CONCURSUL DE NUTRITIE

PANNA COTTA DE SFECLA ROSIE SI DULCEATA DE MORCOVI

CLASA: AMG 1I
ELEV: ION (PAVEL) ANAMARIA
SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL DAVILA
 Desert cu legume
Panna cotta cu sfeclă, frișcă de casă, dulceață de
morcovi cu lămâie, semințe prăjite de dovleac
 Panna Cotta de sfecla rosie

Istoric reteta panna cotta

De unde a venit adevărata panna cotta? Ce este și cum a arătat primul desert? Panna cotta este o
delicatesă italiană cu un cu adevărat rafinat și gust delicat... A fost creat cu mulți ani în urmă
într-un oraș puțin cunoscut. nordul Italiei- Piemont. Interesant, în trecut, desertul era pregătit fără
zahăr. Motivul a fost costul ridicat. Gust incredibil iar panna cotta i-a fermecat pe italieni cu
aroma ei. 
Panna cotta se distingea nu numai prin absența zahărului, ci și prin înlocuirea gelatinei cu oase
de pește. Astăzi există multe variante de gătit diferite, dar este interesant că în patria desertului
este inacceptabil să adăugați ceva de prisos la panna cotta și de aceea în Italia se gătesc numai
după rețeta clasică.
Reteta
Cel mai adesea este asociat cu desertul unic italian bucatarie gourmetși gătit incredibil de greu. 

Două pahare de smântână groasă;

2 linguri de miere;

Cincisprezece grame de gelatină;

Doua batoane de vanilie;

500g sfecla rosie.

Pentru a face panna cotta cu sfecla rosie, mai întâi trebuie să îtaiati bucati sfecla sis a o puneti la
fiert la foc mediu. Dupa ce s-a fiert bine, se blenduieste sfecla impreuna cu apa in care a fiert si
se lasa la racit. Intre timp si incălzeste smatana la foc mic si se adauga vanilia. După ce masa
cremoasă de vanilie s-a încălzit,se adauga si sfecla rosie, se amesteca, apoi trebuie să se răcească
și să se bată cu un mixer până se formează spumă.

Următorul pas este să înmuiem gelatina. Pentru a face acest lucru, umpleți un vas cu apă
la temperatura camerei, se adauga gelatin și aștepteptam câteva minute să se umfle. Apoi trebuie
să turnăm masa de jeleu în cremă și să punem la foc mic până când gelatina se dizolvă complet.
Când amestecul este omogen, trebuie lasat să stea douăzeci de minute pentru a se răci complet.
După ce timpul necesar a trecut, va trebui să batut din nou amestecul. Este necesar să se
pregătească forma pentru solidificarea acesteia. Amestecul pregătit trebuie turnat în formă și pus
la frigider pentru câteva ore.
Proprietati nutritionale Sfecla rosie

 este printre cele mai bune surse de folati (acid folic)

 are puternic efect antioxidant

Proprietati si beneficii pentru sanatate

Sfecla de gradina are un  nivel scazut de calorii (45 kcal/100 gr) si nu contine
colesterol. Beneficiile sale nutritive provin in special din fibre, vitamine, minerale si derivate
unice ale antioxidantilor.

Radacina este sursa bogata de compusi fitochimici, cum ar fi glicina betaina.

Betaina are proprietatea de a reduce homocisteina la niveluri normale in sange.

Sfecla rosie este printre cele mai bune surse de folati. Aceasta contine aproximativ 109 mcg/100
g (oferind 27% din DZR) . Cu toate acestea, la gatit se pot epuiza in mod semnificativ cantitatile
acestei vitamine. Folatii sunt necesari pentru sinteza ADN-ului in cadrul celulelor. Cand se
administreaza pe perioada peri-conceptiei poate preveni defectele de tub neural la copil
Tuberculii proaspeti contin cantitati mici de vitamina C, cu toate acestea, frunzele sale  sunt
surse excelente de aceasta vitamina. 100 g de frunze de sfecla ofera 30 mg sau 50% din
DZR. Vitamina C este unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali, care ajuta organismul
uman la eliminarea radicalilor liberi nocivii.

