Producerea Semințelor la Varză

Salată: Origine și sistematică __________________________________________________

Varza face parte din familia Cruciferae care cuprinde un mare număr de specii cultivate.
Specia cultivata este Brassica oleracea L.
În Asia se mai cultivă și alte specii, cea mai răspândită fiind Brassica rapa L. (sinonim
Brassica campestris) și Brassica juncea L. care prezintă câteva varietăți cu foliaj foarte bogat.
Brassica oleracea L. este o specie originară din Europa, unde se află și principalul
centru de diversificare.
Principalele varietăți cultivate în zona europeană și la noi în țară sunt:
-varietatea capitata L. – varza pentru căpățână, care prezintă două forme, date de culoarea
căpățânii:
• cu căpățână de culoare albă (alba)
• cu căpățână de culoare roșie (rubra).
Varza pentru căpățână prezintă hipertrofierea mugurelui terminal;
-varietatea botrytis L. – conopida este cultivată pentru inflorescența de culoare albă, aceasta
fiind constituită din ramificații foarte îngroșate ale tulpinii florifere;
-varietatea gongylodes L. – gulia este cultivată pentru coletul și baza tulpinii hipertrofiate. Și
această varietate prezintă două forme, albă și roșie;
-varietatea sabauda L. – varza creată este o varietate cultivată mai mult în vestul tarii.
Prezintă o căpățână mai puțin densă cu frunzele foarte gofrate, cu gust și textură deosebite
față de varza comună;
-varietatea gemifera L. – varza de Bruxelles este cultivată pentru mugurii de pe tulpină care
sunt constituiți din frunze mici adunate sub forma unor căpățâni mici. Este o varietate mai
puțin cultivată din cauza perioadei de vegetație foarte lungi,
-varietatea acephala L. – varza furajeră este cultivată pentru toată partea vegetală aeriană. În
țara noastră se cultivă pe suprafețe foarte mici.
-varietatea italica L. - broccoli este o varietate cultivată pentru inflorescența hipertrofiată,
asemănătoare celei de la conopidă, dar de culoare verde.
Varza cultivată provine dintr-o formă sălbatică europeană, Brassica oleracea
var.silvestris L. Sistematica verzei este destul de contrariată.

1
 Specia Brassica rapa cuprinde mai multe varietăți dintre care la noi este cunoscută gulia
furajeră (sau brojba).
Mai sunt consumate ca legume și speciile:

 B.juncea în Africa şi America de Sud;

 B.elongata în Asia Mică;
 B.carinata în Africa;

Particularități biologice şi
genetice_______________________________________________

Genul Brassica cuprinde un număr mare de specii a căror număr cromozomial de bază
este variabil.
Brassica oleracea are x = 9, 2n=18 cromozomi. B.rapa are x = 10, 2n= 20 cromozomi.
În cadrul genului mai există specii cu x = 9, 11, 12, 17, 18 şi 19 cromozomi.
Speciile cu număr mic de cromozomi se încrucișează între ele putând da naștere la
amfiploizi. Asemenea forme au apărut şi pe cale naturală.
Speciile cultivate din genul Brassica prezintă o mare variabilitate biologică şi
morfologică. Datorită acestei variabilități posibilitățile de utilizare în alimentație a acestor
legume sunt multiple. Varietățile din grupa verzei se caracterizează prin organe vegetative cu
conținut scăzut în componenți puțin digestibili (în special celuloză şi lignină) ceea ce duce la
sporirea calității din punct de vedere alimentar şi furajer.
Inflorescența tuturor varietăților este un racem în care se ajunge până la 1000 flori.
Înflorirea acestora are loc eșalonat pe o perioadă de 2 până la 5 săptămâni.
În silicve se pot realiza de la 10 la 30 semințe.
Semințele produse de o plantă variază de la 5000 la 30.000. În afara posibilității de
reproducere sexuată, la unele varietăți există şi posibilitatea reproducerii vegetative.
Multiplicarea vegetativă naturală se poate face prin butași obținuți din dezvoltarea mugurilor
axilari de la baza frunzelor sau din muguri neoformaţi.
Înmulțirea sexuată este bazată pe polenizarea alogamă.
Polenizarea este alogama entomofilă fiind asigurată cu precădere de albine şi bondari.
Distanțele de transmitere a polenului depind de raza de zbor a insectelor, astfel că pot
ajunge până la 1.000 – 1.500 metri.
Alogamia la varză este asigurată de prezența auto incompatibilității care este de tip
sporofitic.
2
 Fenomenul auto incompatibilității la varză prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje.
Avantajele pot fi valorificate prin producerea de sămânță hibridă comercială.
În cazul în care formele parentale sunt forme fertile normale, care prezintă auto
incompatibilitate, nu mai este necesară lucrarea de castrat manual sau utilizarea unor forme
mamă androsterile.
Dacă sunt identificate linii valoroase auto incompatibile, acest sistem de alogamie poate
fi menținut pe parcursul procesului de selecție fără a fi necesară inducerea lui prin back-cross.
Principalul inconvenient al auto incompatibilității este stabilitatea sa redusă în condiții
de mediu nefavorabile în privința temperaturilor şi umidității, în perioada de înflorire
procentul florilor atopolenizate creste, fără a se putea realiza controlul acestora.
Studiile de genetică la varză sunt destul de puține.
La încrucișarea verzei furajere cu varza de Bruxelles plantele sunt asemănătoare verzei
furajere, iar la încrucișarea verzei pentru căpățână cu conopida, se formează căpățâni foarte
laxe cu ramificații în capătul căror se formează căpățâni mai mici.
Despre multe caractere se știe că sunt determinate poligenic:
- forma căpățânii;
-durata perioadei de vegetație;
-capacitatea de producție;
-însușiri de rezistență la factorii de mediu nefavorabili;

