Clauza

de preciputReglementat
Section ID: 0
ă în materia convențiilor matrimoniale și având o existență cu totul nouă în
reglementarea civilă actuală, clauza de preciput se cuvine a fi tratată ca un beneficiu
pe care soții și-l pot acorda, unilateral sau reciproc, prin încheierea convenției
matrimoniale.Deși nu face parte strict din categoria drepturilor la moștenire
ale soțului supraviețuitor, fiind strâns legată de această materie, înțelegem
să o tratăm ca atare și să ne ocupăm de studiul său în cele ce urmează.
Clauza de preciput are existență independentă, nefiind legată de
acceptarea sau renunțarea soțului supraviețuitor la moștenirea defunctului.
Prin urmare, indiferent de direcția spre care s-a
Section ID: 2
îndreptat dreptul de opțiune succesorală
al acestuia, dispozițiile clauzei de preciput rămân aplicabile în forma în care
aceasta a fost prevăzută în convenția matrimonială.
Sediul materiei îl reprezintă art. 333 C. civ. Și art. 367 lit. d) C.
Section ID: 1
civ.Punctele esențiale ale reglementării legale

Clauza de preciput constă în aceea că soțul supraviețuitor poate prelua, fără plată,
înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în
devălmășie sau în coproprietate. Aceasta poate fi stipulată în beneficiul ambilor soți
sau numai al unuia din tre ei, sub acest aspect libertatea soților de a decide fiind
deplină.Clauza de preciput nu este supusă raportului donațiilor, ci numai reducțiunii
și nu aduce atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări bunurile ce fac obiectul
clauzei, chiar înainte de încetarea comunității. Executarea clauzei se face în natură
sau, dacă nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunității.
Devine caducă în caz de încetare a comunității în timpul vieții soților, dacă aceștia au
murit împreună (comorienți/codecedați), dacă soțul beneficiar a decedat înaintea
soțului dispunător sau dacă bunurile au fost executate de creditorii comuni ai soților.
Vom încerca în cele ce urmează să facem o analiză mai amănunțită a clauzei de
preciput, a diferitelor situații pe care le putem întâlni în practică, precum și a modului
lor de rezolvare.
În primul rând, clauza de preciput ăși va găsi aplicabilitatea în concursul soțului
supraviețuitor cu toate clasele de moștenitori legali, precum și în con cursul cu
legatarii defunctului. Nu va conta deci clasa de moștenitori cu care soțul
supraviețuitor vine efectiv și împreună la moșteni re și nici dacă el va suporta
concursul unor moștenitori testamentari, clauza de preciput fiind de natură
să-și producă efectele fără nicio deosebire. Aceste efecte vor fi însă
diferite, în funcție de calitatea de moștenitori rezervatari pe care ceilalți
succesori o au sau
Section ID: 14
nu. Prin instituirea sa, conform art. 332 alin. (2) C. civ., nu se va putea aduce
atingere devoluțiunii succesorale legale. Astfel, nu se va putea
imagina un drept preciputar în virtutea căruia să se modifice cota legală a
soțului supraviețuitor și nici rezerva la care el este îndreptățit. De
Section ID: 7
asemenea, nu se va putea aduce atingere rezervei succesorale a celorlalți
moștenitori și nici nu se va putea mări cotitatea disponibilă.Chiar dacă o definim ca
pe un avantaj matrimonial, această clauză nu va influența cota pe care o va primi
soțul supraviețuitor din bunurile moștenirii, ea rămânând neschimbată, conform celor
stabilite de prevederile art. 972 C civ. Beneficiarul va consta însă în atribuirea
bunurilor moștenirii către succesori ca urmare a partajului efectuat între ei, indiferent
dacă este unul voluntar sau un ul dispus de către instanță.Clauza de preciput va fi
supusă reducțiunii, deci nu este de natură să aducă atingere drepturilor
moștenitorilor rezervatari. În concursul cu ceilalți moștenitori, care nu se pot prevala
de beneficiile rezervei, clauza de preciput va putea avea orice întindere
.Prin urmare, dacă această clauză beneficiază soțului supraviețuitor venit în concurs
cu moștenitorii rezervatari, aceștia vor putea cere reducțiunea în măsură în care
bunurile ce fac obiectul clauzei depășesc cotitatea disponibilă. Astfel, nu va fi
nicicum vorba de un prejudiciu adus rezervatarilor.
