V. Soro:::ovs:hi, op. cit., p. 99.
n Ibidem, p. 99.
411 Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul. Bu:ureşti, 1929, p. 469.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Dezi:oltarea industriei in judeţul Sălaj. 1965-1986 445

Olanda etc. Producţia de mobilier a crescut în anul 1985 de 3,4 ori faţă de anul
197048.
După valoarea producţiei de mobilier din lemn S<'ilajul a fost în anul 1985
pe locul al nouăsprezecelea intr'e judeţele ţării.
Industria lemnului reprezenta 23,20/o din totalul producţiei industriale a Săla­
jului anului 1965. Ponderea acestei ramuri s-a redus la 14,20/o ln anul 1975 şi apoi
la 4,60/o în anul 198550 , deşi valoarea producţiei a crescut de 4,93 ori în acC'~t
interval 51 • In totalul producţiei pe ramură la nivel naţional Sălajul a deţinut 0,60/o
din producţia anului 1965 şi 1,30/o din cea a anului 1985:12.
7. lndustrta uşoară este prezentă prin toate subramurile sale, contribuind la
satisfacerea nevoilor populaţiei cu bunuri de larg consum.
Pînă la construirea unor unităţi industriale mai mari, această ramură a fost
reprezentată prin unităţi ale industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti.
După anul 1970, s-au construit mai multe întreprinderi de profil în municipiul
Zalău, precum şi în cele trei oraşe ale judeţului: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu
Silvaniei.
7.1. Industria textilă este reprezentată de Intreprinderea Filatura de Bumbac
Zalău, intrată în producţie în anul 1971; întreprinderea Integrata de in. Zalău
şi cea de la Jibou, intrate în funcţiune în a:rnl 1981, precum şi de fabrica Fila-
tura de bumbac de la Şimleu Silvaniei, care produce din anul 1980.
Ca materii prime se folosesc bumbacul - !adus din import, celofibra şi poli-
esterii, precum şi fibrele de in produse în topitoria de la Someş Odorhei.
Se produc: fire din bumbac cardate, fire semipieptănate şi fire pieptănate,
de calitate superioară. Producţia de fire din bumbac şi tip bumbac a crescut in
anul 1985 faţă de anul 1972, de 2,17 ori 53 • In anul 1985, judeţul Sălaj s-a situat pe
locul al şaisprezecelea între cele douăzeci şi şapte judeţe care fabrică aceste
produse.
In întreprinderile de la Zalău şi Jibou se produce şi pînza subţire din in
sau tip in, destinată ::onfecţionării lenjeriei, îmbrăcămintei, precum şi pînm de-
corativă. O parte din pînza produsă este destinată direct exportului.
Se mlai realizează ţesături din lină ,sau tip lină 'li ţesături din cînepă şi
mixte. La producţia de ţesături din cînepă, judeţul Sălaj ocupă locul al nouălea,
în timp ce la ţesăturile din bumbac şi lină ocupă penultimul loc.
7.2. Industria tricotajelor şi confecţiilor s-a dezvoltat mai lent pînă în anul
1980, cînd, o dată cu intrarea în producţie a Intreprinderii de tricotaje din Cehu
Silvaniei şi a Intreprinderii de confecţii din Jibou, această ramură şi-a sporit
""nsi.derabil producţia.
Intreprinderea de tricotaje din Cehu Silvaniei este profilată pe tricotaje din
Jfnă sau tip lină, destinate copiilot, prcxluse în cantităţi mari pentru export în
l.IRSS, SUA, Yemen etc. Faţă de anul 1975 producţia de tricotaje din lină a
tirescut de 37,6 ori54.
Judeţul Sălaj ocupă locul al cincisprezecelea intre judeţele patriei după pro-
ducţia de tricotaje din lină obţinută în 1985.
Unitatea de confecţii din Jibou, singura de acest fel \din judeţ, a pus mai
bine în valoare forţa de muncă feminină din oraş şi localităţile apropiate. Cantita-
tea de confecţii produsă în 1985 este de 17 ori mai mlaTe decit cea realizată în
anul 196555 •
7.3. Industria ;pielăriei, încălţămintei şi blănăriet este reprezentată doar de
unităţi ale industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti.

