IMPACTUL SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE ÎN AGRICULTURĂ

www.sabc.co.za
SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Reprezinta o
problema?
Legislaţie în domeniul schimbărilor climatice
•Legea nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite
asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 (publicat
în M.O. nr. 119/ 12.05.1994);
•Legea nr. 3 din 2 februarie 2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la
Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11
decembrie 1997 (publicat în M.O. nr. 81/16.02.2001);
•Hotărârea Guvernului nr. 645 din 7 iulie 2005 pentru aprobarea Strategiei
naţionale a României privind schimbările climatice (SNSC 2005-2007) (publicat în
M.O. nr. 670/27.07.2005);
•Hotărârea Guvernului nr. 1877 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Planului
naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC 2005-2007) (publicat în
M.O. nr. 110/6.02.2006);
•Hotărârea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale
privind Schimbările Climatice (CNSC) (publicat în M.O. nr. 465/30.05.2006);
•Hotărârea Guvernului nr. 1570 din 19 decembrie 2007 privind înfiinţarea
Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect
de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de
carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (publicat în M.O. nr.
26/14.01.2008);
•Ordinul Ministrului nr. 1170 din 29.09.2008 pentru aprobarea Ghidului privind
adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC (publicat în M.O. nr.
711/20.10.2008);
Sursa: http://www.mmediu.ro/beta/
A. Agricultura ca factor al Schimbărilor climatice

B. Impactul Schimbărilor climatice în Agricultură

C. Agricultura ca potențială soluție la Schimbările climatice

 Deseuri si ape uzate

Silvicultura Sectorul energetic

Agricultura

Transport

Industria
Constructii (locuinte si
spatii comerciale)

Source: IPCC 2007

30% of total global anthropogenic emissions of
GHGs (Bowman
Cine contribuie2001)
mai mult
la incălzirea globală????
 > ½ total global anthro. Emissions of CH4 and
N2O
 CH4: from rice & livestock production
 N2O from fertilizers & manure
 Particulate matter & GHGs from land
clearance by fire & burning of residues

Sursa: esp.ucsd.edu/forum/fall08/tara.ppt

(Humane Society)
 Sursa a 30% din totalul emisiilor gazelor
de seră la nivel global !!!

 Pulberi și gaze de seră rezultate în

urma arderilor in scopul curățării
terenurilor agricole

 > ½ din totalul emisiilor globale de

CH4 and N2O
◦ CH4 rezultat din orezării și
fermele de animale
◦ N2O în urma aplicării
îngrășămintelor chimice și a
gunoiului de grajd

(FAO 2003, Gomiero et al. 2008)

www.dowagro.com
www.ncagr.gov
http://www.descopera.org/incalzirea-globala-si-efectul-de-sera/
- Emisii de CO2 din

 Lucrările mecanizate, mașinile agricole

 Obținerea fertilizanților chimici și pesticidelor

➢ Gaze cu efect de seră rezultate în urma procesării

materiei prime în industria agroalimentară

(Gomiero et al. 2008, Niles et al. 2002, Weber & Matthews 2008)
 Presupun ca Ei
(oamenii) inca NU
pot spune cu
certitudine “este
rezultatul incalzirii
globale”

funny funny-pictures.picphotos.net
Impact direct datorită modificărilor regimului
temperatură/precipitații plus:

Apariția unor fenomene extreme:

 - Inundații
 - Alunecări de teren
 - Secetă (desertificare, aridizare,
saraturarea solului)
Inundaţiile din 2010
au lăsat în urmă
pagube de 700
milioane de lei

La data de 10 iulie 2010, Ministerul Agriculturii a dat

publicitatii că din ultimele evaluari reiese că suprafața agricolă
afectată de inundații este de 243.000 hectare

www.anoddd.ro
 Poze originale – Dinias, jud Timis

Suprafeţele afectate de exces de salinitate sunt destul de mari fiind înregistrate peste 200 milioane ha.
la nivelul întregii planete şi circa 400.000 ha în România. (30 000 ha in Jud. Timis)
http://www.icpa.ro
 www.romaniatv.net
Conform Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, cca
400.000 de hectare din suprafata agricola a Romaniei sunt afectate de
fenomenul desertificarii.
Jumatate din aceasta suprafata se regaseste in Oltenia.
Impact indirect:

 Schimbarea dinamicii competiției în

raportul plante cultivate – buruieni

 Modificări ale impactului bolilor și

agenților patogeni
Modificari observate in evolutia temperaturii medii anuale / 1900-2000

la nivel de tara

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

Modificari observate in evolutia cantitatilor de precipitatii anuale / 1900-2000

mm
900.0

850.0

800.0

750.0

700.0

650.0

600.0

550.0

500.0

450.0

400.0

1992

1996

2000
1984

1988
1960

1964

1972

1976

1980
1956

1968
1948

1952
1944
1940
1900

1904

1916
1908

1912

1920

1924

1928

1932

1936

la nivel de tara

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

Evoluţia temperaturii medii anuale până la sfârşitul secolului

Efectele schimbărilor climatice au fost estimate

pentru perioada 2071-2100, în comparaţie cu
perioada 1961-1990

Sursa: CARTE VERDE

A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL
EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR,
IPCC,2007
Evoluţia precipitaţiilor medii anuale până la sfârşitul secolului

Efectele schimbărilor climatice au fost estimate

pentru perioada 2071-2100, în comparaţie cu
perioada 1961-1990

Sursa: CARTE VERDE

A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL
EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR,
IPCC,2007
► PRECIPITATII – zonalitate si frecventa anilor secetosi/ploiosi

< 350 l/mp /

ani excesiv
secetosi
351 – 450 l/mp /
ani secetosi

451 – 600 l/mp /

ani moderat
secetosi
601- 700 l/mp
ani optimi

> 700 l/mp /

ani ploiosi

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

► Efectele schimbarilor climatice asupra graului de toamna
Durata sezonului de vegetatie

Buzau

Fundulea

2080-2099
Clima actuala
Calarasi

240 245 250 255 260 265

Zile

Scurtarea sezonului de vegetatie cu 2-14 zile, datorita cresterii temperaturii

Cresterea productiei in 2050

cu 14%, ca urmare a efectului cresterii concentratiei de CO2 asupra fotosintezei

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

 BAZELE FIZIOLOGICE ALE OBTINERII BIOMASEI

FOTOSINTEZA

1. Lumina – influenţează prin

intensitate, durata şi prin
compoziţia spectrală. Fotosinteza
este optimă în lumină cu
intesnitatea 50.000-100.000 lucşi

2. c% de CO2 – din aer (0,03%) este

un factor de continuă limitare a
Fotosintezei

Procesele fiziologice care stau la 4. Temperatura – În general,

baza obtinerii de biomasa: Fotosinteza începe la un nivel uşor
inferior valorii de 0 C, creşte în
intensitate odată cu ridicarea
temperaturii
► Efectele schimbarilor climatice asupra culturii de porumb

Durate sezonului de vegetatie a porumbului

Calarasi

Fundulea
Clima actuala
2080-2099

Buzau

80 85 90 95 100 105 110 115 120 125 130 135

Zile

Scurtarea sezonului de vegetatie cu 7 zile in 2020 si respectiv, cu 12 zile in 2050, ca urmare a cresterii
temperaturii

Diminuarea productiei cu 14% in 2020 si respectiv 21% in 2050, ca rezultat al cresterii deficitelor
de apa din sol, indeosebi in faza de umplere a boabelor

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

Impactul schimbarilor climatice asupra speciilor pomicole, utilizand scenarii
climatice arbitrare, respectiv cresterea temperaturii cu 1C /2040 si 2C /2060.

Data medie de producere a fazei de Data medie de producere a infloririi

inflorire a caisului prunului
98 102
96 100
94 98
92

Zile Juliene
Zile Juliene

96
90
88 94
86 92
84 90
82
88
80
78 86
Clima actuala 2040 2080 Clima actuala 2040 2080

Data medie de producere a infloririi Data medie de producere a infloririi

parului marului
108 112
106 110
104 108
Zile Juliene

Zile Juliene
102 106
100 104
98 102
96 100
94 98
92 96
90 94
Clima actuala 2040 2080 Clima actuala 2040 2080

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

 Diferente absolute
0

-2

-4
Zile

-6

-8

-10

-12
2040 2080
-14
Dezmugurire Cais Prun Par Mar

Sursa:Ion Sandu, Fenomene meteorologice extreme, 2008

 Sensibilitatea principalelor culturi in functie de schimbarile
climatice

• Porumb: temperaturile ridicate din cursul

nopții, lipsa apei, temperaturile ridicate in
timpul polenizării
• Soia: lipsa apei, temperaturile ridicate
• Grâul: extremele termice, înghețul în
perioada înfloritului, lipsa apei
• Orezul: temperaturile extreme in timpul
polenizării, managementul apei
• Pășunile: lipsa apei
• Pomii fructiferi: temperaturile prea ridicate
în timpul coacerii fructelor sau riscul de
inghet tarziu din primavara
 AGRICULTURA REDUCE
ECOSISTEMELE FORESTIERE,

