Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina Biologie Celulara Si Moleculara
Disciplina Biologie Celulara Si Moleculara
Complement simplu
5. Care este personalitatea, de origine română, care au adus contribuții remarcabile în dezvoltarea biologie
celulare?
1
A. Schleiden
B. Schwann
C. Camillo Golgi
D. G. E. Palade
E. Richard Altmann
7 Care a fost etapa importantă din evoluția lumii vii care a permis un salt evolutiv
remarcabil:
A. Apariția fungilor
B. Apariția macromoleculelor cu radicali liberi
C. Apariția ARN (acidul ribonucleic)
D. Simbioza dintre cianobacterii și eucariote
E. Lipsa condițiilor constante de mediu
11 Prin endosimbioză s-au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt
confirmat de:
2
A. Poziția organitelor în citoplasma eucariotelor
B. Prezența unui material genetic (ADN) propriu
C. Numărul organitelor în celulă
D. Geneza organitelor
E. Liza organitelor
A. dicarboxilici
B. policarboxilici
C. monocarboxilici
D. poliaminati
E. monohidroxilici
23. Urmatoarele afirmații cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepția:
A. intervin în menținerea presiunii osmotice
B. mențin echilibrul acido-bazic
C. influențeaza diviziunea celulară
D. constituie 90% din masa celulară
E. influențează permeabilitatea periferiei celulare
Complement multiplu
1 Biologia celulară ca disciplină
A. Oferă posibilitatea de a înțelege diversitatea și unitatea procelor moleculare ce se desfășoară în celula
vie, cât și modul în care sunt condiționate aceste procese de structura și infrastructura organitelor
B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internațional,
din ultimele 3- 4 decenii
5
C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viața.
D. Este o stiintă care are numeroase aplicații practice medicale, biologice, etc.
E. Nu e o stiință de bază
4 Celulele sunt alcătuite dintr-un număr limitat de elemente chimice din care:
A. C,N,H,O,P,S în procent de 99%
B. C,N,H,O,P,S în procent de 80%
C. Apa reprezintă 70%
D. Apa reprezintă 20%
E. C,H,O reprezintă 50%
6
8 Celula procariotă se deosebește de cea eucariotă prin:
A. Capacitatea de diferențiere celulară
B. Organizarea organitelor celulare
C. Caracteristicile nucleului și ale materialului genetic conținut
D. Numărul mitocondriilor
E. Tipul înmulțirii
12. Plasmidele
A. sunt forme celulare de viata
B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear
C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda
D. au fost descoperite in 1952 la virusuri
E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational
A. glucide
B. lipide
C. proteine
D. acizi nucleici
E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg
9
B. apa este o moleculă polară
C. moleculele nepolare sunt solubile în mediul apos
D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor
E. apa se afla in proportie de 70% ca și apă legată chimic de alte molecule
33. Proteinele
A. se formează prin polimerizarea acizilor grași
B. participa la diviziune, diferențiere și specializare celulară
C. participă la sinteza prostaglandinelor
D. sunt constituienți de bază ai anticorpilor
E. asigură transmiterea informației genetice
10
E. porțiunile interne ale proteinelor pliate sunt alcătuite din aminoacizi hidrofobi aranjați în α
helix sau pachete β
2. Plasmalema este :
A. monostratificată
B. bistratificată
C. multistratificată
D. nu este o structură organizată
E. organizată neuniform, funcție de țesut
11
E. sunt structuri cu rol de protecție mecanică
13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături
se realizează astfel:
A două grupări carboxil
B. o grupare carboxil și o grupare hidroxil
C. o grupare amino si una carboxil
D. o grupare amino și un radical liber
12
E. două grupări amino
20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor
HCO3- și Cl-
13
A. glicoforina
B. Banda 3
C. Spectrina
D. Actina
E. ankirina
24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul:
A. încărcate electric
B. molecule mici hidrofobe
C. molecule mari
D. contrar gradienților electrochimici
E. ioni legați de proteine
14
27. Proteinele carrier sunt:
A. proteine transmembranare
B. proteine migratoare
C. implicate în hrănirea celulară
D. macromolecule semnal
E. structuri implicate în transportul ionilor
33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu excepția:
A. terapeutici
B. fiziologici
C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
D. patologici
15
E. substante chimice toxiceliposolubile
A. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva gradientului
electrochimic
B. O parte din energie este folosită pentru menținerea gradientelor de concentrație a unor ioni
C. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită în transportul pasiv
D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului
E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor
Complement multiplu
1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul:
A. celuloza
B. proteine
C. glucide
D. fosfolipide
E. glicoproteine
13 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. proteine mari
B. glicoforină
C. banda 3
D. spectrina
E. galactoza
14 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. spectrină
B. banda 3
C. glicoforină
D. miozină
E. banda 4.1
21
29. Liposomii
A. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu
B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm
C. sunt toxici dacă sunt administrați în organism
D. interacționează specific cu celulele fiind captați prin endocitoză sau fuziune
E. pot fi considerați veritabile “capsule farmacologice”
32. Glicoforina
A. este proteina transmembranara unipas tip 1
B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi
C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si clorura
D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice
E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei)
Tematică :
22
Organite celulare implicate în sinteza, sortarea și transportul macromoleculelor.
