Dinu SARARU

Jurnalul unui
personai controversat
Rememoriri provocate de
Vartan Arachelian

r
m
 Cuprins

Dece. ... ' 11

Dupi zece .
ani . 17

Subumbratutelariastrimogilor. ..... 27

V0lcea, vizuti de la capitul lumii 33

Umbra pirinfilor gi. dosarul de cadre .: 35

O boali molipsitoare: schizofrenia sociali 39

Foamea - un pedagog nedorit 46

Debutulliterar:apelullaciinfi ...." 51

O dilemi sinistri 54
Frica impune amnezia
Undeesteacasi.. ... 6I
Cumsl crezicdpiciNicolaeCeaugescu?' . . . . . 63

Avemnevoiedeonoulrevoluliemorali . . ' ... 67

Cine a pornit tivilugul vendetelor . . 69

Ddcea{ifosturit,domnule?" . . . . . . . . . .' 75
Timpulseoprise... . . . 78

,,Dracu' te-a pus si duci teatrul la Craiova?" 82

Barca in care n-aYea loc Siraru

infelegere.
Nagul nomenclaturist n-are 87

Isteriainvadeazllara.. .....91
Cumpoatedevenigansipovaralstoriei. . . . . . . 93
8 DINU SARARU Iurnalul unui personaj controversat

Destinulscriitoruluieunic,nuedecolhoz. . . . . 133 Amintirile care ne vor troieni cu drag L . . 503

Cineafost,,mielulturbat" .. ' '146 Dinu Siraruvizut de acad. Rizvan Theodorescu 505

Aexistat,,rezistenfiprinculturi". . .' .' . . . .154 Amintirile care ne vor troieni cu drag II . . . 529

Odiseea{lrineascl,infilmgiteatru. .. '184 Dinu Slraru virzutde academicianul Ioan-Aurel Pop' . . 531

AdrianPiunescu-naqulrpmanului '..198 Duhovnicul sau Despre prietenie 535

Un Caragiale alrdzvrittirii incurabile . . .205 Mullumire .....' 543

Un epilog neagteptat . .231

A fost sau n-a fost o noui revolulie bolgevici?. - . . - . 248 Addenda 545
Documente diverse, articole
Afisauaface? ... ' -.265
Corespondentn. .. 581
De ce se duc r[zboaiele? . . ' . .274 Comentariidespreautor. ..... 647
TolisuntemegalipAnilaaplauze! .....284 -...677
Fotografii
Un actor fabulos, care se intrepreteazi doar pe sine . , ' . .296
La noi, nici despirfirile nu sunt obignuite . . 303
CuNenealancu,prinBucureqti". ...309
Va fi invitat la reaprinderea luminilor in TJatrul cel Mare?. . 311
Din nou despre... omul cu o mie de fe!e" . . . . . 313
Ce rimine din stridania unui director de teatru. . . ' . ' .323
Un,,purgatoriu"necesar .... '331
Pierind firanii, piere o spiritualitate care ne-a linut
inlume ..,.......335
Teatrul, obsesia uneivieli de povestit.. ' . '342
Oamenii gi Revolulia . .346
Noi gi basarabenii . .

Moartea nu ne face egali! . . . . .364

$itotugi... ' . .375
Dinu Siraru,vbzrtf de (foarte) aproape
Interviu cu doamna Viviana Sdraru. ...' 397