In plus, sfecla rosie este o sursa excelenta de carotenoizi, flavonoizi anti-oxidanti,

vitamina. Vitamina A este necesara pentru mentinerea mucoaselor membranelor sanatoase si a
pielii si este esentiala pentru vedere. Consumul de legume naturale bogate in flavonoizi ajuta la
protejarea de cancer pulmonar si de cancer al cavitatii bucale.

Radacina este, de asemenea o sursa bogata de vitamine din complexul B, cum ar fi niacina (B-3),
acidul pantotenic (B-5), piridoxina (B-6) si de minerale, precum fier, mangan, cupru si
magneziu.

Mai mult, radacina contine un nivel ridicat de potasiu, 100 g de radacina proaspata oferind 325
mg de potasiu sau 7% din necesarul zilnic. Potasiu scade ritmul cardiac si regleaza metabolismul
in interiorul celulelor prin contracararea efectelor negative ale sodiului.

Descriere

Anumiti pigmenti antioxidanti, unici in radacina si in frunzele sale, se considera ca ofera

protectie impotriva bolii coronariene si impotriva accidentului vascular cerebral, la scaderea
nivelului de colesterol din organism si ca au efecte anti-imbatranire.

Din punct de vedere botanic, apartine familiei Amarathaceae, din genul beta. Numele sau

stiintific este de Beta vulgaris.Sfecla este o planta erbacee mica, cu frunze late de culoarea verde-
inchis.
Radacina sa ajunge la maturitate in 50-60 de zile de la insamantare si cantareste aproximativ
100-150 g. Daca nu este recoltata, ea isi pastreaza dimensiunile, insa mai ia in greutate pana la
aproximativ 500gr, insa pe suprafata sa se pot dezvolta fisuri si isi poate pierde din intensitatea
gustului.

Profilului de siguranta
Sfecla nu are contraindicatii, singurul efect advers este schimbarea culorii urinii in culoarea rosie
sau roz dupa consumul de sfecla, daca aceasta a fost consumata in cantitati semnificative.
Frunzele sfeclei contin acid oxalic , o substanta naturala care poate fi gasita in unele legume,
care se pot cristaliza ca pietre de oxalat la nivelul tractului urinar la unele persoane. Prin urmare,
nu este indicat consumul de sfecla la persoanele cu pietre cunoscute ale tractului urinar.
Valori nutritionale

Profil nutritional Sfecla (Beta vulgaris) proaspata, cruda, Valori nutritionale pentru 100 g, 

Principiu activ Cantitate nutrienti

Energie 43 Kcal
Carbohidrati 9.56 g
Proteine 1.61 g
Grasime totala 0.17 g
Colesterol 0 mg
Fibre dietetice 2.80 g
Vitamins  
Folati 109 mcg
Niacina B3 0.334 mg
Acid Pantotenic B5 0.155 mg
Piridoxina B6 0.067 mg
Riboflavina B2 0.057 mg
Tiamina B1 0.032 mg
Vitamina A 33 IU
Vitamina C 4.9 mg
Vitamina E 0.04 mg
Vitamina K 0.2 mcg
Electroliti  
Sodiu 78 mg
Potasiu 325 mg
Minerale  
Calciu 16 mg
Cupru 0.075 mg
Fier 0.80 mg
Magneziu 23 mg
Mangan 0.329 mg
Zinc 0.35 mg
Fitonutrienti  
Betacaroten 20 mcg
Betaina 128.7 mg
(Sursa: baza de date nationala USDA privind nutrientii)

Dulceata de morcovi
Dulceața asta de morcovi o fac în fiecare an, de când am descoperit-o în caietul de bucate al
Mariei Cantili de la 1900. Îmi place mult, căci iese la fel de sofisticată ca marmelada de
portocale, deși prepararea ei e nepretențioasă.

Bună de întins pe pâine sau de servit drept garnitură la friptura de raţă ori gâscă, dulceaţa de
morcovi şi portocale este un deliciu.

Reteta
Morcovii se dau pe razatoare  pe lung în secţiunea lor, în aşa fel încât iasă un fel de spaghete
portocalii.

Se stropesc cu zeama de la jumătate de kilogram de lămâi şi se lasa să stea la rece un ceas.