Resurse Genetice_____________________________________________________________

Cele două specii cultivate, Brassica oleracea şi Brassica rapa sunt foarte bogate din
punct de vedere genetic, având mai multe varietăți cultivate.
Pe lângă speciile cultivate în aceiași grupă cu varza există şi numeroase specii sălbatice
înrudite dar care se utilizează foarte puțin în ameliorare.
Odată cu introducerea în cultură a unor noi soiuri şi hibrizi s-a renunțat la cultivarea
populațiilor locale care constituiau un mare rezervor de variabilitate. Din acest motiv, la nivel
mondial au apărut preocupări pentru recuperarea unor soiuri şi populații locale vechi.
În România încă mai există populații locale la varza pentru căpățână, forme tardive,
pentru conservare prin murare.
Sunt recunoscute unele populații din vestul țării (județele Arad, Timiș şi Bihor), cele din
nordul Moldovei (zona Rădăuți) sau cele din centrul Transilvaniei.

3
 Asemenea colectări au fost efectuate în vestul Europei pentru specia Brassica oleracea,
dar şi în Asia pentru specia Brassica rapa.
Speciile înrudite şi varietățile sălbatice constituie rezerve de gene pentru însușirile de
rezistență, dar pot fi prelucrate şi direct în scopul obținerii unor noi forme cultivate şi
introduse în alimentație.

Obiective de Ameliorare_______________________________________________________

Ameliorarea capacității de producție:

La varza pentru căpățână potențialul productiv este foarte mare, însă diferă în funcție de
precocitatea soiului.
Producția la unitatea de suprafață depinde de:

 desimea plantelor;
 potențialul fiecărei plante;

La soiurile timpurii desimea poate fi mai mare pentru ca plantele ajung la maturitatea
tehnică mai repede şi căpățânile sunt mai mici.
La varza de toamnă căpățânile pot depăși greutatea de 5 kg, ca urmare habitusul plantei
va ocupa mai mult spațiu.
În această situație foarte importantă este mărimea rozetei de frunze şi poziționarea
frunzelor.
Rozeta cuprinde frunzele care nu participă la formarea căpățânii. Ele ajută planta să
crească deoarece sunt principalele frunze care efectuează fotosinteza de aceia numărul lor nu
trebuie obligatoriu redus. Aceste frunze trebuie să prezinte un pețiol mai scurt şi să fie
poziționate cât mai spre verticală.
Ameliorarea calității:
Calitatea producției este dată de elemente morfologice şi biochimice.
Componentele morfologice implicate în realizarea calității sunt diferite în funcție de
varietate.
Din punct de vedere morfologic calitatea căpățânii este dependentă de:
-forma sa;
-finețea frunzelor interioare;
-de mărimea cepului;
Forma căpățânii este variabilă, de la foarte turtită la foarte ascuțită. Este un caracter
destul de stabil cu toate că raportul între cele două dimensiuni (înălțime şi lățime) poate varia
4
de la un an la altul, în funcție de condițiile de climă. S-a constatat că formele sferice şi ușor
turtite au şi o bună densitate, deci acestea ar fi formele care ar trebui reținute în procesul de
selecție.
Densitatea căpățânii este atât un element al calității, cât şi al productivității.
Selecționând forme cu cepul scurt se îmbunătățește şi densitatea căpățânii. Densitatea
căpățânii este un caracter dependent de tipul soiului, dar şi de condițiile de climă.
Gustul şi mirosul degajat la fierbere sunt alte componente ale calității. La realizarea
acestor două componente contribuie conținutul de grăsimi din frunză şi compușii cu sulf.

