Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cautare...
Minister (/categorie/minister/6)
Comunicare (/categorie/comunicare/7)
Domenii (/categorie/domenii/8)
Transparenta (/categorie/transparenta/10)
RUTI (/categorie/ruti/232)
Comunicari/Notificari (/categorie/comunicari-notificari/351)
EIA (/categorie/eia/132)
EIA (/categorie/eia/133)
ANANP (/categorie/ananp/225)
PNRR (/categorie/pnrr/410)
Convenția Helsinki
SEVESO
Ce este Seveso?
Toate aceste accidente ne-au făcut conştienţi de pericolele lor şi la elaborarea directivelor Seveso s-a
ţinut seama de ele.
Accidentul Seveso
Accidentul Seveso (Italia) s-a petrecut în 1976 la o uzină chimică pentru fabricarea de pesticide şi
erbicide. Un nor dens de vapori care conţineau tetraclorodibenzoparadioxin (TCDD) a fost eliberat de
la un reactor folosit pentru producerea de triclorofenol.
Cauze ––creşterea lentă a presiunii într-un reactor utilizat la producerea triclorfenolului a produs
ruperea unei supape de siguranţă. Cunoscută sub numele de dioxină, otrăvitoare şi cancerigenă,
aceasta a produs o reacţie exotermica necontrolată.
Bilanţul exact al accidentului va fi cunoscut şapte ani mai târziu, la deschiderea procesului liderilor
responsabili din diferitele companii implicate. 193 de persoane sau 0,6% din locuitorii din zonă au
suferit de cloracnee, mai ales copii. Nicio persoană nu a murit, dar unele au rămas cu sechele pe
viaţă. Media de cancer şi de malformaţii congenitale nu a crescut în mod semnificativ. Cu toate
acestea, ecologic, efectele dezastrului au fost enorme: faţă de cele 3.300 animale domestice moarte,
aproape 70.000 de capete de bovine intoxicate au fost sacrificate. Datorită contaminării imediate a
circa zece kilometri pătraţi de teren şi de vegetaţie, mai mult de 600 de persoane a trebuit să fie
evacuate din casele lor şi peste 2.000 au fost tratate pentru intoxicaţie.
Directivele Seveso I şi II
În 1982 a fost adoptată Directiva Consiliului 82/501/CEE privind pericolele de accidente majore ale
anumitor activităţi industriale – aşa numita Directiva Seveso. În urma unor accidente grave de la
fabrica Union Carbide de la Bhopal – India, în 1984, în care o scurgere de 41 t izocianat de metil în
atmosferă a provocat moartea a peste 3.500 de persoane, urmat în 1986 de un alt accident la
depozitul Sandoz de la Basel, Elveţia, unde pentru stingerea incendiilor s-a utilizat apă contaminată
cu mercur, pesticide organo–fosfate şi alte substanţe chimice periculoase care au cauzat poluare
masivă a Rinului şi moartea a peste o jumătate de milion de peşti. Directiva Seveso a fost modificată
de două ori, în 1987, prin Directiva 87/216/EEC din 19 martie 1987 (JO L 85 din 28 martie 1987) şi în
1988 de Directiva 88/610/CEE din 24 noiembrie 1988 (JO L 336 din 7 decembrie 1988). Ambele
amendamente care vizează extinderea domeniului de aplicare al directivei, în special pentru a include
depozitarea de substanţe periculoase.
La 9 decembrie 1996 a fost adoptată Directiva 96/82/CE – privind controlul pericolelor de accidente
majore în care sunt implicate substanţe periculoase - Directiva Seveso II. Din 3 februarie 1999,
prevederile directivei au devenit obligatorii pentru industrie, precum şi pentru autorităţile publice
competente ale statelor membre UE, responsabile pentru punerea în aplicare a directivei.
Având în vedere accidentele industriale ulterioare (Toulouse, Baia Mare şi Enschede) şi studiile privind
produsele cancerigene şi substanţele periculoase pentru mediu, Directiva Seveso II 96/82/CE a fost
extinsă prin Directiva 2003/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie
2003 de modificare a Directivei 96/82/CE (http://translate.googleusercontent.com
/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&rurl=translate.google.ro&u=http://eur-lex.europa.eu
/LexUriServ/LexUriServ.do%3Furi%3DCELEX:32003L0105:EN:NOT&
usg=ALkJrhjjfAWgvsXTYGWRPU1wlRts9BAm0w).
Statele membre vor trebui să aplice aceste prevederi ale Directivei 2012/18/EU începând cu 1 iunie
2015, care este, de asemenea, data la care noua legislaţie privind clasificarea substanţelor chimice,
devine pe deplin aplicabilă în Europa.
Informaţii suplimentare
GHS este un sistem al Organizaţiei Naţiunilor Unite destinat să identifice substanţele chimice
periculoase şi să informeze utilizatorii despre aceste pericole prin intermediul unor simboluri şi fraze
standard menţionate pe etichetele ambalajelor şi prin intermediul fişelor cu date de securitate (FDS).
Regulamentul CLP a intrat în vigoare la 20 ianuarie 2009 şi va înlocui treptat Directiva privind
substanţele periculoase (67/548/CEE) şi Directiva privind preparatele periculoase (1999/45/CE).
Ambele directive vor fi abrogate la 1 iunie 2015.
Directive
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:197:0001:0037:RO:PDF
(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:197:0001:0037:RO:PDF)
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:197:0001:0037:EN:PDF
(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:197:0001:0037:EN:PDF)
Convenția Helsinki
Obiectivul Convenţiei este de a ajuta Părţile să prevină accidentele industriale care pot avea efecte
transfrontiere, să fie pregatite pentru ele şi ştie cum să le facă faţă. De asemenea, Convenţia
încurajează Părţile să se ajute reciproc în cazul unui asemenea accident, să coopereze în procesele de
cercetare şi dezvoltare, să împartăşească informaţii şi să facă trensfer de tehnologie.
Link-uri utile
Parteneri
(http://www.mmediu.ro/beta/)
(HTTPS://WWW.RECENSAMANTROMANIA.RO/)
(HTTP://CONECT.GOV.RO/)
Copyright 2023 © MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR (HTTP://WWW.MMEDIU.RO)
| WEBMAIL (HTTPS://STSMAIL.RO/AURORA/) |