Transcrierea emisiunii de seari difazatit

de Radio Romdnia Actualititi in luna august, 2006 - . . ''. 407

OscrisoarepierdutilaTeatrulMic.. .... ' 429

 De ce

CunoscAnd cutumele locale privind represiunile ce-l agteapti pe

sfiditorul corectitudinii po"litice, cerAndu-mi, totodatd, scuze citito-
rului evoluat, mi simt obligat si fac cunoscute motivele opliunii
acestei cdrfi. $tiu cd, detaliindu-le, implicit mi acuz, de parci aq
comite o blasfemie insofindu-l pe domnul Dinu Siraru in aceasti
clldtorie. Am oarece experienfl acumulattr in exercifiul public ca si
presupun ci gestul meu ii va surprinde pe unii, ii va face curiogi pe
allii, iar mulli vor fi scandalizali. Pe tofi acegtia ii prefuiesc, dar din
motive diferite. Pe primii, pentru ci m-am aliturat lor inci din pri-
mele ore ale schimbirii la fafi a RomAniei, celor din a doua cate-
gorie, care au deprinderea dialogului - ca si nu spun mai mult -,le
sunt dator pentru increderea necondilionatd pe care o acordd zia-
ristului ca acesta si-qi aleagi cum vrea tema unui dosar publicistic
sau, in cazul unei convorbiri (cum aveam si abordez atdtea de.a
lungul anilot nu numai in emisiuni de televiziune, dar qi in cir{i),
personalitatea pe care s-o propuni publicului. Celor din urmd insi,
celor din a treia categorie, le dau unele explicafii, chiar.daci, poate,
voi vorbi in zadar; sunt destui care, indeobgte, obignuiesc si se
audi, nu si comunice. $i atunci, de'ce un gest inutil?, v-a!i putea
tntreba. Pentru ci nu vreau sl mi substitui unui personaj pe care-l
lasi rece injuriile care vin de la dugmani - darlmite de la prieteni -,
neavd'nd o epidermi care suporte fun riscuri grosoliniile into-
leranlilor. De aceea, chiar gi simbolic, mi-e greu si inghit morala pe
12 DINU SARARU
care mi-ar aplica-o unii dupi felul invederat de Caragiale. (Vl mai
amintili? ,,I-a fbcut un moral bun: din porc gi migar nu l-a scos!")
Deci, lor le fac c1teva destiinuiri, cu riscul asumat ca ele si se in-
toarci precum un bumerang!
Atunci cAnd deasupra Televiziunii survola elicopterul pur-
tdndu-i pe solii Ceaugescu, iar de institulia unde fusesem mutat cu
de-a sila cu doui decenii in urmi se apropia alaiul revolulionarilor,
eu luam hotirdrea de a incepe o alti carier6. Nici spectaculoasi,
nici publici. Decizia asta n-a durat mai mult de o ori, pentru cl
Televiziunea, trecuti in stdpAnirea lui Brateg, Brucan & comp., a
dat prilej unor politruci si se inghesuie cu juriminte citre un alt
stipdn, chiar inainte ca acesta si-qi arate chipul. Regele a murit, trd'
iascd Regele! Defilarea acestora avea, probabil, si-l incwaieze pe
mult-agteptatul ,,Gorbaciov al RomALniei" ca printr-o tiradi vehe-
menti, de mhnie proletard, si-l acuze pe ostaticul de la Tirgovigte
pentru cd a tntinat tnaltele idealuri comuniste. in ce mi priveste,
gtiam prea bine, atit din odiseea celor apropiafi mie, dar 9i din inte-
riorul sistemului pe care-l slujisem, ci, odati cu epuizarea energii-
lor dictaturii de dezvoltare, nu mai era nimic de aEteptat din partea
unui regim obsedat doar de bun[starea gi securitatea familiei con-
ducitoare. Aparifia cuplului Dinescu-Caramitru in prologul piesei
care incepuse si se joace pe micul ecran a contribuit gi ea la aban-
donarea grabnici a proiectului de viitor burghez pe care-l descrise-