49 Anuar st. Siila; 1986, p. 65.

50 Idem, p. 54.
51 Idem, p. 57.
52 Anuar st. R. S. România, 1986, p. 101.
5 3 Anuar st. Săla;, 1986, p. 65.
54 Idem, p. 65.
ss Idem, p. 57.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
446 C. ŢIRLEA

8. Industna alimentară. Situat într-o zonă cu un pronunţat caracter agrar,

judeţul Sălaj a avut multă vreme ca principală ramură industrială produ::ţia de
alimente. ln anul 1965, industria alimentară deţinea 440/o din producţia judeţului,
dar nu reprezenta decit 0,50/0 din producţia pe ramură Ia nivel naţional58. Pînă
în anul 1985, ponderea acesteia scade Ia 9,2•/0 din ·totalul producţiei judeţului, cu
toate că în acest interval lşi măreşte volumul producţiei de 5,17 ori~.
Dintre subramurile industriei alimentare, pe teritoriul judeţulul Sălaj se
înttlnes::: industria morăritului şi panificaţiei, industria laptelui şi a produselor
lactate, industria cărnii, industria de prelucrare a legumelor şi fru::telor şi industria
alcoolului şi a băuturilor alcoolice. Produsele specifice celorlalte ramuri ale in-
dustriei alimentare - ulei, zahăr, tutun etc. sînt procurate din alte judeţe ori din
import.
8.1. Industria morăritului şi panificaţiei este reprezentată de Intreprinderea
de morărit şi panificaţie, înfiinţată ini anul 1977. Cuprinde trei mori de griu, o
alta de porumb şi patru fabrici de pline şi produse de panificaţie. Dintre acestea
de mai mare capacitate sînt Moara de griu Zalău dată în producţie in anul 1982,
Fabrica de piine Zalău şi Fabri::a de pline Şimleu Silvaniei, intrată in funcţiune
din 1983. De o m.ia.i mică capa::itate sînt fabri::ile de pîine din Jibou şi Cehu Sil-
vaniei. ln cadrul judeţului mai funcţionează unele mori prestatoa:e de servi::ii
şi brutării comunale. Din a:lul 1978 produce şi moara de porumb cu degerminare
de la Zalău.
8.2. Industria de prelucrare a cărnii este reprezentată de Intreprinderea de
Industrializare a Cărnii Sălaj-Zalău. Cuprinde o capacitate de producţie la Zalău,
compusă dintr-o secţie de tăiere şi o secţie de preparate din ::arne, date în folo-
sinţă in anul 1973. Din anul 1983 produce şi Abatorul de la Şimleu Silvaniei pre-
cum şi ::el de tăiere a puilor din Zalău. Producţia de preparate din carne obţinută
in anul 1985 este de 21 ori mai mare decit cea ia anului 1965.
8.3. Industria produselor lactate este reprezentată de Intreprinderea de In-
dustrializare a Laptelui, cu sediul in oraşul Şimleu Silvaniei. Această unitate pre-
lucrează laptele produs in întregul judeţ, prin bazele de colectare din Şimleu
Silvaniei, Zalău, Jibou şi Ileanda.
Intreprinderea este compusă din: Fabrica de produse lactate Şimleu Silvaniei,
înfiinţată din anul 1952; Fabrica de produse lactate Zalău, intrată în producţie
in anul 1971 şi Fabrica de brînzeturi Jibou, dată in folosinţă in anul 1976.
Se produc unt, brînzeturi, lapte şi produse lactate pentru consum ~i alte pro-
duse lactate. Cantităţile produse în anul 1985 în aceste unităţi situează judeţul pe
locuri modeste: 29-30 la unt, la egalitate cu judeţul Bistriţa Năsăud, din 37 judeţe
producătoare; locul 30 Ia producţia de brînzeturi şi locul 38 la produsul lapte de
consum.
8.4. Industria de preltLCTare a legumelor şi fructelor s-<a dezvoltat mai ales
în ultimii 10-15 ani. Este legată în special de :entrPlP pomicole şi viticole din
partea central-vestică a judeţului Sălaj, precum .şi de unităţile produ::ătoare de
legume din lun:ile Someşului, Crasnei.
In anul 1971, la Zalău, s-a dat în folosinţă u11 complex de valorificare a fruc-
telor şi legumelor (prin deshidratare, cu o capacitate de 1000 tone/an şi prin pre-
lu:rare cu capacitate de 3000 tone/an), care prin dezvoltări su::esive devine Intre-
prinderea de prelucrare a Legumelor .şi Fru:telor. Are capacităţi de prelucrare şi
la Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou. Prin extinderile date în folosinţă în
anii 1975 şi 1976 ::apa::ităţile dl' :'o:lse~viare şi deshidriatare a legumelor şi fru:telor
a spo:-it considerabil. Prin sistemul cooperatist au fost create mi:i unităţi de
prouucţie şi în u;ie:e lo:-alităţi rurale ale judeţului.
8.5. Indu.stria băuturilor alcoolice este ramura cu vechi t:-adiţii în judeţul
Sălaj. Materia primă - fructele şi st:-ugurii - este asigurată de pe :ele 8154 hec-
tare cultiviate cu pomi fru:tiferi şi 3363 hectare plantaţii de viţă clt• vie.