Producerea de sămânță la
salată_________________________________________________

Varza este o plantă anulă, alogamă la care se cultivă soiuri în conformitate cu

metodologia generală aplicată în procesul de înmulțire a unui soi.
La legumele din grupa verzei, în cultură se întâlnesc atât soiuri cât şi hibrizi. Hibrizii se
cultivă de curând, în special la conopidă, dar şi la varză, fiind destinaţi cu precădere spaţiilor
protejate. Atât pentru soiuri cât şi pentru hibrizi, trebuie avut în vedere faptul că varza şi gulia
sunt plante bienale.
Câmpul de alegere a plantelor tipice – seminceri. Câmpul se înfiinţează cu plante
reprezentative soiului înmulţit, obţinute din sămânţa amelioratorului sau sămânţă din
categoria Prebază. La plantare (pentru varză şi gulie), plantele mamă se aleg cu atenţie, astfel
că în perioada alegerea plantelor tipice se rezumă la reţinerea plantelor viguroase, cu
ramificare puternică şi neatacte de boli şi dăunători. Sămânţa fiecărei plante se păstrează
separat.
Câmpul de selecţie a plantelor tipice – căpăţână. Din sămânţa fiecărei plante se
produce răsad şi se înfiinţează câte un rând sau o microparcelă. Descendenţele se verifică pe
parcursul perioadei de vegetaţie în ceea ce priveşte uniformitatea, rezistenţa la boli, tipicitatea
caracterelor. Pentru stabilirea tipicităţii se evaluează tipul rozetei de frunze, culoarea
frunzelor, forma frunzelor, lungimea peţiolului frunzelor, forma şi culoarea căpăţânilor la
varză şi conopidă, culoarea şi forma tuberofructului la gulie, precocitatea fructificării. Dintre
plantele obţinute, se vor reţine pentru fiecare descendenţă uniformă, cele mai reprezentative
plante pentru soiul înmulţit. Descendenţele netipice şi neuniforme se vor elimina în totalitate.
Plantele reţinute se păstrează separat pe descendenţe.
Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază I – seminceri. Plantele reţinute din
etapa anterioară se plantează separat pe descendenţe pentru obţinerea semincerilor.
Descendenţele netipice şi neuniforme se elimină înainte de a înflori. Dintre cele rămase, se
reţine sămânţă de la plantele cele mai reprezentative şi sănătoase. Sămânţa se va păstra
separat pe descendenţe şi constituie categoria Prebază I.
Câmpul pentru obţinerea categoriei Prebază II – căpăţână. Din sămânţa fiecărei
descendenţe se obţine răsar şi se creează microparcele cu descendenţe. Descendenţele se

5
evaluează în privinţa tipicităţii şi stării fitosanitare, urmând ca descendenţele netipice şi
neuniforme să fie eliminate. La maturitate, plantele mamă obţinute se vor amesteca.
Câmpul pentru obţinerea categoriei Bază – seminceri. cu plantele mamă reţinute în
câmpul anterior se organizează o cultură de seminceri în care se efectuează purificări
biologice înainte de înflorit. Sămânţa obţinută este certificată la categoria bază.
Câmpurile pentru obţinerea categoriei Certificată - căpăţâni, respectiv seminceri
sunt culturi organizate pentru obţinerea de plante mamă respectiv seminceri în care se
efectuează purificări biologice.

6
Suprafața Cultivată și Producția de Semințe_______________________________________

Domain Area Element Item Year Unit Value

Crops and livestock Area Cabbage
products RO harvested s 2010 ha 47227
Crops and livestock Area Cabbage
products RO harvested s 2020 ha 19150
Crops and livestock Cabbage
products RO Production s 2010 tonnes 983648
Crops and livestock Cabbage
products RO Production s 2020 tonnes 541920

SUPRAFATA SI PRODUCTIE
983648

541920

47227 19150

ha ha tonnes tonnes
2010 2020 2010 2020
Cabbages Cabbages Cabbages Cabbages
Area harvested Area harvested Production Production

7
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lactuca_sativa
https://www.fao.org/faostat/en/#data/QCL
https://www.fao.org/faostat/en/#home
Carte Metodologia producere de sămânță și material săditor prof. Madoșa Emilian
Prezentare laborator ameliorarea plantelor prof. Velicevici Giancarla