sem familiei. Cum nu aveam niciun dubiu pe carepatte a baricadei
mi voi situa, eram cu atit mai contrariatvdzdnd personalitili din
elita culturali pe care le prefuiam pitindu-se in umbra domnului
Iliescu. $i aveau si rimdni multi vreme al[turi de acesta' in ciuda
apostrofbrii indignate a mullimii - ,,fardtovarigi, fbri comunigti in
guvern" - cu care Iliescu fusese intimpinat cu al lui .dragi tovard;i
;i prieteni..." rostit din celebrul balcon. $i totugi, cei mai mulf din-
tre indignafi, ca gi tofi cei cifirali in balcon, fuseserd, ca 9i mine,
membri ai partidului unic gi credeam atunci, cum cred gi azi, c[
n-aveam de ce sd fiu mai vulnerabil in fa{a contestafiilor. Mai ales
]urnalul unui personaj controversat 13
c[ n-aveam de gAnd si mi aldtur weunui partid. CAti naivitate!
Pdni una-alta, fbri voia mea, aveam s6 ajung in conducerea execu-
tivi a Alianfei Civice, gralie unui nume pe care mi ferisem s[-l ane-
xez propagandei de partid. Alesesem gregit? Locul meu,,natural" era
sub pulpana domnului Iliescu, aga cum ftcuse cel care avea si devini
tlilematicul nostru de serviciu, personaj pe care l-am prefuit, chiar
claci in calitatea sa de ministru al culturii frcuse tain preferenlial din
lrArtia de ziar presei feseniste? Nu;tiu niciazi ce cocoaqi secreti il
tXcuse si nesocoteasce indubitabila sa vocatie academici pentru a-gi
venera geful ca erou aI noului ev. Ar fi' trebuit si md tupilez 9i eu in
tagma iliesciani, o trangee de refugiu in fala gloatei isterizate la iegi-
rea din Dictatur[ gi manipulati de forfele aflate in confruntarea pen-
tru putere? Din acele zile ag putea aminti multe episoade semnificative
pentru a mdL explica, dar cum ele n-au nicio legituri directi cu acest
Argument,mi restrAng doar la unul. Mai ales c[ numele personaliti-
(ii la care mi g1Lndesc, dup6 cum cititorul acestei cdrli va lua cunog-
linfi, este chiar acelagi asupra cdruia se va indrepta alegalia indignati
n domnului Sd'raru. E vorba de Nicolae Manolescu.
Eram intr-o seard, tdrzie din iarna Revoluliei singuri in maqin6,
rlupi o lungi gedinli de incropire a Alianfei. La un moment dat, ve-
nise vorba despre intAmplarea de a ne afla al5turi in turbionul din
care avea si se nasci acea pregnanti expresie postrevolulionard a
societdlii civile. imi amintesc ce ne-am spus: suntem destinali sd fim
impreuni atet timp cXt existd pericolul restauririi comunismului,
lpoi fiecare poate merge pe drumul siu. Avea si capete corp acest
pericol chiar in ziua cdnd, in Crimeea, Gorbaciov devenise ostaticul
c:onspirafiei bolEevice. S-a intimplat si redactim impreuni decla-
ralia pe care seara, la RTV profesorul avea s-o citeasci in numele
Alianlei Civice. (Cine n-a trlit ziaa aceea n-are de unde si gtie ci
avea si fie singura declaralie trangantS impotriva revenirii Romdniei
sub cizma Moscovei!) Dupi implozia U.R.S.S., ultimul punct de
sprijin pentru puterea instalati la Bucuregti, dar 9i de neliniqte pen-
tru opozifia democratici, domnul Manolescu avea si faci un partid
 14 DINU SARARU
la care n-am aderat. Asta gi pentru cd fusesem deja in unul, fie el gi
defunct, dar, mai ales, pentru ci-mi ajunsese cu asupra de mdsuri
obligafia de a respecta valorile gi capriciile liderului. Mai apoi, cum
organizalia civici din conducerea cireia fhcusem parte avea si fie
siriciti de capitalul ei, prin cezariana din care se ndscuse p.A.C.,