Ordinea reducțiunii care operează asupra clauzei de preciput o plasează
pe aceasta după legate și înaintea oricăror alte donații. Această ordine nu
a fost stabilită prin lege, art. 1096 C.civ. "uitând" să precizeze care este
locul clauzei de preciput în stabilirea ordinii reducțiunii. Prin similitudine și
respectând principiul ordinei inverse a datei liberalităților făcute prin acte
vii, considerăm că aceasta ar fi locul cuvenit clauzei de preciput, ea
urmând a fi considerată ultima donație realizată de defunct. Imputarea
clauzei de preciput se face după regulile consacrate de art. 1099 alin (2)
C.civ., întrucât soțul supraviețuitor este moștenitor rezervatar, iar clauza de
preciput nu este supusă raportului, astfel încât, într-o primă etapă, se va
imputa asupra cotității disponibile, iar în etapa următoare, dacă sunt
depășite limitele cotității disponibile, se va imputa asupra cotei de rezervă
la care are dreptul soțul supraviețuitor. Reducțiunea se va aplica numai
dacă
Section ID: 3
și în măsura în care bunurile ce fac obiectul clauzei de preciput depășesc limitele
celor două valori cumulate: cotitatea disponibilă și rezerva soțului
supraviețuitor.Dacă însă clauza beneficiază soțului supraviețuitor venit în concurs cu
moștenitori nerezervatari,chiar dacă aceștia nu au fost înlăturați de la moștenire prin
existența unui testament lăsat de defunct soțului supraviețuitor, ei vor putea să
suporte o diminuare a valorii părților de moștenire sau vor putea să fie, practic,
înlăturați de la moștenire prin aceea că soțul supraviețuitor primește anumite bunuri,
în temeiul dreptului său preciputar, iar aceste bunuri depășesc ca valoare cota care i
s-ar cuveni conform legii.Astfel stând lucrurile, clauza de preciput va avea efectele
unei liberalități făcute de defunct soțului supraviețuitor
în forma unui pact de opțiune cu titlu gratuit, decesul dispunătorului dând
posibilitatea beneficiarului - soțul supraviețuitor - de a ridica pactul și de a
determina finalizarea contractului. Recunoscându-i caracterul unei oferte
de donație, clauza de preciput
este irevocabilă, iar nu revocabilă ca donația între soți. Prin urmare,
decesul soțului dispunător reprezintă termenul la care se încheie
contractul, prin simpla manifestare de voință a beneficiarului. Deși are
vizibile asemănări cu testamentul, nu înseamnă că suntem în măsură să
aplicăm clauzei de preciput natura juridică a acestuia, regimul juridic al
celor două fiind diferit. Astfel, testamentul autentic - singurul care se poate
compara cu clauza de preciput, întrucât aceasta este cuprinsă într-o
convenție matrimonială care se încheie obligatoriu în formă autentică, sub
sancțiunea nulității absolute
- se întocmește după o procedură specială care nu este aplicabilă și
convenției matrimoniale, prin urmare, aceasta din urmă nu va putea fi
echivalată unui testament. În al doilea rând, convenția matrimonială se
întocmește și se semnează de către ambii soți sau viitori soți, ceea ce este
de natură să contravină prevederilor art. 1036 C.civ. referitoare la
testamentul reciproc. Nici prin prisma caracterului personal, unilateral și
revocabil al testamentului clauza de preciput nu se poate încadra în
regimul juridic al acestuia.Natura juridică a clauzei de preciput este una
specială, care ține de legătura sa cu regimul matrimonial și cu convenția
matrimonială. Ea are caracter contractual, întrucât convenția matrimonială
are ea însăși un astfel de caracter. Chiar și atunci când stipularea clauzei
de preciput este unilaterală, fiind făcută numai de unul dintre soți în
beneficiul celuilalt, vorbim de un contract unilateral - act juridic bilateral - iar
nu de un act juridic unilateral. Modificarea sau
Section ID: 17
înlăturarea clauzei de preciput va putea fi făcută numai odată cu modificarea
convenției matrimoniale și numai cu acordul ambilor soți. Avantajul pe care îl conferă
clauza de preciput soțului supraviețuitor se relevă în primul rând în privința
momentului la care clauza se poate executa. Astfel, preluarea anumitor bunuri se va
pitea face înainte de efectuarea partajului moștenirii. Așadar, intrarea în posesie și
beneficiile rezultând din această posesie vor fi aspectele de natură să concretizeze
avantajul pe care-l are soțul supraviețuitor. Spre exemplu, prin preluarea unui anumit
imobil în temeiul clauzei de preciput va face ca invocarea și exercitarea dreptului de
abitație al soțului supraviețuitor să nu mai prezinte interes pentru aceasta. Este în
avantajul soțului supraviețuitor să preia un imobil și să locuiască în el în temeiul unui
drept al său propriu, care nu mai este supus clauzelor și condițiilor dreptului de
abitație (nu se mai poate cere restrângerea, nu se mai poate cere schimbarea
obiectului, nu se mai poate stinge în anumite condiții etc.).
