Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

UNVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Referat
Tema: Tehnologia de fabricare a gemului de căpșun

Elaborat :Boța Maria

2022
 INTRODUCERE
1.CARACTERISTICA MATERIEI PRIME ȘI A PRODUSULUI FINIT
1.1Caracteristica materiei prime
1.1.1 Caracteristica agrobiologică și structura anatomică
1.1.2 Compoziţia fizico-chimică
1.1.3 Caracteristica morfologică
1.2Caracteristica materiei auxiliare
1.3 Caracteristica produsului finit.
2.TEHNOLOGIA DE FABRICARE
2.1Schematehnologică de fabricare
2.2Descrierea procesului tehnologic
3.AMBALAREA ȘI ETICHETAREA
3.1Metodede ambalare a produsului studiat
3.2Etichetarea produsului fabricat
3.3Calitatea produsului finit conform documente normativ în vigoare
 1.CARACTERISTICA MATERIEI PRIME ȘI A PRODUSULUI FINIT
1.1 CARACTERISTICA MATERIEI PRIME
Capsunul este o planta perena semierbacee perena, viguroasa, ce creste sub forma de tufa scunda.
Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante. In primul an de
viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0,2 – 0,5 cm), situata aproape de suprafata solului. Din
partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze.
Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi, iar pe partile laterale – muguri vegetativi. Din
mugurii floriferi apar inflorescentele, iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii –
stoloni.Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii, fiecare din acestea fiind terminate cu
cite o floare. Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Intr-o
inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori
hermafrodite. Frunzele capsunului sunt lung petiolate, trifoliate si cu folialele publescente pe fata
interioara, uneori si pe cea superioara. O frunza traieste in medie 45-60 zile, apoi se usuca. Ele nu se
usuca deodata, ci pe rind, incit plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii. Stolonii
sint organe de inmultire vegetativa, de forma unor filamente lungi de 30-50 cm, care formeaza din loc in
loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara.
Capsunile sunt, din punct de vedere tehnic, “fructe accesorii” deoarece acestea nu sunt derivate din
ovarele plantei, asa cum se intlampla cu majoritatea fructelor. Din acest motiv, in trecut erau numite
“fructe false” sau “fructe contrafacute “, insa acesti termeni au fost criticati ca fiind irelevanti si nu mai
sunt folositi de botanisii de astazi. Capsunile  au culoarea rosie si sunt printre cele mai populare fructe de
padure. Gustul acestora variaza in functie de soi, de la foarte dulce la acrisor. Au forma conica, cantaresc
aproximativ 15-25 g si masoara aproximativ 3-5 cm in diametru.
ORIGINILE CAPSUNEI
 Exista peste 20 de specii și numerosi hibrizi. Cele mai cunoscute sunt capsunile de gradina (Fragaria
×ananassa), care  au fost pentru prima data cultivate in regiunea Brittany, Franta in anul 1740. Acestea
au aparut printr-o incrucisare dintre Fragaria virginiana, specie intalnita in Estul Americii de Nord, care
era apreciata pentru gustul sau si Fragaria chiloensi, specie intalnita in Chile si care era apreciata pentru
dimensiunile sale.
1.1.1 Caracteristica agrobiologică și structura anatomică
În anul 2014, suprafaţa terenurilor arabile de pe Terra a constituit 10,924 % din suprafaţa totală. Cel
mai înalt nivel al valorificării solului se înregistrează în Europa – 30-35 %, în special în Republica
Moldova unde suprafaţa terenurilor arabile în 2016 a constituit 53,9 % din suprafaţa totală. Din cele circa
1417,2 mln. ha1 de terenuri arabile la nivel global, 90 mln. ha sunt ocupate de culturi pomicole, din care
arbuștii fructiferi și căpșunul ocupă suprafața de 767 mii ha. Anual, în lume, suprafețele cultivate cu
arbuști fructiferi și căpșun cresc cu circa 6 %.
Fructele culturilor bacifere sunt numite fructe cu,,valoare înaltă’’, și cultivarea lor a luat avânt în
ultimii 3-5 ani. Tot mai rentabilă devine cultivarea culturilor de „nişă’’, însă fără cunoştinţe teoretice și
practice vaste în acest domeniu nu se pot obţine rezultate înalte. Sperăm că prin editarea acestui manual,
cultivarea culturilor bacifere să ia avânt și să devină mai populară în rândurile producătorilor agricoli din
Republica Moldova.
1.1.2 COMPOZITIA FIZICO-CHIMICA A CĂPȘUNII ȘI VALOAREA
NUTRITIONALA
Cantitate medie in 100g Cantitate Cantitate
Nutrient:
produs: min.: max:

Apa 90,95 g 88,1 g 92,6 g

Energie 32 kcal – –

Energie 136 kj – –

Proteine 0,67 g 0,51 g 0,89 g

Total lipide (grasimi) 0,3 g 0,13 g 0,5 g

Cenusa 0,4 g 0,25 g 0,49 g

Carbohidrati, prin diferenta 7,68 g – –

Fibre alimentare 2g 1,1 g 2,8 g

Total zaharuri 4,89 g – –

Sucroza 0,47 g – 1,6 g

Glucoza (dextroza) 1,99 g 1,2 g 2,95 g

Fructoza 2,44 g 1,24 g 3,28 g

Lactoza – – –
Maltoza – – –

Galactoza – – –

Amidon 0,04 g – 0,24 g

Calciu, Ca 16 mg 8 mg 24 mg

Fier, Fe 0,41 mg 0,11 mg 0,8 mg

Magneziu, Mg 13 mg 8 mg 18 mg

Fosfor, P 24 mg 9 mg 39 mg

Potasiu, K 153 mg 77 mg 207 mg

Sodiu, Na 1 mg – 2 mg

Zinc, Zn 0,14 mg 0,06 mg 0,59 mg

Cupru, Cu 0,048 mg 0,013 mg 0,145 mg

Mangan, Mn 0,386 mg 0,16 mg 0,74 mg

Seleniu, Se 0,4 mcg 0,3 mcg 0,5 mcg

Fluor, F 4,4 mcg 4 mcg 4,8 mcg

Vitamina C, total acid ascorbic 58,8 mg 52,5 mg 69,9 mg

Tiamina, Vitamina B1 0,024 mg 0,007 mg 0,044 mg

Riboflavina (Vitamina B2) 0,022 mg 0,007 mg 0,05 mg

Niacina 0,386 mg 0,247 mg 0,53 mg

Acid pantothenic 0,125 mg 0,071 mg 0,146 mg

Vitamina B-6 0,047 mg 0,03 mg 0,08 mg

Total folati 24 mcg 19 mcg 30 mcg

Acid folic – – –

Folate, food 24 mcg 19 mcg 30 mcg

Folati, DFE 24 mcg_DFE – –

Colina (total) 5,7 mg – –

Betaina 0,2 mg – –

Vitamina B-12 – – –
Vitamina B-12, adaugata – – –

Vitamina A, UI 12 IU 5 IU 20 IU

Vitamina A, RAE 1 mcg_RAE – 1 mcg_RAE

Retinol – – –

Vitamina E (Alfa-Tocoferol) 0,29 mg 0,19 mg 0,44 mg

Vitamina E, adaugata – – –

Beta tocoferol 0,01 mg – 0,01 mg

Gamma tocoferol 0,08 mg 0,05 mg 0,15 mg

Delta tocoferol 0,01 mg – 0,04 mg

Vitamina K (filoquinona) 2,2 mcg 1,5 mcg 4,2 mcg

Acizi grasi, total saturati 0,015 g – –

Acizi grasi saturati 4:0 – – –

Acizi grasi saturati 6:0 – – –

Acizi grasi saturati 8:0 – – –

Acizi grasi saturati 10:0 – – –

Acizi grasi saturati 12:0 – – –

Acizi grasi saturati 14:0 – – –

Acizi grasi saturati 16:0 0,012 g – –

Acizi grasi saturati 18:0 0,003 g – –

Acizi grasi, total mononesaturati 0,043 g – –

Acizi grasi mononesaturati 16:1

0,001 g – –
nediferentiati

Acizi grasi mononesaturati 18:1

0,042 g – –
nediferentiati

Acizi grasi mononesaturati 20:1 – – –

Acizi grasi mononesaturati 22:1

– – –
nediferentiati

Acizi grasi, total polinesaturati 0,155 g – –

Acizi grasi polinesaturati 18:2
0,09 g – –
nediferentiati

Acizi grasi polinesaturati 18:3

0,065 g – –
nediferentiati

Acizi grasi polinesaturati 18:4 – – –

Acizi grasi polinesaturati 20:4

– – –
nediferentiati

Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3 – – –

Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3 – – –

Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3 – – –

Colesterol – – –

Fitosteroli 12 mg – –

Triptofan 0,008 g – –

Threonina 0,02 g – –

Izoleucina 0,016 g – –

Leucina 0,034 g – –

Lizina 0,026 g – –

Methionina 0,002 g – –

Cistina 0,006 g – –

Fenilalanina 0,019 g – –

Tirozina 0,022 g – –

Valina 0,019 g – –

Arginina 0,028 g – –

Histidina 0,012 g – –

Alanina 0,033 g – –

Acid aspartamic 0,149 g – –

Acid glutamic 0,098 g – –

Glicina 0,026 g – –

Prolina 0,02 g – –
 Serina 0,025 g – –

Alcool etilic – – –

Cofeina – – –

Teobromina – – –

Betacaroten 7 mcg 3 mcg 12 mcg

Alfacaroten – – –

Betacriptoxantina – – –

Licopen – – –

Luteina + zeaxantina 26 mcg 5 mcg 1 cg

1.1.3 CARACTERISTICA MORFOLOGICA

Morfologia căpșunului Căpşunul este o plantă perenă semierboasă, de talie mică

(15-40 cm). Partea subterană este formată dintr-o tulpină scurtă (rizom) multianuală şi
rădăcini, iar cea aeriană din creșteri anuale care poartă frunze, inflorescenţe și stoloni.
Sistemul radicular este de tip fasciculat, compus din numeroase rădăcini adventive
fibroase, care descind din partea inferioară a rizomului și se distribuie în adâncime la 15-
20 cm, pot ajunge şi la 40-50 cm, iar lateral la 30 cm. Prin evoluţia anuală a rizomului,
rădăcinile se ridică mai spre suprafaţă, ceea ce face ca plantele bătrâne (de 4-5 ani) să
sufere mai mult de pe urma lipsei apei, decât cele tinere. În anii 3-4 ani de vegetație se
creează un dezechilibru dintre aceste părţi ale plantei, fructele rămân mici, de calitate
inferioară, iar producția constituie doar 50 % din cea din anul doi, de aceea plantaţia nu
merită să fie menţinută. Tulpina la căpșun (rizomul) este perenă, scurtă de 10-15 cm,
îngropată în stratul superficial al solului, și care se ramifică prin bifurcare. În fiecare an se