a trebuit si respect regulile impuse Radioteleviziunii de citre
Parlament, sustrigdndu-mi, micar formal, din politici. (Asta nu va
impiedica tandemul Em. Valeriu - R. Theodorescu sb md dea afard
din institu{ie in 1991, dupi ce in vara lui 1983 fusesem concediat
din ordinul C.C. al P.C.R). Are asta vreo legiturd. cu prezentul de-
mers editorial? Mai ales ci niciodatd nu e de-ajuns ca denigratorii
de profesie si fie descurajali - md ironizeazi spiridugul cel scep-
tic. Chiar gi acum, cAnd sunt un om liber ;i de nimeni nu depind? - il
contrazice umbra mea tutelar5, cireia ii datorez atitea gesturi don-
quijotegti. Cine si se dedice democratizirii Romdniei daci cele peste
trei milioane de comunigti, plus familiile lor, ar fi fost excluse sau
s-ar fi sustras jocului democratic al politicii, a$a cum credeam o
clipi ci voi face? $i apoi, in fafa cui s-ar fi desfbgurat ludecata de
Apoi, procesul comunismului? De ce si mi supun dorinfei acelora
care imi giseau locul sub pulpana domnului Iliescu, alituri de orfa-
nii lui Dej, tocmai acum cAnd, in sfArsit, imi puteam alege liber pro-
priul drum? Muriseri tinerii pentru ca Rominia si imbrace din
nou hainele date la intors, intoleranfa bolgevicd? Obsedat de astfel
de gdnduri, aqa aveam si-l reintdlnesc, cizut intre doui trangee, pe
domnul Dinu Siraru, omul a cirui prestalie directoriali la Teatrul
Mic incerca si ne tdmiduiasc[ de aceeagi depresie generalizati, adu-
cdndu-ne alituri pe cei care iubeam teatrul nu doar ca formi de cul-
turi, dar gi ca loc de refugiu din absurditatea opresivi a Dictaturii.
Dupi gdndirea procustiani a celor care violeazi memoria colectivi,
locul domnului Dinu Siraru ar fi fost in partidul de guverndmAnt,
in F.S.N. L-am intAlnit insi exclus gi blamat de ai sdi, devenit paria
pentru cei care se descircau astfel de responsabilitatea practicii lor
dictatoriale. Da, eroul acestei cirii era ocolit de cei care voiau s6-qi
Iurnalul unui personaj controversat l5
ffeeze o altd biografie, dea la intors trecutul lor, iar cel care tre-
si
buia si suporte penitenfa picatelor comise era tocmai omul care ne
oferise tuturor o oazd de normalitate in teatrul pe care-l condusese,
cel care-gi asumase riscul si tuteleze zona unde se putea respira
liber, intr-o complicitate pe care at?tt cozile de la casa de bilete de pe
Sirindari, cAt qi aplauzele nesfArqite de la atAtea Ei atdtea spectacole
irveau s[ ne dea certitudinea ci nu suntem singuri cind gdndim
liber, chiar gi cufundafi intr-o ticere vinovatl! (Ce revangi formi-
dabili avea si-gi ia victima noplii cufitelor lungi din ianuarie 1990
prin romanele Ciocoii,noi cu bodyguard, Ultimul bal Ia $arpele Ro;u
Si C ar n av alul cdtu ; elor ! )
Nu gtiam atunci, cdnd l-am invitat sd facem o emisiune, cd ambi-
liosul oltean de stirpe boiereascd fusese pe pragul comiterii unui gest
tragic, tot aqa cum nu credeam atunci - cum nu cred nici acum - cd
lrn fbcut pentru el un gest neagtePtat, generos. (Desigur, aprecierea
irceasta cu care mi indatoreazde o exagerare retorici, catefacepld-
ctrte relaliile sociale.) Nu aga avea si fievdzvtir emisiunea de citre o
scriitoare cunoscuti gi deveniti dupi Revolufie cascadoare in co-
rnandoul ghedesist. Plecat in Statele Unite pentru un timp mai inde-
Irrngat, am llsat in urmi emisiunea cu reputatul om de teatru. De la