De asemenea, avantajul pe care clauza de preciput îl conferă soțului supraviețuitor
se relevă în privința modului în care se va efectua partajul bunurilor moștenirii.
Astfel, nu se va mai pune problema unei alegeri făcute de moștenitori, după cum nu
se va mai pune problema stabilirii de către instanță a modului de împărțire a
bunurilor, decât în ceea ce privește atribuirea bunurilor către ceilalți moștenitori.
Soțul supraviețuitor va fi avantajat de existența unei asemenea clauze, primind ceea
ce s-a stipulat prin convenția matrimonială. În felul acesta, soțul supraviețuitor este
pus la adăpost față de o eventuală comportare abuzivă a moștenitorilor.
Chiar dacă alineatul final al art. 333 C.civ. dispune că executarea clauzei
de preciput se face prin
Section ID: 18
echivalent, în măsura în care executarea clauzei de preciput se face prin echivalent,
în măsura în care exe
cutarea în natură nu este posibilă, considerăm că această prevedere își are
aplicabilitatea în momentul aplicării reducțiunii ca urmare a depășirii
rezervei succesorale, iar nu în priviința împărțirii efective a bunurilor. Numai
dacă partajul se face prin vânzarea bunurilor succesorale și împărțireaa
prețului între moștenitori, atunci, într-adevăr, soțul supraviețuitor va primi
doar echivalentul bănesc al bunurilor ce au făcut obiectul clauzei de
preciput, dar și în acest caz avantajul său persistă și constă în faptul că va
primi contravaloarea respectivelor bunuri, iar nu
Section ID: 5
a altora. Obiectul clauzei de preciput îl pot constitui orice fel de bunuri, mobile sau
imobile, corporale sau incorporale. Singura condiție este ca aceste bunuri să
reprezinte bunuri comune ale soților, deținute în devălmășie sau în coproprietate,
bunurile proprii ale soțului defunct nu pot face obiectul clauzei de preciput.Având în
vedere condiția pisă de lege, ca bunurile să fie deținute de soți în devălmășie sau în
coproprietate, tragem concluzia că această clauză poate să existe în cadrul oricărui
tip de regim matrimonial, atât în cadrul comunității legale sau convenționale, cât și în
cadrul separației de bunuri. Suntem de această părere întrucât Codul civil vorbește
de bunuri deținute în devălmășie sau în coproprietate, aceasta din urmă formă a
proprietății comune fiind posibilă în cadrul separației de bunuri, când soții pot
cumpăra, în timpul căsătoriei, anumite bunuri în coproprietate pe cote-părți, conform
celor stabilite prin voința lor
. Discutabilă este prevederea art. 333 alin. (4) C.civ., care spune că
respectiva clauză de preciput devine caducă dacă în timpul vieții soților
încetează comunitatea de bunuri, întrucât poate duce la concluzia că
posibilitatea acordării unui beneficiu preciputar nu stă decât în puterea
soților guvernați, la momentul decesului unuia dintre
Section ID: 32
ei, de regimul comunității legale
sau convenționale. Dar atâta vreme cât alin. (1) al aceluiași articol vorbește
despre bunurile deținute de soți în devălmășie sau în coproprietate, ar
trebui să tragem concluzia că această posibilă aplicare a clauzei de
preciput și în materia regimului separației de bunuri, singurul care permite
soților să dobândească și să dețină bunuri în coproprietate. Totodată se
poate imagina și posibilitatea ca doi soți să adopte un regim de separație în
cadrul căruia să dobândească bunuri în coproprietate pe cote-părți, regim
pe care apoi să-l înlocuiască, adoptând un regi comunitar, astfel încât la
momentul decesului unuia dintre ei regimul matrimonial să respecte regula
comunității. Mai este, într-adevăr, posibil ca soții, anterior căsătoriei, să
dobândească bunuri în coproprietate sau, căsătoriți fiind, să fie amândoi
beneficiarii unui legat sau al unei donații care să le confere dreptul de a
deține în coproprietate pe cote-părți anumite bunuri. Or, față de această
prevedere legală, s-ar putea contura concluzia că o clauză de preciput nu
este compatibilă decât cu regimul comunității legale sau convenționale.
chiar și în astfel de situații, rămânem fideli părerii pe care am exprimat-o și
considerăm că existența unei clauze de preciput este compatibilă cu
oricare dintre cele trei regimuri
Section ID: 19
matrimoniale. Clauza de preciput este o stipulare pentru clauza de moarte, drepturile
conferite de existența acestei clauze luând naștere la momentul decesului unuia
dintre soți.
