Producerea Semințelor la

Varză
Salată: Origine și sistematică

Varza face parte din familia Cruciferae care cuprinde un mare număr de specii cultivate.
Specia cultivata este Brassica oleracea L.
În Asia se mai cultivă și alte specii, cea mai răspândită fiind Brassica rapa L. (sinonim
Brassica campestris) și Brassica juncea L. care prezintă câteva varietăți cu foliaj foarte bogat.
Brassica oleracea L. este o specie originară din Europa, unde se află și principalul
centru de diversificare.
Principalele varietăți cultivate în zona europeană și la noi în țară sunt:
-varietatea capitata L. – varza pentru căpățână, care prezintă două forme, date de culoarea
căpățânii:
• cu căpățână de culoare albă (alba)
• cu căpățână de culoare roșie (rubra).
Particularități biologice şi genetice

Brassica oleracea are x = 9, 2n=18 cromozomi. B.rapa are x = 10, 2n= 20 cromozomi. În cadrul genului
mai există specii cu x = 9, 11, 12, 17, 18 şi 19 cromozomi.
Speciile cu număr mic de cromozomi se încrucișează între ele putând da naștere la amfiploizi. Asemenea
forme au apărut şi pe cale naturală.
Inflorescența tuturor varietăților este un racem în care se ajunge până la 1000 flori.
Înflorirea acestora are loc eșalonat pe o perioadă de 2 până la 5 săptămâni.
În silicve se pot realiza de la 10 la 30 semințe.
Semințele produse de o plantă variază de la 5000 la 30.000. În afara posibilității de reproducere sexuată,
la unele varietăți există şi posibilitatea reproducerii vegetative. Multiplicarea vegetativă naturală se poate face
prin butași obținuți din dezvoltarea mugurilor axilari de la baza frunzelor sau din muguri neoformaţi.
Înmulțirea sexuată este bazată pe polenizarea alogamă.
Polenizarea este alogama entomofilă fiind asigurată cu precădere de albine şi bondari.
Resurse Genetice

Cele două specii cultivate, Brassica oleracea şi Brassica rapa sunt foarte
bogate din punct de vedere genetic, având mai multe varietăți cultivate.
Pe lângă speciile cultivate în aceiași grupă cu varza există şi numeroase
specii sălbatice înrudite dar care se utilizează foarte puțin în ameliorare.
Odată cu introducerea în cultură a unor noi soiuri şi hibrizi s-a renunțat la
cultivarea populațiilor locale care constituiau un mare rezervor de variabilitate.
Din acest motiv, la nivel mondial au apărut preocupări pentru recuperarea unor
soiuri şi populații locale vechi.
În România încă mai există populații locale la varza pentru căpățână, forme
tardive, pentru conservare prin murare.
Obiective de Ameliorare
Ameliorarea capacității de producție:
La varza pentru căpățână potențialul productiv este foarte mare, însă diferă în funcție de precocitatea
soiului.
Producția la unitatea de suprafață depinde de:
• desimea plantelor;
• potențialul fiecărei plante;
Ameliorarea calității:
Calitatea producției este dată de elemente morfologice şi biochimice.
Componentele morfologice implicate în realizarea calității sunt diferite în funcție de varietate.
Din punct de vedere morfologic calitatea căpățânii este dependentă de:
-forma sa;
-finețea frunzelor interioare;
-de mărimea cepului;
Suprafața Cultivată și Producția de Semințe