Complement simplu
1. Care sunt organitele celulare implicate în sinteza proteinelor
A. mitocondria
B. RER
C. lizozomi
D. peroxizomi
E. endozomi
3. Organitul care formează cea mai abundentă endomembrană din celulă este?
A. vacuole digestive
B. reticul endoplasmatic
C. aparat Golgi
D. ribozomi
E. oxizomi
8. Care din funcțiile următoare sunt îndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER):
A. Glicozilarea proteinelor
B. Sulfatarea glucidelor
C. Sinteza proteinelor de novo
D. Sortarea moleculelor
E. Transportul moleculelor
12. Care din urmatoarele afirmații descriu funcții ale aparatului Golgi:
A. biogeneza și traficul intracelular al membranelor
B. degradează organitele celulare îmbătrânite
24
C. realizează reacții complexe ale catabolismului
D. este implicat in respirația celulei
E. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru
secretarea (exocitarea) lor;
15. Următoarele afirmații referitoare la căile digestiei intracelulare sunt adevărate cu excepția:
A. endozomii fuzionează cu veziculele lizozomale formate în ap. Golgi rezultând compartimentul
endolizozomal.
B. autofagozomul fuzionează cu un lizozom (sau endolizozom) rezultând autofagolizozom.
C. încorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transformă în fagolizozomi
D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale
E. în compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat
Complement multiplu
A. Poate fi de 3 tipuri
B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin membrane„
C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste ‚transport cu membrane’
D. Transportul activ este mediat de proteine ‚canal’ si ‚carrier’
E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata
28
18 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:
A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor
B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru
secretarea (exocitarea) lor;
C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor;
D. este organitul la nivelul căruia se realizează reactii complexe ale catabolismului.
E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior
19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi:
A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau pentru
secretarea (exocitarea) lor;
B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor;
C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei
extracelulare;
D. realizează reactii complexe ale catabolismului
E. degradeaza organitele celulare imbatranite
1. Energia necesară proceselor metabolice este obținută din hidroliza unor compuși
de tipul:
A. resturi ale lizozomilor
B. ATP
C. săruri anorganice
D. amidon
E. nu se obține decât din sinteze de lipide
13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia:
A. Hepatocit
B. Leucocit
C. Hematie adulta
D. Macrofag
E. Nefrocit
14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie:
A. Ribozomii
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Mitocondriile
E. REN
32
D. 5 % lipide
E. 60-64 % proteine structurale
34
26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmațiile cu excepția:
A. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm
B. Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice
C. Sunt situați în jurul mitocondriilor
D. În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa
E. Peroxizomii sunt implicați în sinteza colesterolului
Complement multiplu
35
6 Mitocondria este un organit structurat din:
A. 1 membrană externă
B. 2 membrane externe și 1 internă
C. 3 tipuri de membrane
D. straturi doar lipidice
E. 2 membrane și prelungirile acestora
36
13. Compozitia chimica a mitocondriei este:
A. Au lungime de 2,2-7µm
B. Au lungime de 0,5-1µm
C. Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei
D. Lipsesc in nefrocit
E. Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP
37
A. Are loc in citoplasma
B. Are loc cu consum de oxigen
C. Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic
D. Se formeaza 2 molecule de ATP
E. Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa
A. Enol-fosfat
B. Monofosfat
C. Pirofosfat
D. Acil-fosfat
E. Difosfat
A. mitocondria este organitul la nivelul căruia se realizează reactiile complexe ale catabolismului,
B. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă situsul tuturor reactiilor de oxidare a
piruvatului și acizilor grasi la CO2 și H2O,
C. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă sinteza cuplată a ATP din ADP și Pi.
D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ și FADH2, la O2 se desfăsoara la nivelul membranei
interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni de o parte și de alta a
acesteia.
E. Oxidarea piruvatului și a acizilor grași la CO2, cuplată cu reducerea transportorilor de electroni
NAD+ și FAD, la NADH+ H+ și FADH2 au loc la nivelul membranei interne.
38
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate:
A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari
B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorită dehidrogenazelor, unul sau mai mulți hidrogeni
care imediat sunt activati
C. oxigenul molecular este transformat în acest timp la oxigen activ de către citocromoxidază, care-i dă
unul sau mai mulți electroni proveniți de la hidrogen și transportați de citocromi
D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formează grupare hidroxil (descompusă de catalază)
E. Formarea apei este o puternică reactie metabolică care se realizează prin hidrogenarea oxigenului.
40
E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al grupării fosfat cu energie înaltă
33. În celule metabolic active protonii sunt pompați în afara matricei mitocondriale pentru că:
A. Acest transfer generează o reducere a concentrației de protoni în matrice
B. Scade ph- în spațiul intermembranar
C. Diferențele concentrațiilor de protoni generează un gradient de concentrație de 0,14 V
D. Protonii din matricea mitocondrială și din spațiul intermembranar au un nivel constant
E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic ca urmare nu
se face schimbul cu matricea
41
38. Funcțiile peroxizomilor sunt foarte complexe:
A. Dolicolul este sintetizat în perozizomiare
B. Intervin în scindarea colesterolului
C. Asigură oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii și acizii grași
D. Au rol în biosinteza lipidelor
E. Asigură scurtarea lanțurilor lungi de acizi grași
39. Care sunt enzimele din peroxizomi?
A. Hidrolaze
B. Oxidaze flavinice
C. ATP sintetaze
D. Catalaze
E. Nucleaze
Tematica 5:
Complement simplu
1. Care din afirmațiile legate de miozină nu sunt corecte?
A. Miozina este asociată cu molecule reglatoare troponină și tropomiozina
B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină și H- meromiozină și alta
între fracțiunile S1 și S2 a H meromiozinei
C. Este proteina cea mai importantă cantitativ și funcțional în fibra musculară scheletică
D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele și 2-4 lanturi
polipeptidice usoare
E. Potiunea globulară S1-H meromiozină formează punțile transversale care vor ancora în
situsul de legătură a moleculei de actină globulară
2. Citoscheletul este :
A. Implicat în deplasarea celulelor
B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii mitotici
42
C. citoscheletul este o structură rigidă și imuabilă
D. se află într-o continuă reorganizare
E. este format din mai multe tipuri de proteine
3. Care din afirmații sunt incorecte:
A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm
B. F- actina este alcătuită din lanțuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda repetitivă de 35-
40 nm
C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator
D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unități
E. Fiecare moleculă de actină conține un cation de Mg 2+ complexat cu ATP
4. Care din componentele proteice blochează interacțiunea actină-miozină
A. Troponina C
B. Troponina T
C. Troponina I
D. citocalazina
E. faloidina
Complement multiplu
1. Molecula de miozină este:
A. Asimetrică
B. Include 2 filamente de meromiozine
C. Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină
D. Monomerul de baza se numește tubulină
E. L- meromiozina și S2-H meromiozina formează axul filamentului
3. Citoschetetul constituie:
A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote
B. o rețea de filamente proteice
C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei
D. asigură organizarea generală a citoplasmei și mișcările celulare
E. Nici una din variante
43
4. Filamentele de actină:
A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare
B. nu sunt cunoscute ultrastructural
C. formează o rețea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei și mișcările
suprafeței celulare
D. Filamentele de actină formează fascicule sau rețele tridimensionale cu proprietăți de
geluri semisolide
E. Primele trei variante sunt corecte
5. Filamentele de actină
A. conțin pe lângă moleculele contractile de actină și molecule reglatoare de troponină și
tropomiozină
B. porțiunea axială a filamentului de actină conține molecula contractilă reprezentată de
actina F (actina fibrilară)
C. tropomiozina este așezată sub formă de bastonaș de-a lungul axului de actină F
D. afirmații anterioare se referă la miozină
E. Nici una din variate nu e corectă
6. G- actina este:
A. moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm
B. formata din 374 de aminoacizi (înfășurarea unui lanț polipeptidic)
C. este monomerul de actină
D. forma polimerizată a actinei
E. toate variantele sunt incorecte
7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină
A. G-actina
B. Timozina
C. Profilina
D. Gelsolina
E. tropomodulina
8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile fasciculare ale
actinei?
A. fimbrina
B. α -actinina
C. filamină
D. Profilina
E. Gelsolina
9. Filamentele intermediare
A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între cel am
microfilamentelor (7 nm) și cel al microtubulilor (25 nm)
B. Ceea ce diferențiază filamentele intermediare de celelalte diferențieri citoplasmatice
este structura și localizarea lor
44
C. principala lor funcție este de susținere mecanică a celulelor și țesuturilor
D. nu sunt implicate în mișcare
E. polimerizarea se face prin înlânțuirea unor proteine globulare
45
E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol important in
expresia genelor
13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu exceptia:
A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic
B. Este perfect regulata si ordonata
C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale
D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta
E. Catenele sunt antiparalele
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Următoarele componente fac parte din structura nucleului:
A. Matricea nucleara
B. Cromatina
C. Microtubuli
D. Nucleolul
E. Filamentele intermediare
48
E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare
7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:
A. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit
B. Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice
C. Proces major de control al structurii si functiei genomului
D. Realizata prin difuzie pasiva si activa
E. Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma
8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine
B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se face prin difuzie
pasiva
C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care asigura dirijarea si
recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului prin membrana nucleara
D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se numeste
transferina
E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si surse de energie
9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv functionarea nucleului:
A. Ribonucleoproteine
B. Ras
C. Ran
D. Fibronectina
E. Importina
10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:
A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor nucleari, pline cu
apa
B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o singura directie
C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea moleculelor
D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de transcriptie) nu
necesita semnale de localizare nucleara
E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.
11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor proteic
intracitoplasmatic de tipul importina
B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP
C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei
D. Subunitatea α a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear
E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari
49
C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de proteine formand
ribonucleoproteinele nucleare heterogene
D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor
E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin si semnale cu
rol in pasajul prin porosomii nucleului
13. Nucleolul este:
A. structura citoplasmatica
B. corpuscul globulos asociat nucleului
C. structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale
D. redus in celule cu activitatea scazuta
E. dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a heterocromatinei
14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?
A. Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine
B. Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului
C. Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare
D. Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor functionale: bucle de
cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni
E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea cromozomilor
50
C. Transcripția se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din structura ADN este
preluata de secventele complementare de ARN
D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariția aberatiilor genetice de
transcriere
E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie
19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi redat prin termenii:
A. Replicatie
B. Transductie
C. Translatie
D. Transcripție
E. Elongatie
20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:
A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alcătuite din nucleotide
B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in lumea vie, care
explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima informatia genetica
C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei
D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului limitat de baze
azotate
E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza structura ADN
21. Nu sunt adevarate afirmatiile:
A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in vecinatate a unui alt
nucleotid (A, T, T, C, G)
B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in molecula de ADN
C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote
D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a numarului mare de
combinatii de aminoacizi
E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi covalente 3´-5´
fosfodiester
22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:
A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului genetic, un
anumit aminoacid
B. Modificarea secvenței de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea structurii enzimelor
implicate in formarea ARNr
C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante
D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni
E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi
23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:
A. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice
B. La codul genetic
C. La aranjarea secventiala a nucleotidelor
D. Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice
E. Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al catenelor
24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:
51
A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este atribuit santurilor
dintre catenele moleculelor de ADN
B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga
C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie
D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii informatiei genetice
intr-un spatiu foarte mic
E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic
25. Materialul genetic se afla sub forma de :
A. ADN- tip B
B. ADN- tip Z
C. Exista formele ADN tip A;B,C,D,E
D. Exista doar modelul Watson & Crick
E. Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice si de factorii
mutageni
26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:
A. Complex de ADN si ARN
B. Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)
C. Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN
D. Structuri aflate in jurul nucleului
E. Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN
27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:
A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom
B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma
C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini
D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de cromatina de
30nm
E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica
52
C. 1% din secvențele de dezoxiribonucleotide sunt copiate în secvențe de ribonucleotide (ARN)
funcționale
D. Cea mai importanta funcție a AND-ului este aceea de a construi matriță pentru sinteza
moleculelor de ARN
E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)
A. La eucariote ARN este învelit cu proteine de legare a ARN imediat după sinteza lui
B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o singură genă)
sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe gene)
C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o singură genă)
sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe gene)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
54
C. Activarea aminoacizilor și formarea complexului aminoacil –ARNt sunt catalizate de 20 de
enzime specifice
D. Ribozomi eucariotelor și procariotelor nu difera ca structură și funcție
E. Subunitățile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza proteică
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:
A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide functionale
B. activarea ribonucleazelor
C. formarea ARN polimerazei
D. formarea de ARN premesager
E. dezactivarea ARN polimerazelor
2.Care din afirmatiile sunt adevarate:
A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie
B. aditia la capatul 5´ al ARN premesager a unei secvente 7-metil guanozintrifosfat este
necesara pentru traducerea informatiei genetice si asezarea ARNm pe ribozomi
C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN
D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de „splising”
E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore
3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:
A. membranar
B. nuclear (small nuclear RNA)
C. mesager
57
D. ribozomal
E. mitocondrial
4. Etapele formarii ARN mesager sunt:
A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat
B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica
C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima specifica
D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)
E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa
5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:
A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in cazul ADN
B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor
C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea degradativa a
ribonucleazelor
D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice
E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in functionarea celulara
6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:
A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN
B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape
C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic
D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare
E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din mecanismele eucariotelor
actuale.
7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea functiei:
A. ARNr
B. snARN
C. toate tipurile deARN
D. ARNt
E. ARN mesager
A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor mecanisme de control
reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o serie de procese celulare coordonate
B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea
din faza G1 in faza S
C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea
din faza G1 in faza S
D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intră într-un stadiu de repaus al
ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza proteinelor se reduce.
E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate
A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricție situat la tranziția între faza G2 și faza
S.
B. Ovocitele vertebratelor pot rămâne blocate în G2 perioade foarte lungi de timp până când
stimularea hormonală permite trecerea în faza M.
C. Desfășurarea ciclului celular este reglată de factorii de creștere, dar și de succesiunea în diferite
stadii ale ciclului.
D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular
E. Există câteva puncte de control care au rolul de a împiedica replicarea și transmiterea la celulele
fiice a cromozomilor deteriorați sau incompleți.
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular sunt false:
A. Punctul de control in faza G2 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării replicării ADN
B. Punctul de control in faza G1 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării replicării ADN
62
C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de intrarea in faza S,
unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect
D. La mamifere oprirea în punctul de control G1 este mediată de proteina p53 , care este activată
rapid ca răspuns la prezența unor leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 oferă posibilitatea reparării leziunilor ADN
înainte ca ele să fie transmise celulelor fiice
8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false:
A. Factorul promotor al maturării este factorul care actionează ca reglator general al tranziției de
la G2 la M
B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind acumulate in interfaza și
degradate spre sfârșitul fiecărei mitoze
C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A și ciclina B și funcționează ca inductori ai mitozei,
acumularea și distrugerea lor controlând intrarea și ieșirea din faza M.