Ncw York, dupi ce am inregistrat o lungi convorbire cu scriitorul
Nurman Manea, am plecat pe Coasta de Vest. Revenind dupi apro-
xirnativ o lunl, avearn si aflu cd acest domn, care se comportase ca
o gazdi. ireprogabili, mi ciuta insistent pentru a-mi cere si renun!
lir tlifuzarea emisiunii, pentru cd Ia Bucuregti, intre timp, fusese di-
Irrzati emisiunea mea avAnd ca invitat un dinozaur comunist. Drept
tlovadi, Domnia Sa aliturase in faxul respectiv o noti{6 semnatd
,lc Gabriela Adamegteanuin Revista 22, tnde eram beEtelit pentru
irceasti nepotrivitd asociere. Halal spirit colegial, ma;ala toleranfi
rlernocratici! N-am difuzat, se-nfelege, emisiunea realizatd la New
York nici atunci ;i nici dupi ceva timp cAnd, printr-o scrisoare,
ircclagi domn ridicase embargoul. Nici n-am rispuns misivelor sale,
rcca ce, mirturisesc acum, n-a fost prea frumos!
16 DINU SARARU
S[ ne oprim aici, schildnd pentru cine vrea sd infeleagi din su-
gestiile oferite motivul pentru care, atunci cAnd acest personaj in-
totdeauna controversat a fost de acord sd facem aceasti carte, am
trecut imediat la fapte. Pentru ci am iabit teatrul lai gi am sufi-
ciente motive sd admir oamenii care fac, mai degrabi decAt pe cei
care doar vorbesc frumos si, cdnd vorbesc, fac dovada unei intole-
ranfe striine spiritului democratic. Opfiunea mea are insi qi un
substrat polemic. Eroul acestei cirli apar{ine unei familii nu prea
numeroase gi cu vlistare care trebuie incurajate si iasi la lumini;
sunt oamenii la care vorba e umbra faptei qi nu masca impotenfei.
Apoi, mai gtiu dintr-o l:ungi excursie in istoria noastrd nafionald,
din care m-am intors cu cAteva cirfi semnate cu numele mogtenit,
ci gena noastri afirmativi e tributari, mai degrabi, demolirilor
decAt construcliei gi ci niciodatd nu e prea tfuziu sd identificim gi
si propunem drept modele oameni care fac, creatori prin excelen{i,
decdt comentatori care inhibi spiritul pragmatic, criticarzi care sunt
in rizboi cu statuile, sirene care deturneazi energiile tinere, abitAn-
du-le vocafi a zidirii pe drumul deconstrucfiei.
O carte de convorbiri are nu numai doi parteneri care se intAl-
nesc intr-un proiect comun, dar gi doui responsabilitili complemen-
tare, unul care d[ socoteali cititorului de intrebirile pe care, mai
ales, nu le-a pus, celllalt, de acuratetea qi exactitatea rispunsurilor
pe care le di. Cartea aceasta e insi de un tip deosebit, e o lungi suiti
de convorbiri cu afirmafii deseori tulburitoare despre natura com-
plexi, contradictorie, versatili a relafiilor interpersonale, realitate
umani care s-a impus de-a lungul a peste jumitate de secol, com-
portamente deviante pe care ne-am propus si le autentificim prin
documente irefutabile, grave gi aclJzatoare. Ele constituie un proba-
toriu asapraciruia cititorul are posibilitatea si se pronunte. in plus,
un mod de a conserva gi de a transmite mai departe, spre beneficiul
generaliilor care vin, faptele comise la vremuri de revolufie. Da, repet,
n-a fost in intenfia noastri (imi asum responsabilitatea aceasta co-
muni!) si supdrim, neapirat, pe cineva, ci, mai degrabi, si lisim
lurnalul unui personaj controversat 17
celor care vin documente despre ceea ce suntem, de ce qi cum am
ajuns in fblcile Istoriei. Desigur ci vina nu aparfine doar Istoriei, nu