Între timp se face un sirop din un litru de apă, două pliculeţe de zahăr vaniliat, ( se poate adauga
dupa gust si dorinte zahar sau indulcitor)si se pune la foc mic pana incepe sa se lege, in aceel
moment se adauga morcovii fasii si coaja razuita de la 2 kg de portocale. Se mai poate turna şi
un strop de esenţă de migdale şi lasă să fiarbă la foc mic dulceaţa, până când, la controlul cu
picurarea pe o farfurie rece, ea se încheagă.

Trebuie avut grijă ca fierberea să fie lentă, să se amestece mereu în cratiţă, în aşa fel încât siropul
să nu se caramelizeze iar morcovii să îşi păstreze culoarea.
Proprietati nutritionale Morcovul

 100 g acopera necesarul zilnic de vitamina A si betacaroten

 continut scazut de calorii, numai 41 calorii la 100 g
 contine cantitati mari de vitamine din complexul B

Beneficiile pentru sanatate

Morcovii sunt in special foarte bogati in antioxidanti, vitamine si fibre alimentare si cu toate
acestea au putine calorii, numai 41 la 100 g, cantitate neglijabila de grasimi si colesterol.
Morcovii sunt o sursă bogată de vitamina A, vitaminele din complexul B, vitamina K, potasiu, si
acid folic.

Ei sunt o sursa exceptionala de caroten si vitamina A. 100 g de morcov proaspat contine 8285
mcg de betacaroten si 16706 UI de vitamina A. Studiile au descoperit ca flavonoidele din
morcovi ajuta la protejarea impotriva cancerului cavitatii bucale, pielii si cancerului pulmonar.
Carotenoidele sunt transformate de ficat in vitamina A. Betacarotenul este carotenul major
prezent in aceste radacini.
Betacarotenul este unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali, care ajuta la protejarea
organismului de radicalii liberi daunatori. In plus, are toate functiile vitaminei A, necesare pentru
vedere, reproducere (productia spermatozoizilor), mentinerea integritatii epiteliale, crestere si
dezvoltare.

Morcovii sunt bogati in poli-acetilena (falcarinol antioxidant). Un studiu realizat de oamenii de

stiinta de la Universitatea din Newcastle, pe animale de laborator a constatat ca falcarinolul din
morcovi poate ajuta la lupta impotriva cancerului prin distrugerea celulelelor pre-canceroase in
tumori. Radacinile proaspete sunt de asemenea, bogate in vitamina C, furnizand aproximativ 9%
din DZR. Vitamina C este solubila in apa si are propietati antioxidante . Ea ajuta organismul sa
mentina tesutul conjunctiv sanatos, ajuta si la sanatatea dintilor si gingiilor.
Aceasta leguma radacinoasa contine in special cantitati mari de vitamine din complexul B, cum
ar fi acidul folic, vitamina B6 (piridoxina), tiamina (B1), acid pantotenic (B5), etc, care
actioneaza in calitate de co-factori de catre enzime in timpul metabolismului substratului in
organism.
Morcovul detine de asemenea, cantitati importante de minerale sanatoase, cum ar fi cupru,
calciu, potasiu, mangan si fosfor.
Potasiul ajuta la controlul ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, prin contracararea efectelor
sodiului.
Manganul este folosit de organism ca un co-factor pentru enzima antioxidanta, superoxid
dismutaza.

Consumul de morcovi poate oferi urmatoarele beneficii pentru sanatate:

1. Imbunatatirea vederii: vitamina A din morcovi ajuta la mentinerea sanatatii ochilor si

poate imbunatati vederea nocturna.
2. Protectie impotriva bolilor cardiovasculare: potasiul din morcovi poate ajuta la controlul
tensiunii arteriale si la prevenirea bolilor cardiovasculare.
3. Intarirea sistemului imunitar: vitaminele din complexul B din morcovi pot ajuta la
intarirea sistemului imunitar.
4. Prevenirea constipatiei: fibrele alimentare din morcovi pot ajuta la prevenirea constipatiei
si la mentinerea unui tranzit intestinal sanatos.
5. Imbunatatirea digestiei: fibrele alimentare din morcovi pot ajuta la imbunatatirea digestiei
si la promovarea unui tranzit intestinal sanatos.
6. Prevenirea anemiilor: acidul folic din morcovi poate ajuta la prevenirea anemiilor si la
mentinerea sanatatii globulelor rosii.
7. Imbunatatirea sanatatii pielii: vitamina A din morcovi poate ajuta la mentinerea sanatatii
pielii si la prevenirea imbatranirii premature.
Descriere

Extraordinar de dulci si crocanti, morcovii sunt unul dintre deliciile 100% sanatoase ce nu
trebuie sa lipseasca din dieta ta. Intr-adevar, aceste legume radacinoase beneficiaza de numerosi
compusi, cum ar fi betacaroten, vitamina A, minerale si antioxidanti in cantitati ample.
Familia: Apiaceae sau familia umbelifer; Genul: Daucus; Numele stiintific: Daucus carota.