D. Toate afirmatiile sunt corecte
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false:
A. Proliferarea celulelor este controlată prin diferitele semnale care inhibă derularea ciclului
celular- agentii care produc lezarea ADN determină oprirea ciclului celular, pentru a permite
celulei să repare ADN lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actionează ca inhibitori pentru proliferarea
celulelor tintă
C. TGFβ este un factor polipeptidic ce inhibă proliferarea multor tipuri de celule epiteliale prin
blocarea ciclului celular în G0
D. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea mecanismelor de
control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase
E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati
de genele tumorosupresoare
A. Cancerul rezulta din proliferarea oricări tip de celula din organism, astfel incat exista mai mult
de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa comportamentul sau după raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila să invadeze tesutul normal din jur si să disemineze prin organism
prin sistemul sanguin sau limfatic
63
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica care induce
proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand formarea unei populatii
clonale de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din populatia tumorală
E. Celulele canceroase prezintă anomalii ale mecanismelor de proliferare si in special este
remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate
A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau metastaza alte
tesuturi
B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterării morfologiei citoscheletului
C. Multe celule tumorale, au o formă mult mai sferică decât celulele normale, deoarece sunt mai
slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara
D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei extracelulare,
permitându-le să invadeze tesuturile sănătoase.
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
64
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza (moartea
celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la radiate si la chimioterapicele care lezează
ADN.
E. Toate afirmatiile sunt corecte
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica
B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte
C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare
E. Interfaza si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?
A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si replica
ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea replicarii
B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro)
C. Citokineza este etapa replicarii ADN
D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici
E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?
A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular
B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu
C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza si controlul ADN
replicat
D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1
E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1
B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule embrionare
C. Celulele neuronale nu se mai divid
D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a reveni la fazele G1
E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?
A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1
B. Punctul de control M
C. Intre D1-F
D. Punctul G0
E. D2
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:
A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi
B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune
C. Mutatii sau aberatii ale replicarii
65
D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2
B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale
C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2
D. Eliberarea citocrom c in citosol
E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2
67
B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la suprafata membranei
celulare
C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza
E. Directionate pentru fragmentarea nucleara
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este:
A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide
B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca celule lezate sau
moarte
C. Celula cu existenta relativ scurta, care se „sinucide” prin maturare
D. Celula capabila de reinoire
E. Celula pluripotenta
68
A. Tesutul conjunctiv
B. Pielea
C. Ficatul
D. Celulele sanguine
E. Sistemul nervos
A. Tesutul muscular
B. Pancreasul
C. Pielea
D. Celulele sanguine
E. Tesutul conjunctiv
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt adevarate:
A. Se referă la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct in reglarea
proliferării celulare
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces epigenetic al produsilor
tisulari specifici
D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati molecular
E. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces genetic al produsilor tisulari
specifici
13. „Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de acelasi
fel.”Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara
B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Toate raspunsurile de mai sus
70
17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:
A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificări în celulele
stem si determină predispoziția la cancer
B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule
inalt specializate
C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula din organismul
uman
D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le deosebesc
fundamental de celulele adulte cu functii specializate.
E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de conditiile
organismului caruia ii apartin
71
C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine delimitata, unde pot
ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand sunt activate si incep sa se divida sub
influenta directa a leziunilor tisulare
D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: plamanul, rinichiul,
colonul
E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul, pielea, ficatul.
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem sunt false:
A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism, celulele stem
adulte sunt greu de identificat.
B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si nu pot fi
utilizate in multe scopuri
C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot timpul celule noi
in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie
D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se transforma in tipul
particular de celule vizat initial
E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar depozitate, astfel ca
daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate realiza imediat
COMPLEMENT MULTIPLU
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:
A. Interactiuni intercelulare
B. Modificari postembrionare la nivel de mezoderm
C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica
D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii
E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre celule
72
C. solidaritatea intercelulara foarte stransa
D. lipsa unei compozitii chimice specifice
E. inhibitia capacitatii de diviziune
4. Afirmatiile corecte sunt:
A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica, ajung sa difere
considerabil ca forma si functie
B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are rol in separarea
functionala si morfologica a tesuturilor
C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un tesut
D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere diferitelor tesuturi
E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de proliferarea
ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa
5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme:
A. controlul prin retroinhibitie
B. controlul cu fitohotmoni
C. mecanisme de heteroreglare
D. mecanisme de autoreglare
E. prin produsi metabolici tisulari
75
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
2. Semnalizarea prin care se asigură comunicarea între celule aflate in apropierea celulei
semnalizatoare, din acelasi grup de celule.