58 Idem, p. 53-54.
51 Idem, p. 54şi 57.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Dezvoltarea industriei fn judeţul Sălaj. 1965-1986 447

Producţia de fructe şi struguri obţinută anual se valorifică industrial prin

Intreprinderea Viei şi Vinului Sălaj, cu .sediul în Zalău, ~a:-e are două secţii: unu
la Zalău şi alta la Şimleu Silvaniei. De secţia; ~e la Zalău aparţin şi centrelP
Jibou, Alm.aş, Crasna şi Cehu Silvaniei. Din anul 1974 secţia de la Şimleu Silva-
niei s-a specializat în producerea vinului spumiant. A:eastă secţie mai are centre
de producţie la Nuşfalău, Borla şi Sărmăşag. Cele mai semnificative unităţi cit·
producţie ale Intreprinderii Viei şi Vinului sînt Distileria de ţuică şi rachiuri Zalău,
Centrul de vinificare Zalău şi Secţia de vin spumant de la Şimleu Silvaniei.
9. Industria mtcă şt artizanală îşi aduce aportul la o mai bună valorifbtr<'
pe plan local a unor resurse materiale şi de forţă de muncă, precum şi la satisfa-
cerea nevoilor populaţiei cu unele bunuri de larg consum. Sînt valorificate unel1·
resurse locale: piatra de carieră, lemnul, argila, unele produse agricole secundan~
(paie, foi de porumb etc.). Produsele animaliere pielea, lina, blana - reprezintă
o altă categorie de materii prime utilizate în industria mică şi artizanală. A crescut
numărul unităţilor de marochinărie, blănărie, prin care se satisfac pe plan local
o parte din nevoile de consum. Ţesutul covoarelor, ca activitate de tip industrial,
a căpătat deja tradiţie in localităţile Camăr, Borla, Sărmăşag, Meseşeni, Bobota,
Băbeni etc. Un loc distin:t îl ocupă această activitate şi în cadrul cooperativelor
meşteşugăreşti „Unirea" Şimleu Silvaniei, „Meseşul" Zalău şi „Meşteşugarul" Jibou.
De un bun renume, chiar şi peste hotarele patriei noastre, se bucură produsele
artizanale sălăjene obţinute din nuiele de răchită, foi de porumb, papură etc.,
produse la Var, Cristur, Vialea Pomifor, Surduc etc.
10. Industria cooperatistă, atelierele meşteşugăreşti necooperativizate şi a:·ti-
vitatea de tip industrial din r;ospodăriile populaţiei deţineau, în anul 1965, 19,80/o
din producţia globală industrială a judeţului. 1n condiţiile creşte:-ii continw.· a
producţiei şi în aceste sectoare ponderea lor s-a redus la 14,50/o în anul 1970 ~i,
respectiv, la 5,101 0 în anul 1985 din totalul producţiei industriale a judeţului.
Prezentarea sistematică a geografiei industriei judeţului Sălaj evidenţiază preg-
nant dezvoltatea impetuoasă a tuturor ramu:-ilor industriei, a întregii economii
a judeţului în ansamblu, cu toate consecinţele ce decurg din a:est pro:es.
In cincinalul 1986-1990 industria sălăjeană va face noi paşi în dez-
voltarea sa, contribuind asUel, într-o măsură şi mai mare, la prosperita-
tea locuitorilor acestor străbW1e ţinuturi româneşti. Pentru anul 1990 se
prevede realizarea unei producţii industriale de circa 22 miliarde lei,
„lucru pe deplin posibil avînd în vedere ce s-a realizat pînă acum, capa-
cităţile industriale existente în judeţ" 58 .