Ceilalti membri apropiati morcovului sunt: pastarnacul, patrunjelul, mararul, chimenul, etc.
Morcovul este cultivat si apreciat in toata lumea pentru pretioasa sa radacina. Planta este
bianuala si poarta flori in al doilea an de viata. Cu toate acestea, in general, intreaga planta este
recoltata prematur atunci cand radacina ajunge la aproximativ un centimetru in diametru.
Morcovii variaza foarte mult in culoare si forma in functie de tipurile de soi. In general, morcovii
sunt legume cu capete lungi, plate, de forma conica, superioare, cu coada ca si capetele
inferioare. Morcovii europeni pe de alta parte, au mai mult capetele rotunjite, cu corpul aproape
cilindric. In plus, morcovi europeni au o culoare portocalie, foarte intense

Valori nutritionale

Morcovii (Daucus carota), Proaspeti, Valori nutritionale per 100 g

Procent DZR
Principiu activ Cantitate nutrienti
(doza zilnica recomandata)

Energie 41 Kcal 2%

Carbohidrati 9.58 g 7%

Proteine 0.93 g 1.5%

Grasime totala 0.24 g 1%

Colesterol 0 mg 0%

Fibre alimentare 2.8 g 7%

Vitamine    

Acid folic 19 mcg 5%

Niacina 0.983 mg 6%
 Acid pantotenic 0.273 mg 5.5%

Piridoxina (B6) 0.138 mg 10%

Riboflavina 0.058 mg 4%

Tiamina 0.066 mg 6%

Vitamina C 5.9 mg 10%

Vitamina A 16706 IU 557%

Vitamina K 13.2 mcg 11%

Electroliti    

Sodiu 69 mg 4.5%

Potasiu 320 mg 6.5%

Minerale    

Calciu 33 mg 3%

Curu 0.045 mg 5%

Fier 0.30 mg 4%

Magneziu 12 mg 3%

Mangan 0.143 mg 6%

Zinc 0.24 mg 2%

Fosfor 35 mg 5%

Seleniu 0.1 mcg <1%

Fitonutrienti    

Betacaroten 8285 mcg –

Luteina – zeaxantina 256 mcg –

Alfacaroten 3427 mcg –

     

Sursa: USDA – baza de data nationala pentru nutrienti din SUA.

Semintele de Dovleac
 Semintele de dovleac provin din fructul de dovleac, cunoscut sub denumirea stiintifica
de Cucurbita pepo. Acestea sunt de forma ovala, plata, au coaja alba si miez verde. 
Semintele de dovleac fac parte din grupa alimentara a oleaginoaselor, fiind bogate in grasimi
sanatoase, nesaturate. De asemenea, sunt un aliment bogat in vitamine, minerale si antioxidanti. 

Datorita profilului nutritional, semintele de dovleac pot avea diferite beneficii pentru organism.

Informatii nutritionale
O portie de seminte de dovleac fara coaja (30 g) are in jur de 150 kcal. Caloriile provin in
principal din cele 13 g de grasimi sanatoase de tip Omega-3 si Omega-6, dar si din cele 7 g de
proteine si 5 g de carbohidrati (1). 

In plus, aceeasi cantitate de aliment furnizeaza (1):

 1,7 g fibre;
 42% din necesarul zilnic de mangan;
 37% din necesarul zilnic de magneziu;
 33 % din necesarul zilnic de fosfor;
 23% din necesarul zilnic de fier;
 19% din necesarul zilnic de cupru;
 18% din necesarul zilnic de vitamina K;
 14% din necesarul zilnic de zinc.
Mai mult decat atat, semintele de dovleac au in compozitie si alti nutrienti, cum ar fi folat,
vitamina B2, fitosteroli, dar si compusi antioxidanti – vitamina E, lignani  si carotenoizi (1, 2).