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se numeste:
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:
A. Sinteza moleculei semnal
B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta
C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor
D. Modificarea metabolismului celular
E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
77
D. Singura funcție a ligandului este aceea de a modifica proprietățile receptorului, fapt ce
semnalizează celulei că în mediu este prezent un produs specific
E. Celulele țintă pot modifica ligandul sau îl pot degrada, celulele putand modifica sau finaliza
răspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare care prezintă
un situs de legare a ligandului orientat spre fața externă a celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a căror moleculă este hidrofilă
si nu poate traversa membrana celulară pentru a avea acces la receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reacționează la creșterea cantității de hormone prin reducerea
numărului receptorilor active
D. Anumiți hormoni pot afecta sincron atât receptorii membranari proprii dar nu și ai altor
hormoni
E. Anumiți hormoni pot declanșa o amplificare prin creșterea în cascadă a unor molecule tintă
(de obicei enzime), care poartă numele de „amplificare enzimatică
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct în reglarea expresiei genelor
B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranară a semnalului extracelular spre
interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori canale. receptori catalitici .receptori
dependenți de proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localizați la nivelul joncțiunilor sinaptice și funcționează după
principiul canalelor ionice cu poartă comandate de ligand
D. Receptorii catalitici funcționează direct ca enzime, dacă sunt activați de ligand
E. Receptorii dependenți de proteina G- după ce se combină cu ligandul, activează o proteină
membranară numită proteină G care activează o a treia proteină membranară care are o
activitate catalitică
78
A. Adenilat ciclaza este o enzimă membranară care are un situs de legare a ATP pe fața
citoplasmatică a membranei,
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine membranare, numită
proteină reglatoare ce leagă GTP sau proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste proteină G stimulatoare pentru că este implicată în
activarea enzimatică
D. AMPc intracelular actionează ca un transductor de semnal sau de mesager secund în cazul
răspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina
E. Receptorii β-adrenalinici există pe celulele cardiace, determinând creșterea activității
muschiului cardiac și respectiv amplificarea fluxului sanguin, cât și pe celulele musculare
netede ale intestinului determinând crampele abdominale
A. O moleculă semnal poate determina atât creșterea cât și descreșterea concentrației intracelulare
a AMPc, în funcție de tipul de receptor la care se leagă
B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului adenocorticotrop
(ACTH) secretat de hipofiză ce duce la activarea în lanț a adenilat-ciclaze- AMPc- protein
kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)
C. Alături de AMPc, ionii de Ca2+ reprezintă cel mai răspândit mesager secund implicat în
semnalizarea celulară
D. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de scăzute
(aproximativ 10‾7M)
E. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de mari
(aproximativ 10³M)
79
D. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea: Legarea hormonului
la receptorul de pe suprafața celulei >activare fosfolipaza C>activarea proteinei Gp > formarea
inozitol-trifosfat în citoplasmă > deschiderea canalelor de calciu din membranele
compartimentului de sechestrare a calciului
E. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea: Legarea hormonului
la receptorul de pe suprafața celulei > activare fosfolipaza C> activarea proteinei Gp >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului>
formarea inozitol-trifosfat în citoplasmă
A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al căror domeniu citoplasmatic conține un situs
enzimatic care este activat în momentul în care se asociază cu ligandul pe fața extracelulară a
plasmalemei,
B. AMP este singurul nucleotid ciclic care participă la semnalizarea celulară
C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clasă aparte de proteine transmembranare ce nu au rol
de receptori catalitici si care traversează o dată bistratul membranar
D. Receptorii pentru insulină si receptorii pentru factorul plachetar de crestere PDGFnu sunt
recetori catalitici
E. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară monomerică ce are activitate protein
kinază tirozin specifică
A. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară tetramerică ce are activitate protein
kinază tirozin specifică
B. Insulina determină scăderea concentrației de glucoză din sânge prin două mecanisme diferite,
în funcție de tipul de celule asupra cărora acționează
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca urmare a activării
glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare și adipocitelor se traduce prin accelerarea importului de
glucoză ca urmare a exprimării la suprafața celulară a transportorilor de glucoză
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captării de glucoză din sânge de către celulele
musculare și adipoase, prin scaderea numărului transportorilor de glucoză din membrana
plasmatică a acestor celule
A. Efectul insulinei asupra captării glucozei și a catabolismului, apare după câteva minute și nu
necesită sinteza de proteine noi
B. expunerea îndelungată la insulină, produce efecte de lungă durată, determinând creșterea
activității enzimelor hepatice care sintetizează glicogen și a enzimelor din adipocite care
sintetizează trigliceride. În acest context, actiunile insulinei și ale adrenalinei sunt opuse
C. După aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulină, transportul glucozei
în acestea crește de 10-20 de ori, mai ales datorită creșterii numărului de transportori de
glucoză la suprafața membranei
80
D. Celulele musculare și adipocitele posedă în citoplasmă, imediat sub membrana plasmatică, un
mare număr de vezicule ale căror membrane conțin transportori de glucoză specifici doar
pentru aceste cellule
E. Acțiunea de stimulare a creșterii nu face parte din rolurile insulinei
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?