CRACIUN T~îRLEA

THE DEVELOPMENT OF THE INDUSTRY IN THE SALAJ

COUNTY BETWEEN 1965-1986

(Su mm ar y)

The district Sălaj witnessed between 1965-1986 a fast development, espl.~

cially on industrial field. Applying consequently our party's policy of well ballan::ed
development of all the regions in our country, after 1968 the ctistri::t Sălaj got
large investments, concretized in modern and powerfull industrial units. In thc
towns: Zalău, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei and Jibou new industrial platforms
grew up. Among these the most important factories are: The Factory of Enamelled

ss Nicolae Ceauşescu, op. cit. p. 4.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
448 C. ŢlRLEA

Electric Condu::tors, The Factory of Industrial Fittings of Iron and Steel, The Fac-
tori of Pipes and The Factory of Tyres in Zalău; The Factory of Insulating Ma-
terials in Şimleu Silvaniei; The Factory of Store-Clothes and The Flax Processing
Factory in Jibou; The Furniture Factory and The Knitt-Wear Factory in Cehu
Silvaniei.
The development rate of Sălaj's industry - 16,60/0 iin a year - was the
highest rate in the whole cowitry and the industrial produ::tion in::reased between
1965-1986 about twenty times.
The industrial production a::hived in 1985 in the district Sălaj wias more than
11,3 milliard lei, out of which 500/o is represented by products of the electrotehnic,
the m.a::hine building and the chemical industry.
This work presents the development of each branch separately emphasizing
the quantitative and the qualitative changings that o::::ured in Sălaj distri::t's
industry. It is presented in each bNlllch the variety of produ::.ts obtained and also
their destination. Many products of Sălaj's industry are destined to essential do-
m.ains as: modern energetics, electronics, aeronautic industry etc. A part of these
products is exported, in more than 30 countries frorn Europe, Asia, Africa and
Nl"lrth America.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 A. DINAMICA PROOUCTIEI INDUSTRIALE
A JUDETULUI SALAJ (1965-1985 l

1994

1218

··;._

~ 477

1975 1980 198 .