formează un număr variabil de ramificaţii - creşterile anuale (conurile de rod), cu o
lungime de 1-1,5 cm, compuse din rozete de frunze, stoloni, iar în vârf se află un mugure
de rod. O plantă de căpşun are mai multe conuri de rod (de la 1 până la 20), în funcție de
vârstă, soi și lucrările de îngrijire aplicate, numărul lor determinând productivitatea. Noile
creşteri anuale apar din mugurii laterali, iar în cazuri de stres pentru plantă din mugurii
dorminzi sau adventivi de pe tulpină. Frunza la căpşun este trifoliată, mare, lung pețiolată,
de formă ovată, obovată, oval-romboidală, rotunjită, cu suprafaţa netedă, văluroasă sau
gofrată. Fiecare frunză trăiește 60-70 de zile, după care se usucă. Întrucât acestea se usucă
eșalonat, planta are permanent frunze verzi. Filamentele (stolonii) sunt creşteri
plagiotrope, care se întind pe sol, formând din loc în loc noduri, pe care, în partea de sus,
cresc rozete de frunze, iar în partea de jos, în contact cu solul, dezvoltă rădăcini, care
pătrund în adâncime, dacă au condiţii de dezvoltare. Mugurii floriferi se formează în
vârful ramificaţiilor, mai des unul, mai rar 2-3. Dintr-un mugur se dezvoltă, în prelungirea
axului principal, unul sau mai mulţi pedunculi florali pe care se formează o inflorescenţă.
În primul an după plantare, în vârful tulpinii principale se formează un mugur mixt, iar din
mugurii laterali vegetativi 1-3 ramificații laterale. În anul următor, din mugurul mixt ia
naștere o inflorescenţă, iar mugurii vegetativi laterali se transformă în muguri micşti.
Floarea la căpşun este pentameră cu periantul dublu, compus din 5 sepale și 5 petale,
hermafrodită (poartă atât stamine (20-30), cât şi un număr variabil de pistile (5)) și nu
necesită polenizatori. Complementarea autopolenizării cu polenizarea de către albine
sporește roada și calitatea acesteia. Florile de pe o plantă sunt adunate în inflorescențe
ramificate, alcătuite dintr-o floare primară, două flori secundare, patru terţiare şi, mai rar,
ramimificări de gradul 4 şi 5. Numărul de inflorescenţe pe o plantă este de 6-10, în funcţie
de vigoarea acesteia şi de numărul ramificaţiilor, iar înălţimea lor poate fi mai mică, egală
sau mai mare decât a frunzelor. Fructul  de căpșun este format din partea comestibilă, care
reprezintă fructul fals, provenit din îngroșarea receptaculului, și fructele propriu-zise,
numeroase anchene (semințe) repartizate pe suprafața fructului fals. Fructul fals la căpșun
poate avea cele mai diferite forme: reniformă, conică, cordiformă, ovoidă, cilindrică,
romboidă, oblongă, globuloasă, cuneiformă. Pe o plantă se pot forma 30-50 de fructe.
1.1 CARACTERISTICA MATERIEI AUXILIARE
APA
Apa reprezintă un element indispensabil vieţii, constituind un factor important în
aproape toate procesele de producţie industriale. În industria alimentară apa are
întrebuinţări multiple în procesul tehnologic ca: materie primă sau auxiliară; apă de
spălare; apă de sortare; apă de răcire şi transport al diverselor materiale.
Necesarul de apă al diferitelor subramuri ale industriei alimentare, se stabileşte în
funcţie de procesele de producţie şi diversitatea tehnologiilor de fabricaţie (ex. abatoare
3,5 m3 de animal sacrificat; spirt de cartofi 5 m3/t; pîine 0,9 m3/t etc.).
Apa potabilă este definită ca fiind acea apă care prezintă caracteristici proprii consumului
şi care prin consumul său nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorului. Apa
folosită în procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie să corespundă unor
caracteristici care să asigure calitate corespunzătoare a produselor alimentare, să fie
potabilă şi să aibă caracteristici organoleptice corespunzătoare
În industria conservelor, consistenţa produselor vegetale conservate poate fi infleunţată de
duritatea apei. Astfel, sărurile de calciu şi magneziu din apă formează cu substanţele
pectice din fructe şi legume compuşi pectocalcici sau pectomagnezici insolubili, ceea ce
duce la întărirea ţesuturilor vegetale.
În industria conservelor duritatea optimă a apei este 5 – 70, deoarece la o duritate
redusă apa are acţiune corosivă asupra cutiilor de conserve, favorizînd şi difuzia unor
substanţe hidrosolubile din legume, pierderile ajungînd pînă la 20 %. Duritatea redusă
poate provoca şi înmuierea la opărire a ţesuturilor vegetale, ceea ce ar duce la tasarea şi
degradarea produsului.