A. Transportă semnalele între neuroni sau de la neuroni la celule țintă cum ar fi celulele musculare
B. reprezintă un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina, epinefrina
(adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul γ-aminobutiric (GABA)
C. neurotransmițătorii nu pot străbate mambrana plasmatică și de aceea se leagă la receptorii
suprafeței celulare
D. Legarea neurotransmițătorilor la receptori induce o modificare a conformației receptorilor, care
deschid poarta canalelor ionice, determinând schimbări în fluxul de ioni din celula țintă
81
E. Alți receptori ai neurotransmițătorilor sunt cuplați cu proteinele G, care determină diferite
răspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor ionice
26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?
28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorul de creștere derivat din plachete stimulează proliferarea fibrobrastelor din vecinătatea
cheagului, contribuid astfel la regenerarea țesuturilor distruse
B. factorul de creștere epidermal (EGF) stimulează creșterea majorității tipurilor de celule într-o
cultură
C. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară acționând ca agenți de semnalizare
D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina
E. Factorii de crestere intervin în trecerea celulei din starea de repaus in starea activă
29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară prin fosforilarea tirozinei în anumite proteine
B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele și factorii de creștere se leagă de receptorii membranari
C. Anomaliile observate în semnalizarea prin factorii de creștere, determină numeroase boli
D. Celulele normale se afla in inhibiție în ceea ce privește creșterea și diviziunea si sunt stimulate
de factorii de creștere
E. Mecanismul de inducere a cancerului constă în primul rând din dereglarea mecanismelor de
stimulare a creșterii celulelor normale
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este falsa?
A. Receptorii pentru citokine, actionează prin stimularea intracelulară a proteinelor tirozin kinazice
82
B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatică intrinsecă
C. Receptorii pentru citokine se asociază prin legături necovalente cu proteinele tirozin kinazice
D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leagă ligandul
E. Interleukina -2 și eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine spre deosebire
de hormonul de creștere și prolactina care nu sunt receptori pentru cytokine
A. Calea MAP kinazei este alcătuită dintr-o cascadă de protein kinaze cu rol important în
semnalizarea tuturor celulelor eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca răspuns la diferiți factori de creștere și alte molecule de
semnalizare
C. Protein kinaza C poate să activeze căile kinazei reglatoare de semnal extracelular care
stimulează proliferarea celulară indusă de esterii forbol, inițiatori ai tumorilor
D. Căile de Ca2+ cât și cele ale AMPc se intersectează cu semnalizarea kinazei reglatoare de
semnal extracelular, stimulând sau inhibând calea kinazei reglatoare de semnal extracelular în
diferite tipuri de cellule
E. Toate afirmatiile sunt false
A. Rolul principal al căii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost evidențiat în celulele
animale cu ajurorul proteinei RAS, identificată ca proteina oncogenică a virusurilor tumorale,
care determină sarcoamele la șobolani
B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor normale de
mamifere
C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras dominant
negative se blochează proliferarea celulară indusă prin factorul de creștere
D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă față de calea
MAP kinazei
E. Prostaglandinele nu exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă față de calea
MAP kinazei
B. Calea Jak/STAT oferă o conexiune mult mai directă între protein/tirozin kinaze și factorii de
transcripție
C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influențează direct localizarea
și funcționarea factorului de transcripție
D. Afirmatiile A si B sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?
A. Medicamentele, fie că interacţionează specific cu o singură ţintă sau cu mai multe molecule și
vor perturba cascadele metabolice şi de semnalizare, într-un mod complex
B. Multe tipuri celulare pot fi afectate în grade diferite de acelaşi medicament deoarece multe
tipuri de celule utilizează aceleaşi molecule pentru semnalizare în contexte diferite
C. Supraexprimarea receptorilor de suprafaţă celulară sau a proteinelor intracelulare au efecte
substanţiale asupra fiziologiei celulei
D. Nicio afirmatie nu este adevarata
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:
A. Cresterea celulara
B. Schimbul de vezicule lipidice
C. Metabolismul celular
D. Diferentierea tisulara
E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:
A. Autocrine
B. Sincrine
C. Endocrine
D. Extrinseci
E. Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:
85
A. Receptori membranari
B. Receptori lipidici
C. Receptori intracelulari
D. Receptori secundari
E. bireceptori
4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe categorii:
A. hormoni sterolici
B. hormoni tiroidieni
C. hormoni proteici
D. fitohormoni
E. molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt:
A. molecule proteice
B. complexe proteice transmembranare
C. glicolipide transmembranare
D. complexe moleculare necunoscute
E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai multe
componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari
B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii membranelor
celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational
D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme enximatice
submembranare
E. se pot scufunda in straturile membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:
A. receptori dependenti de proteina G
B. receptori catalitici
C. receptori ionici
D. receptori canale
E. receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:
A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice
B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici cat si de alti
hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor intercelulare
86
C. declanseaza amplificarea enzimatica
D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea propriilor molecule
E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal
10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt urmatoarele:
A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina
B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant
C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN
D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi
E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt proteine formate din trei lanțuri polipeptidice (α,β,γ)
B. Sunt proteine derivate din guanozină (G)
C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrină
D. Cuplează receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza și fosfolipaza C
E. Sunt activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzimă intracelulară care se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. este activata de proteina G
B. este activata de AMPc
C. este inhibata de ATP
D. are rol in sinteza AMPc
E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine
13.Receptorii care activează adenilat ciclaza sunt:
A. implicați in asigurarea sursei de energie pentru celule
B. sunt caracteristici fibrelor musculare
C. sunt de tipul β –adrenalinici
D. au rol important în funcționarea celulelor retiniene cu bastonase
E. importanți îndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma:
A. sunt enzime de natura glicolipidică
B. sunt enzime implicate în activarea unor reacții citoplasmatice