B CRESTEREA NUMARULUI PERSONALULUI 0/0

MUNCITOR'DIN INDUSTRIE 400

c=J-personal munci tor

din car~ :
285 300
~-femei

211
n 200

100
I
I
L_ _
PJg. 1. Principalii indicatori ai dezvoltării industriei judeţului Sălaj (1965-1985).

29 - Acla Mvsei Porolissensis - voi. XI

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 A STRUCTURA PRODUC flE l lNDUSTR !ALE PE
PRlN OPALE LE RAMURI

1965 1975 1985

~ Metalur gi a fo roasă

~ Me talurg ia npf e. r oasă ~- lnd. d~ pr;:>lucr a le mnulu i

Milllll1J Co ns tr. de m a~ i n i ~ In d u ~ o ara

ha°o
0 0
PJ I nd. c hi m i c ă {!o o"J
0 l nd . a li me. ntară
L::J Ind. materia lel or de cons tr. L J Al te ram uri

B DI NAMI CA PROOUCTl EI PRIN CIPALEL OR RAMURI

l '!f;~ : fl)tl'/.
Ind. constr. de ma ~ i n1 ~i a p r eluc răr i i met al elor

,~!JF /O{)
1ST5 L..
_________ _.U.._____,l._„-S'_.,._;_ __ __ _ __, - - --
:195 H 121.8 ~:
2. Indu s t r ia
~F7 /{)Q
o

3 l nd. ma teriale lor de c o n st ru cţ ii

19&.f~ //)()
,,~L-----------~i~--~
1'41 29'--~--------------~112.t<O
4 lnd. de pre lucra r e a lemn ulu i

lf'5F=
1fT! _
1fM
!Q(J

.
=i 228
Im

5 lnd . aliment aru

Fig. 2. Structura industriei sălăjene (1965-1985).

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 lEGENDA
REPARTIŢIA INDUSTRIEI PE CENTRE ŞI RAMURI !NOU.STRIA mo.CTIVA
DUPA VALOAREA PRODUCŢlel - 1985 ~ cărbune brun

",.-...,, ~lignit
O
„fJ „-.J.4..-„·<~·'
s calcar
' ·-._4.' -· ...
~ =~. ·-,
T I.I M lt
•,,..I \/ ./ ' .... _.
4 o -.\
t. .....
,
..;;;~„·-·
,.,
lt.
A u li r § gips tl

ţ
<b
~
•, /,., h - """""\ ' . _,, (> nisip cuortos
N

<
,./
'(
•.;
„_' ~o~ '· '· ,
• l;:;';V '-„· ' · 4

., ~· CEHV
o·
"''""'
fi ', - ·'
- ' ·-· •- [ ] balastiere
~
~
....
..,
s:>
<b
i '""" '"-"' ,. ' s:>
• zau,,.,- e.Qi
;:;·
INOUSTIUA l'lULUCRĂTOAllE R.
~ WJ '> i::!

' / ~::.
o (•:••Ip
~ M~fclurgia t•raosQ "';I
'27ZLl Metolurgia. n~feroosă ~­
.I
;:;·
<~'·"' .,
'\
-~ ITIIIIJ Constr. do masni
~­
:i: ( -·'r' '·,.'. lm:J lnd ch imică
~
.....
~'
' \
c::J lnd moteriolelor d~ ca~1r: E.
··-·--, ~,j
,,)

\ ' [filJ lnd. de prelucr o lemnului ~

, " ·•. •' Hi•- '.
'·4
.7'"'- •• • ...
lmlll Ind usoora $'.
/ ' \.„ .....„ ·(. ' ....

•
\ ~
'
'
J
® hno!J)( ...' -·
r·~ )
,; ~ Jnd dim entorâ <o
O>
tn

·„·-. ! ' \............ .,_ A ·t I

c:::J Alte ramuri
L
~
••• ) <o
f _, „._I ,...._ I ·-. .._;\ ScorC\ . 1 ·. 500 OOO 00
O>
V 1-.lt...o. ., \ . .,.
,-;-·J""
c
-~ -·
,-· .,·
"

,,;..
Fig. 3. Repartiţia în profil teritorial şi pe ramuri a industriei judeţului Slilaj -
www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
1985.
-
(J1