ZAHAR
Zaharul este o substanta de semisinteza care se obtine, in principal, din sfecla de
zahar sau trestie de zahar. Sfecla de zahar contine peste 50 de nutrienti, in timp ce zaharul
numai unul: zaharoza. Prin rafinare, el isi pierde enzimele si celelalte substante nutritive
atat de necesare vietii. Organismul uman s-a adaptat in cursul sutelor de mii de ani de
evolutie sa digere si sa asimileze numai combinatii naturale de zaharuri existente in fructe
si legume. Prelucrarea unei substante pure, obtinuta prin procedee chimice, cum este
zaharoza, se face cu pretul unor eforturi mari depuse de organism si constituie un adevarat
soc pentru o serie intreaga de organe, producand dezechilibre in lant.

1.3 CARACTERISTICA PRODUSULUI FINIT.

2 TEHNOLOGIA DE FABRICARE
Tehnologia de fabricare a magiunului de căpșune, zmeure, coacăze, mure, agrișe
Magiunul trebuie să corespundă cerințelor de calitate prevăzute de Reglementarea tehnică
“Gemuri, jeleuri, dulceţuri, piureuri şi alte produse similare” aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 216 din 27.02.2008. Magiunul este un produs dens, cu consistenţă
onctuoasă, gelificat sau negelificat, obţinut prin fierberea piureului dintr-una sau mai
multe specii de fructe sau amestecul lor cu zahăr, conservat prin metodă fizică sau
chimică.
Magiunurile se clasifică în funcție de:
a) materia primă utilizată: dintr-un singur tip de materie primă sau din două sau mai multe
tipuri din materie primă;
b) metoda de conservare: sterilizate sau nesterilizate (cu sau fără adaos de conservanţi);
c) clasa de calitate: superioară și întâi.
 SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE

Calitatea magiunului depinde de consumul de fructe sau de piureul de fructe, de zahăr și

de calitatea fructelor. Pentru a asigura o consistență onctuoasă și gelificată a magiunului
pasteurizat, raportul dintre piure și zahăr trebuie să fie de 1,25:1,0. Prin calculul normei de
consum a pireului este considerat un conținut în substanţă uscată de bază a piureului de 11 %, în
cazul când în piureu conținutul în substanţă uscată este mai mic se recalculează cantitatea
necesară de pireu la 11 %. Dacă conținutul în substanţă uscată este mai mare de 11% recalcularea
nu se face.
Schema tehnologică de fabricare a magiunului de fructe (căpșuni, zmeure, coacăze, mure,
agrișe, scorușe negre) include mai multe procese (fig.12.3): recepţia şi păstrareaa temporară;
sortarea calitativă; spălarea; îndepărtarea frunzelor, caliciilor și pedunculilor; blanșarea;
strecurarea; fierberea, dozarea și ermetizarea; pasteurizarea sau sterilizarea; condiţionarea
produselor finite după pasteurizare; păstrarea produselor finite și livrarea. Un magiun de calitate
poate fi produs atât din fructe proaspete, cât și din piureuri conservate aseptic. În conformitate cu
tehnologia de producere a magiunurilor din piureuri conservate aseptic, înainte de folosire acestea
trebuie trecute printr-o sită cu un diametru nu mai mare de 0,75 mm. În piureurile cu un conținut
redus de pectină aceasta se adăugă sub formă de soluție. Soluția de pectină se prepară reieșind din
raportul 5:95 (5 părți de pectină și 95 părți de apă rece) și poate fi păstrată timp de 12-24 h până
la utilizare. Cantitatea de soluție de pectină și de acizi alimentari care trebuie adăgată se
determină experimental pentru fiecare lot de produs finit.
 3 AMBALAREA ȘI ETICHETAREA
3.1 METODE DE AMBALARE A PRODUSULUI STUDIAT
Ambalarea. Magiunul se ambalează în borcane mici de sticlă, de exemplu III-66-
250, la o temperatură de 70 °C, apoi se ermetizează și se pasteurizează sau se sterilizează
la temperatura 100 °C și o presiune de 98- 147 kPa, conform parametrilor stabiliți:
încălzirea autoclavei și a produsului până la etapa de sterilizare, 20 min; sterilizarea
propriu-zisă la temperatura constantă, 10-20 min, în funcție de dimensiunile borcanelor;
scăderea temperaturii și a presiunii, 20 min. Procesul de pasteurizare este urmat de răcirea
produselor, conform cerințelor tehnologice, respectiv pentru magiunul de fructe răcirea se
face până la temperatura de 40 °C. Normele de consum de fructe și de zahăr pentru
fabricarea magiunurilor de căpșuni, zmeure, coacăze, mure, agrișe sunt prezentat în tabelul
12.7.

Magiunul trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice (tab.12.8) și fizico-chimice

