Dimensiunea religioasa a existentei

 Religia este o componenta importanta a culturii unui popor. Sentimentul religios se

manifesta atat in cadrul bisericii, cat si in afara ei. Componenta religioasa a culturii romane
este foarte vie in perioada premoderna

  In Evul Mediu crestinismul devine o religie bazata pe carte. Cartile de cult erau scrie in
limba slavona Incepand cu secolul al VII-lea, limba slavona, limba oficierii serviciului divin in
biserica, incepe sa fie inlocuita treptat cu limba romana. Apar traducerii in limba romana si
creatii individuale fie in cadrul bisericii, ca literatura religioasa, fie in afara ei, ca literatura de
inspiratie religioasa.

 Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legate de religia crestina,
Manuscrisele crestine in limba slavona si in limba romana, apoi tipariturile deschid calea
pentru exprimarea sentimentului religios.

 In 1508 calugarul Macarie tipareste la Targoviste Liturghier (carte bisericeasca, folosita in

cadrul slujbelor). Astfel odata cu aparitia tiparului cartile s-au extins si au inlesnit trecerea la
limba romana in biserici.
 https://graduo.ro/referate/religie/dimensiunea-religioasa-a-existentei-326920

 Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul
domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Provenind
dintr-o familie de răzeși, care se numea Moțoc, din Borcești, sat dispărut situat lângă
Târgu-Neamț, Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590. Numele său de
botez a fost Vasile. Din tinerețe și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea
pârâului Secu, unde a învățat carte și limbile slavonă și greacă.

 Pe aceeași vatră, Vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit în 1602

Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a
intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun
povățuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a
adâncit în tainele cărților, traducând Scara (Leastvița) Sfântului Ioan Scărarul (1618).

 Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era prețuit atât în țară, cât și în afara ei. Astfel,
pentru evlavia și înțelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între
cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al
Constatinopolului. Ca un păstor bun și harnic, Mitropolitul a tipărit la Iași mai multe cărți
de slujbă și de apărare a credinței ortodoxe, și anume: Cazania, Cele șapte taine,
Răspunsul împotriva catehismu lui calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de
Dumnezeu și altele.
 Lucrarea sa intitulată Cazania sau Carte românească de învățătură la duminicile de
peste an, la praznice împărătești și la sfinți mari (1643) a fost prima carte românească
tipărită în Moldova, numărându-se până astăzi între cele mai de seamă scrieri din
istoria vechii culturi românești.

 Ea s-a răspândit în toate provinciile românești, dar mai ales în Transilvania, unind în
cuget și credință pe românii locuind de o parte și de alta a munților Carpați. În timpul
păstoririi Mitropolitului Varlaam al Mol dovei a fost zidită frumoasa biserică a Mănăstirii
„Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași, ctitoria cea mai de seamă a domnitorului Vasile Lupu. În
această biserică, sfințită în anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori și
binevestea Evan ghelia lui Hristos cu râvnă și înțelepciune.

 Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult în rândurile credincioșilor cinstirea
Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru a întări credința ortodoxă și a-i lumina pe tineri,
Mitropolitul Varlaam l-a îndemnat pe domnitorul Vasile Lupu să întemeieze la Iași, în
anul 1640, prima școală de grad înalt din Moldova, după modelul Acade miei
duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Noul așezământ
de cultură din Moldova, în care se preda în limbile greacă, slavonă și română, se afla în
incinta Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași, având la început și profesori trimiși de
Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, ca semn că nu și-a uitat patria sa, Moldova. După
ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul
Varlaam, dornic de liniște și de rugăciune, s-a retras la mănăstirea sa de metanie,
Secu, după cum mărturisește cronicarul Miron Costin.

 https://doxologia.ro/vietile-sfintilor/viata-sfantului-ierarh-varlaam-mitropolitul-
moldovei
 

CAZANIA

Un exemplar original al Cazaniei lui Varlaam poate fi vă zut până în data de 20 mai într-o
expoziţie deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.

Cazania  este un termen slavon care desemna o culegere de predici şi omilii (comentarii ale
textelor biblice).

Considerat unul dintre creatorii limbii literare româneşti, el are meritul de a fi tradus şi strâns în
acelaşi volum o seamă de manuscrise religioase greceşti şi slavone.

Cazania  sa − prima publicaţie în limba română din Moldova secolului al XVII-lea − se mai
numeşte „Carte românească de învăţătură la dumenecele preste an și la praznicele împărătești
și la svănți mari”.

Scrisă în româneşte, dar cu alfabet chirilic, Cazania a fost tipă rită într-un tiraj de circa 1.000 de
exemplare la Tipografia Domnească a bisericii „Trei Ierarhi” din Iaşi.
Volumul are 506 file și este ilustrat cu scene biblice şi chipuri de sfinţi reprezentați în stil
bizantin.
https://pressone.ro/cazania-lui-varlaam-intinerita-fila-cu-fila-pentru-a-se-arata-lumii-la-375-de-
ani

Biserica trei ierarhi din iasi

Biserica "Trisfetitelor" a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii
1637 -1639, că necropola domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea
bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o
decoraţie fastuoasă. Mitropolitul Varlaam a sfinţit aceast sfânt locaş la dată de
6 mai 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sf. Cuvioase
Parascheva. În cadrul acestei mănăstiri au funcţionat o tipografie şi un Colegiu,
viitoarea Academie Domnească. În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, slujbe
fiind oficiate doar de sărbătoarea hramului şi în ziua de 24 ianuarie. Mănăstirea
a fost redeschisă după 1989, la iniţiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi
Bucovinei.
 În spiritul tradiţiei marilor voievozi musatini de odinioară, Vasile Lupu şi-a
inaugurat domnia prin zidirea unei biserici, care avea să fie fără
pereche: "Sfinţii Trei Ierarhi" sau "Trisfetitele" de la Iaşi. Deasupra uşii la
intrarea din partea sudică a bisercii se află pisania ctitorului Vasile Lupu: "Cu
voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Suh, iată eu, robul
stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi
închinător al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu milă lui Dumnezeu Domnul Ţării
Moldovei, şi cu Doamna noastră Tudosca şi cu dăruiţii de Dumnezeu copii
Ioan Voievod şi Maria şi Rucsandra, am zididt această sfânta ruga în numele
Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Şi
s-a sfinţit cu mâna Arhiepiscopului Varlaam la 7147, mai 6."

http://www.manastireasftreiierarhi.ro/