doar ea explici destinul personal, ci, poate in egal[ m[sur[, in tra-
iectoria noastri se afli incifrate caracterul gi temperamentul pe care
le avem. Din acest punct de vedere, coautorii se deosebesc funda-
mental! in ceea ce mi privegte, n-am incercat niciodati si-mi apir
trecutul pentru simplul motiv ci el nu se lasi apdrat, iar pentru cele
vinovate dau socoteald de cdte ori am prilejul, nu doar in fala Celui
cle Sus. Ce vreau qi cred ci pot si apir insd aici gi acum sunt oamenii
cirora le suntem datori ci: ne-au fost gi lnci ne sunt contemporani,
<rameni gralie cirora trecerea noastri nu a fost intotdeauna silnicd,
sau plictisitoare, ba chiar, de multe ori, mai mult decit interesanti.
l)inu Siraru e un astfel de creator, dotat nu numai cu un excepfional
har literar, care ne surprinde cu fiecare carte semnati, sau un exce-
lcnt manager de teatru, ci gi o personalitate incitanti, incomodi
nrultora, chiar siegi sau familiei, dar, mai ales, mediocriti{ilor; o exis-
tcnli care se intreline permanent cu o combustie ce se regenereaz[
pc mdsuri ce faptele sale dau culoare wemurilor gri-cenugii de care
irrn avut parte in exces! Dar, reveldnd aceste calitili, Doamne fereEte,
tleparte de noi intenlia de a osteni si cioplim la o statuie cAnd omul
c atAt de viu Ei va rimAne ca atare in excelentele sale pagini de prozir
politici, innobilate cu o poezie inefabili, in care se amesteci savant
Iocuri, oameni gi, mai ales, viafi...
Dupi zece ani
intr-o zi din vara lui 2011, am primit vestea cd a venit sorocul sd
lrublicim cartea la care tiinuisem impreuni. Reluati, lectura ei sus-
{ine, in primul rAnd, interesul asupra unui personaj care concureazd
cu eroii funambulegti pentru care gloria, aga cum ni s-a destiinuit,
irparline mai degrabi oamenilor care iubesc mai mult lupta decdt
srrccesul; desigur ci nefiresc ii va apirea tAnirului de azi un aseme-
rrca amor! Apoi, ea e - a$a cum credeam cu un deceniu in urmi - gi
IB DINU SARARU
o lungd gi consistenti panoramare asupra moravurilor elitelor noas-
tre: culturale, politice, asupra moravurilor demnitarilor de ieri gi de
azi, cu sau fbri bodyguarzi. Cum timpul care ni s-a dat si fim con-
temporani cu o serie de personalitifi care ne-au colorat epoca se
scurge inexorabil, ar trebui si ciutim gi noi, beneficiarii acestor pre-
stafii, o formuli definitorie, o frazd, o pagini chiat daci un capitol
de istorie ar pdrea prea mult, pentru a aminti viitorimii credinp
noastrd cum cd ele spirgeau monotonia la care ne condamnase rre-
chea existenli colectivisti. Mai ales ci odati cu disparifia noastri, a
ultimilor mirturisitori, riscd sd se impuni lucrarea demolatorilor de
statui, care s-au cam inmullit dupi ce a devenit vacant locul bdie.
;ilor roSii, spildtorii de creiere. Care ar fi formula pe care am incre-
dinla-o Istoriei? Un alt fel de disidenfi. Mai ales ci definilia naturali
ii socoate disidenfi pe cei care erau, cel pulin formal, cu carnetul
partidului unic in buzunar. Poate exemplul cel mai ilustru, capul de
listI, daci we!i, al unui lung gir de disiden! ar fi profesorul nostru
George Cilinescu. Dar qi Sadoveanu sau Arghezi. ,,Disidienfi sub
acoperire" au practicat Marin Preda, Eugen Barbu, Adrian Piunescu,
Nichita Stdnescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Breban... Aparent, ei