Astfel, odată cu deschiderea moștenirii se naște și dreptul soțului
supraviețuitor beneficiar al unei clauze de preciput de a prelua bunurile
care fac obiectul acesteia. Așa cum am mai spus, decesul dispunătorului
reprezintă termenul de la care, prin simpla manifestare de voință a soțului
beneficiar, se definitivează donația ce a avut numai forma unei oferte până
la acea dată. Mecanismul este cel al pactului de opțiune.Putem vorbi, atunci
când ne raportăm la clauza de preciput, de un drept eventual, supus unei condiții
suspensive (supraviețuirea beneficiarului față de celălalt soț)
, întrucât alin. (4) al art. 333 C.Civ. prevede caducitatea clauzei de preciput
în ca de predeces al beneficiarului față de
Section ID: 10
dispunător.Pentru ca această clauză să producă efecte, este necesar să nu se
întâmple niciunul dintre evenimentele prevăzute de alin. (4) al art. 333 C.civ.. astfel,
”Clauza de preciput devine caducă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii
soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia
au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost
vândute la cererea creditorilor comuni”.Existența clauzei de preciput dă dreptul
soțului supraviețuitor să intre în posesia bunurilor respective anterior partajului
moștenirii, ceea ce nu înseamnă că acest partaj nu va mai trebui încheiat în forma și
în condițiile legale pentru ca el să producă efectul constitutiv de drepturi pe care
legea i-l conferă. Concluzia este deci că această clauză dă soțului supraviețuitor
avantajul posesiei, proprietatea care i-a revenit ca efect al liberalității putând fi
desființată ca efect al reducțiunii. Ea se poate reîntregi numai în urma partajului
încheiat între soțul beneficiar și eventualii rezervatari care au cerut
reducțiunea.
Într-o analiză succintă a pașilor ce trebuie urmați în cazul existenței în
cadrul unei moșteniri a unei convenții matrimoniale care conține o clauză
de preciput, conchidem:a). Imediat după deschiderea moștenirii, soțul
beneficiar are dreptul să intre în posesia bunurilor ce fac obiectul clauzei de
preciput, fără plată, nefiind condiționat pentru aceasta de dezbaterea
moștenirii. b). Eficiența clauzei de preciput se va realiza prin declarația
unilaterală a soțului beneficiar, act autentic ce se va putea înscrie în cartea
funciară.
c). În cadrul dezbaterii succesorale se va
Section ID: 12
analiza clasa de moștenitori cu care soțul supraviețuitor vine în con
curs.
d). Dacă la moștenire vin rezervatari, se va verifica respectarea, prin
existența clauzei, a rezervei succesorale și, dacă aceasta este încălcată, la
cerere, se va proceda la reducțiune. Atribuirea bunurilor se va face ținându-
se seama de clauza de preciput, cu respectarea rezervei celorlalți
moștenitori, astfel încât, dacă nu este încălcată rezerva, se vor atribui în
proprietate soțului supraviețuitor bunurile ce fac obiectul clauzei, iar dacă
rezerva este încălcată, se va proceda la o partajare de așa natură încât să
așeze si
tuația în limitele sale legale, fiind aplicabile regulile din materia reducțiunii
liberalităților excesive. Este posibil ca, în vederea păstrării drepturilor
integrale asupra bunurilor ce fac obiectul clauzei de preciput, soțul
supraviețuitor să dea celorlalți moștenitori o sumă de bani, aceasta nefiind
însă oferită pentru respectarea rezervei - care, conform legii, se acordă în
natură - ci cu titlu de sultă, ca urmare a efectuării partajului succesoral.
Remarcăm că, într-un asemenea caz, este posibil ca prevederile clauzei de
preciput să nu fie respectate, dar nu putem avea nici un comentariu negativ
față de aceasta, întrucât, în temeiul drepturilor consacrate la rezervă, toate
liberalitățile defunctului primesc același tratament. Orice altă reglementare
ar fi fost de natură să creeze o posibilitate de încălcare a normelor
imperative privind rezerva și cotitatea disponibilă.În cazul în care la
moștenire sunt chemați succesori nerezervatari, se va stabili cota cuvenită
soțului supraviețuitor și fiecărui moștenitor în parte, dar atribuirea efectivă a
bunurilor, în materialitatea lor, se va face ținându-se cont de clauza de
preciput, chiar dacă prin aceasta se diminuează partea cuvenită efectiv