(fig.12.9).
 Ambalarea și ermetizarea borcanelor cu dulceață. Magiunul se ambalează în borcane de sticlă de
tipul III, utilizând diferite volume și forme (280 ml, 295 ml, 385 ml, 390 ml, 580 ml, 770 ml). Ambalarea
dulceții se face cu umplutor volumetric liniar automat, ideal pentru dozare și umplere a produselor dense
și semidense în borcane de sticlă, recomandat pentru capacități mici și medii. Cantitatea de produs dozată
este variabilă, de la minim 50 g până la maxim 1000 g. Umplutorul este reglabil în funcție de
dimensiunile borcanelor. Mașina de aplicat capace twist-off liniar automată este ideală pentru închiderea
borcanelor din sticlă prin metoda rotirii capacelor. Unul dintre beneficiile capacelor twist-off este ușurința
de închidere și deschidere. Gâtul borcanului se execută în două variante ceea ce permite ca fixarea
capacului să se facă printr-o rotire cu 74° și, respectiv, cu 48°. Capacele sunt confecționate din tablă
cositorită electrolitic și lăcuită pe ambele fețe. La marginea bordurii, capacul are 4-6 începuturi cu rol de a
se fixa pe filet. Etanșarea este realizată de o garnitură de cauciuc lipită pe partea interioară a capacului.
Borcanele împlute sunt spălate și apoi încărcate în coşuri de autoclavă, după care cu palanul electric se
încarcă în autoclavă pentru pasteurizare sau sterilizare. 12.4.9.
Pasteurizarea și sterilizarea sunt operații prin care se urmărește mărirea duratei conservabilității
produselor alimentare prin distrugerea microflorei care modifică unele caracteristici ale produselor.
Aceasta constituie faza cea mai importantă a procesului tehnologic de fabricare a produselor alimentare
conservate. Procesul de pasteurizare sau de sterilizare, fiind un proces de relație temperatură-timp, se
realizează practic în trei etape succesive:
 încălzirea autoclavei și produsului până la etapa de sterilizare;
 sterilizarea propriu-zisă la temperatură constantă;
 scăderea temperaturii și presiunii.
Etapele pentru fiecare fază precum și temperatura de sterilizare sunt specifice fiecărui tip de
produs, în funcție de dimensiuni și de conținut, și sunt indicate în formula de sterilizare a produsului
respectiv. Magiunul ambalată în borcane de sticlă III-66-250 se pasteuriază în autoclavă la temperatura de
100 °C și la o presiune de 118 kPa conform parametrilor stabiliți: încălzirea autoclavei și a produsului
până la etapa de sterilizare, 20-25 min; sterilizarea propriu-zisă la temperatura constantă, 10-20 min, în
funcție de dimensiunile borcanelor și scăderea temperaturii și presiunii, 20-25 min. Procesul de
pasteurizare este urmat de răcirea produselor până la temperatura de 40 °C. 12.4.10.
Condiţionarea produselor finite după pasteurizare. După procesul de pasteurizare și răcire,
borcanele cu magiun se expun unor operaţii tehnologice care le asigură aspectul comercial: spălarea şi
uscarea, verificarea aspectului exterior, protejarea suprafeţei exterioare, paletizarea, etichetarea,
ambalarea în cutii de carton. 12.4.11. Păstrarea produselor finite.
Depozitarea produselor finite se face în încăperi curate, neinfestate cu dăunători, aerisite, ferite
de razele solare şi de îngheţ, la o temperatură de la 0 °C până la 25 °C şi umiditatea relativă a aerului de
maxim 75 %.
3.2 ETICHETAREA PRODUSULUI FABRICAT
 Ambalarea Fructele trebuie să fie ambalate astfel încât să se asigure o protecție
adecvată produsului. Materialele utilizate în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și
dintr-un material care să nu ducă la alterări externe sau interne ale produselor. Este
autorizată utilizarea de materiale și, în special, de hârtie sau timbre care conțin mențiuni
comerciale, cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fie realizate cu cerneală sau lipici
netoxice.
Prezentarea Fructele din categoria „Extra” trebuie să aibă o prezentare deosebit de
îngrijită. Coletele trebuie să fie lipsite de corpuri străine. Etichetele aplicate individual pe
produse trebuie să nu lase urme vizibile de lipici, nici defecte pe epidermă atunci când sunt
dezlipite.
Dispoziţii privind marcajul Fiecare colet trebuie să prezinte, în caractere grupate pe
aceeași parte, lizibile, de neșters și vizibile din exterior, indicațiile menționate în
continuare: 1. Identificare. Numele și adresa ambalatorului și/ sau expeditorului
2. Natura produsului: Denumirea fructelor: Zmeură (Rubus idaeus L.); Zmeură de Logan
(Rubus loganobaccus L. H. Bailey); Mure (Rubus sect. Rubus); Mure galbene (Rubus
chamaemorus L.); Coacăze (albe, negre și roșii) (Ribes rubrum L., Ribes nigrum L.);
Agrișe (galbene, roșii și verzi) (Ribes uvacrispa L.). Pentru hibrizi din genurile Zmeură de
Boysen (Rubus ursinus Cham. et Schltdl. x Rubus idaeus L.); Bace de Tay (Rubus sect.
Rubus x Rubus idaeus L.); fructe de tipul Jostaberries (Ribes nigrum L. x Ribes uva-crispa
L.) sau o denumire echivalentă în cazul în care conținutul coletului nu este vizibil din
exterior. Numele soiului (facultativ).
3. Originea produsului. Țara de origine și, eventual, zona de producție sau denumirea
națională, regională sau locală. 4. Caracteristici comerciale
 Categoria;
 Fructe crescute spontan după caz. 5. Marcajul de control oficial.
Nu este necesar să se menționeze pe colete indicațiile prevăzute în punctul 1 atunci când
coletele conțin ambalaje pentru comercializare vizibile din exterior și pe care figurează
indicațiile respective. Aceste colete nu trebuie să aibă marcaje care să inducă în eroare.
Atunci când coletele sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă
plasată vizibil cel puțin pe două dintre fațetele paletului.