cotizau in favoarea Cezarului, dar prin operd gi prin multe din in-
tervenliile lor publice lucrau statornic la erodarea sistemului auto-
cratic. Grea misie recunoaqterea acestor merite? Da, din cauza
rduvoitorilor care cu bund gtiinfi incurci forma gi substanfa, degi
raportul e invers, nu doar in arti, ci gi in morala publicd. Cum moar-
tea nu prea dezviluie secretele viefii, ar trebui si profitim, mi-am
zis, ch Dinu Siraru triiegte gi e indreptifit de fapte sd se apere. ,,Am
fost slugi la doi stipdni!", ne va declara trangant, iar stipAnul adev[-
rat, il recomandi faptele, a fost publicul. Nu bag mina in foc ci in
relafiile cu apropiafii gi, prin consecinfi, mai ales cu subordonafii,
Dinu Sdraru, la fel ca gi regretatul siu prieten de-o viali, Adrian
Piunescu, nu s-a purtat mai aspru decAt ii e felul, poate chiar des-
potic cu netrebnicii, fapt care ar putea explica - intr-o oarecare mi-
suri insi - ribufnirea de uri din zilele Revoluliei a unora dintre
lurnalul unui personaj controversat 19
subordonalii pe care-i tolerase. Stilul acesta de conducere, unul de
cazarmi, democrafia l-a abrogat inainte de a se fi gisit substitutul,
inlocuitorul obedienfei administrative prin cultul muncii, mintuiala
prin ambilia lucrului bine fbcut. Oare paternalismul ne era propriu?
Ne e dor de el? (Nu intAmplitor, pentru edificare asupra comporta-
rrrentului familial, fie gi indirect, am considerat necesar si includem
in carte gi opiniile doamnei Viviana Sdraru, cea care-l insofeqte in
irventura vie$i de peste o jumdtate de secol.)
...Avea s[ fie sirbitorit, la implinirea venerabilei vdrste de gapte-
zcci de ani, cu tam-tamul cuvenit unui director general al Teatrului
Nafional, fapt ce l-a fbcut pe dl Ion Iliescu, mutat pentru a treia oari
lir Cotroceni, si-l decoreze pe Dinu Siraru cu un lnalt ordin al
Itcpublicii. Plus colan? Dupi ce a aprins luminile la implinirea a o
sutd cincizeci de ani de la nagterea venerabilei institufii de culturi,
irnpurces, impreund cu sirbitoritul, la alcltuirea cdrlii de fa1d.
Nu-mi mai amintesc daci am avut inifiativa, dar, dacl a fost aqa,
,,vi r-ra' depindrii memoriilor apar{ine tot sirbitoritului la Cotroceni,
lirpt certificat de prioritatea cronologici a unor pagini rizle(e de
irrnintiri din VAlcea adolescenlei Domniei Sale, publicate in 2002 in
silptimdnalul Flacdra, al lui Adrian Piunescu, pagini remarcabile,
lrc care nu puteam si le omitem din aceasti carte. $i datoriti lor de-
hlcaz| in paginile de fafl o lume care nu mai existi: ,,clanul Sdraru"
rrtiri intAi, apoi activigti de partid, mai mari sau mai mici, colegi gi
pricteni din breasli sau din afara ei, actori, securigti, alfi securiqti
irviind nume civil de cod, procurori sau mirimi ale Procuraturii,
tt'nZori de teatru etc. Portretist excepfional, talent dovedit in litera-
Iura gi publicistica sa, Dinu Slraru e unul dintre congenerii dotafi
1i cu geniu oral, calitate care a erupt spectaculos inci de la debutul
r()nranesc cu M;fe fdrani. Chiar daci, intre timp, literatura sa a de-
vcrrit mai a ezatd, scriitura indiscutabil mai analiticd, el a plstrat in
irrtiilnirile colocviale farmecul oralitili sale inimitabile. Mono-
lrrgurile sale sunt incAntdtoare scenete in care exceleazl, spiritul
lrirrnfletar, potopind cu vitriol personaje nitdnge ajunse pe palierele