AGRICULTURA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

CONTRIBUIE PROVOACA
LA SCHIMBĂRILE VULNERABILITATE
CLIMATICE AGRICULTURII

LIMITELE SUPRAFETELOR
AGRICOLE SUNT EXTINSE
PRIN DEFRIȘARE
 AGRICULTURA CONTRIBUIE LA CREȘTEREA
AGROECOSISTEMELOR (INCLUSIV FORESTIERE)

AGRICULTURA REDUCEREA
CONTRIBUIE LA LUPTA VULNERABILITĂȚII ÎN
IMPOTRIVA SECTORUL AGRICOL
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

EXPANSIUNEA AGRI-BUSSINES ESTE BAZATĂ PE PRACTICI

SUSTENABILE CARE VIZEAZA CRESTEREA SUPRAFETELOR
IMPADURITE, PROTECTIE SI CONSERVARE
E cald
afara?

www.pinterest.com
Cresterea valorificarii carbonului prin:

 - Agrosilvicultură

 - Rotația culturilor în sistem “cover crops”,

 - Agricultura ecologică
Cum se poate adapta agricultura schimbărilor climatice
Pentru a face față schimbărilor climatice preconizate, fermierii
pot:

•să schimbe rotația culturilor pentru a folosi la maxim cantitatea

de apă disponibilă în sol,

•să aleagă perioadele de semănat în funcție de temperatură și de

tiparul precipitațiilor,

•să folosească soiuri de culturi potrivite noilor condiții meteo (ex

mai rezistente la căldură și secetă),

•să planteze gard viu sau arbuști pe terenul arabil, care să reducă
pierderile de apă și să protejeze împotriva vântului.
 Banca de

Resurse
Genetice
Vegetale

Proiect PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-0965 nr.97/2012

cu titlul: Colectarea
“SCREENINGUL TOLERANTEI LA SALINITATE A UNOR POPULATII materialului biologic
LOCALE DE LEGUME ÎN VEDEREA CONSERVARII POTENTIALULUI – UVVG ARAD
GENETIC SI BIODIVERSITTTII”
BANCA DE GENE SUCEAVA

http://www.svgenebank.ro
 BIOCOMBUSTIBILII CA
SURSA ALTERNATIVA DE
ENERGIE

SALIX VIMINALIS “ENERGO”

O plantaţie are viaţa de 25-

30 ani în care în primul an
de viaţă producţia este
nesemnificativă, de cca.
10t/ha (in aceasta perioadă
se dezvoltă rădăcina) iar în
anii următori producţia
anuală este de 40-45 t/ha
Paulownia tomentosa -arbore de
mărimea ll - lll-a. Lujeri anuali
cenusii bruni, frunzele pe fata
superioara de un verde viu,
cenusiu tomentoase, pe fata
inferioară. Inflorescente
piramidale des tomentoase, de
25 - 40 cm lungime, cu axul
principal de 20 - 38 cm si
ramuri laterale de 3 - 15 cm.
Corola campanulată 5 - 6 cm
lungime, la bază de 1 cm
latime.
Pe un ha de teren se pot planta
600 de copaci
PAULOWNIA.Viteza cresterii este
foarte ridicata, astfel incat un
copac ajunge la marime maxima
dupa doar 9 ani.
Productie biomasa sub forma de
peleti, tocatura de lemn : 60-
80t/ha; rotatie – 2 ani; energie
4500 kcal/kg; nu necesita
replantare.
 SOLUȚII ȘI ADAPTARE

Modificarea input-urilor

 Utilizarea unor surse alternative de energie

(biogazul, biodiesel, bioetanol)

 Reducerea agrochimicalelor (fertilizanții cu azot),

reducerea irigațiilor mecanizate)
ADAPTAREA!!!

INTRODUCREA UNOR SOIURI CREATE PRIN TEHNICILE

BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE

theviewspaper.net
 Tot asa o sa ii
si mananci,
folosind masca
de protectie?

grizzom.blogspot.com
VA MULTUMESC!