20 DINU SARARU
superioare ale Puterii. L-am urmi:rit, de exemplu, interpretAnd ast-
fel o scen5 in care eroul tragicomic era un fost preqedinte al
Radioteleviziunii. Omul, aEa cum pot depune mirturie, era intru
totul nevinovat pentru ascensiunea sa politicl. ,Venit cu pluta pe
Bistrila", dupi ce ingenunchepse tot centrul istoric al Buziului, fu-
sese trecut pe linie moartd tocmai aici, pe calea Dorobanfi. Panicat
de lncurc[turile culturale in care-l rdtdcea pe el, virgin in ale citi-
tului, cinicul, mai-marelui siu de la partid, Dumitru Popescu
,,Dumnezeu", Potop, aga-l chema pe omul nostru, se milogea intr-o
seard, lui Siraru Ei lui Vornicu, fbri sd giseasci, siracul, calea cin-
stiti de a-qi declara incompetenfa. Convocali in vastul birou preqe-
dinlial ca si-l scoati la liman, cei doi jucau, ingenuu, nepriceperea'
ce se intamplase? ceaugescu urma si se intoarcl dintr-o viziti ofi-
ciali chiar in acea seari de marfi, cdnd figura in cadrul Teatrului
Nafional de Televiziune, program coordonat de Dinu Siraru, o dra-
matizare dupl I.D. Sirbu, intoarcerea tatdlui risipitor. Cei doi, Dinu
Siraru gi Tirdor Vornicu, ca nigte pehlivani, jucau scena inocenfei,
propunindu-i lui vasile Potop, drept substituire, titluri tot atit de
explozive. $eful le respingea rAnd pe rind, continuAnd si find se-
creta, pricina care impunea schimbarea piesei anunfate in revista
informativi a institufiei, pentru ca in final, exasperat, privind pe fe-
reastr[ spre c.c., s[-gi ia capul in maini jeluindu-gi destinul. Poves-
tea e relatati qi in carte, dar am ascultat-o de multe ori qi n-am
incetat si rad homeric la talentul histrionic al gazdei. congtient de
acest har, in singura intilnire avuti cu Ceauqescu, a incercat si-l
capacitezespunandu-i un banc. N-a avut succes! ceaugescu nu radea
defel, iar de bancuri n-avem mirturie, poate doar la cele fbcute de el!
Da, cartea plinl de astfel de episoade 9i de portrete' de nuclee epice
e
Jurnalul unui personaj controversat 21
illes in cilitoria indelungata din care ne-am intors cu aceastd carte
rle amintiri - e stimulati gi colorati de temperatura emofionali in
t,rre trecutul e resuscitat. Iar in cei cincisprezece ani cdt a finut ocolul
spre Itaca noastr6... editoriali, felurite infbligiri avea si ia umoarea
romancierului nostru...
cartea urma s6 fie ilustrati cu o serie de facsimile care si sus-
deficitara a unora
lind veridicitatea alega{iilor emise despre natura
siru a altora dintre contemporanii nogtri. Nu Etiu dac[ dificultatea
tlc a da de urma documentelor a fost cauza amdnArii pAni acum a
Domniei sale ci
Publicirii mernoriilor. Mai degrabi, convingerea
nu ne sunt zilele numdrate qi deci mai are inci multe de fbcut, iar eu
tle consemnat in contul destinului slu atdt de controversat' Aga avea
sii lie!
Si amintesc doar cel mai notabil eveniment public legat de nu-
nrele eroului acestor memorii. o pies[ in doui acte 9i o singuri
rrrurali. in primul act, impotriva refuzului Pregedintelui - una 9i
ircceaEi persoani cu acela care avea si-l decoreze mai apoi -, s-a
jtrcat ,,ungerea" la conducerea primei scene din dispozi{ia prim-mi-
rristrului Adrian Ndstase. Actul al doilea: demisia de la conducere a
vcnerabilei Doamne, trimisi prim-ministrului Tiriceanu, inso-
I itir de
jalba actorilor care-i cereau si-l convingi si nu plece. Pentru
ir respecta adev[rul insl, si spunem cd omul nostru din Sldtioara a
lirlosit demisia ca si testeze dac6 Alianla DA avea s[-1 considere
tlczirabil sau nu pentru a rimane in fruntea primei scene. Altfel
slrrrs, si vadi bijutierul daci verigheta de logodni a Alianfei DA e
irur curat sau monedi calpi, doar de circulalie de ici pani colo. Da,
ircLrm e dovediti istoric, coalilia in politici intre dreptate ;i adevdr
c irnposibili. (Tot atAt de ingrati avea si fie noua putere 9i cu pro-
Itsorul Ion Stoica, acela care refhcuse qi chiar dublase, cu eforturi

care fac deliciul memoriilor. Daci cititorul va intalni 9i unele repe-

tlc-a dreptul eroice, aEeziLmantul lui carol I, Biblioteca central[
tifii, s[ fie sigur ci nu le-am tuns intenfionat pe toate; redundanla, lJrriversitari, distrusi in tragedia inscenati a terori;tilor')
cAti o fi, multi, pufin6, am tolerat-o qi pentru a indica o realitate Dinu Siraugre;lse jucAndu-se de-a demisia. invilare de minte: nu
psihologici a memorialisticii. $i anume, cdt de alunecoas[ e pind 9i
intri pe teren cu adversari hotirdli si nu respecte regulile jocului.
memoria pe care o socotim fideli; dinamica aducerilor-aminte - mai