C. activarea e realizată de cuplarea AMPc
D. sunt denumite și F-kinaze
E. au rol în transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatică:
A. de natura proteică
B. este o proteină transmembranară
C. este o proteină implicată în medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu
D. intervine în stimularea sintezei de AMP c
E. activează AMPc-fosfodiesteraza care intervine în degradarea AMPc
87
16.Ionul de Ca2+ este implicat într-o serie de procese intracelulare :
A. legate de sistemul de reactii ca răspuns la un stimul hormonal
B. în inactivarea calmodulinei
C. ce asigură legarea protein kinazei C pe fața citoplasmatică a membranei celulare în vederea
activării de diacil glicerol
D. intervine în reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C
E. doar în forma legată din compartimentele intracelulare
18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul ionului de calciu:
A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele β ale insulelor Langerhans
blocarea exocitozei de insulina
B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia
C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului
D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor
intercelulare si intracelulare
E. cresterea concentratiei intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea insulinei
88
22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele particularitati:
A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G
B. sunt fosforilaze activate de ligand
C. sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP
D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma
E. se autofosforileaza
23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:
A. este o proteina transmembranara cu structura tetramerica
B. are capacitate de autofosforilare
C. are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic
D. are activitate protein kinaza tirozin specifica
E. este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata membranelor celulare si
in special celulelor adipoase
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii
C. blocarea cresterii fibroblastelor
D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si adipocite ceea ce
induce la formarea glicogenului si trigliceridelor
E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina
B. aparitia diabetului zaharat
C. blocheaza eliberarea glucozei in sange
D. permite folosirea insulinei ca tratament
E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange
89
D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele embrionare,
inaintea diferentierii din organogeneza
E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea celulara mitotica
9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de urmatorii factori
cu o exceptie:
A. tipul celular
B. stimulul apoptotic
C. ciclul celular
D. varsta celulei
E. expresia factorilor modulatori ai mortii
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu o exceptie:
A. CD14
B. CD36
C. receptori lecitin-like
D. CD 18
E. receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
92
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare
B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T
C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale genetic sau
functional
D. Randomic, fara mecanisme elucidate
E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se elibereze enzime
proteolitice sau oxigen singlet toxic
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie distincta:
apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara
C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza
D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular: hipertermie, ischemie,
traume diverse
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?
A. Celula sufera o scadere in volum
B. Are loc pierderea homeostaziei ionice
C. Membrana celulara sufera un proces de inmugurire
D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular
E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:
A. Apare la grupuri de celule si nu individual
B. Este atat un fenomen programat cat si stohastic
C. Modificari la nivel nuclear si membranar
D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii
E. Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt:
A. D2
B. S
C. F
D. G0
E. D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:
A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie proteica induce
fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic
D. Fragmentarea materialului genetic
E. Fragmentarea ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
93
A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic
B. Eliberarea de ioni in afara celulei
C. Executarea
D. Clearence
E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:
A. Factorul transformant de crestere β1, in cazul celulelor mezenchimale
B. Factorul de crestere β1 in cazul celulelor epiteliale
C. Fluxul de protoni
D. Citokine
E. Molecule de glucoza intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:
A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare
B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult
C. Apare fenomenul de zeioza
D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi
E. Se elimina o cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte
B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile celulare si poate fi
inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei
C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze
D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre normalitate a
celulei aflata in apoptoza
E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la inceputul
apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza
D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu
E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage
B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne raspunsul
inflamator
C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent pentru a bloca
procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme intracitoplasmatice,
cu exceptia:
94
A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor care depind de
Ca2+
B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear
C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si inhibitor al
endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente
D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala
E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub actiunea
exonucleazelor
14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:
A. Crearea de pliuri
B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei fosfolipidice
C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei
D. Cresterea fluiditatii membranei
E. Unirea cu reticulul endoplasmatic
15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin:
A. Modificarea potentialului transmembranar
B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in stratul extern
C. Jonctiunile intercelulare se amplifica
D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage
E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin dechiderea canalelor Ca2+-ATPaze
16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:
A. FS(fosfatidil serina)
B. DR4 (death receptor)
C. DR5
D. Proteina p53
E. endonucleaza
17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:
A. Intrinseci
B. Enzimatice de tipul caspase
C. Din sistemul sanguin
D. Factori extrinseci pro-apoptotici
E. Factori tumorali
18. Apoptosoma reprezinta:
A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor
B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara
C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara
D. Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase
E. Complex aminofosfolipidic cu cysteina
19. Caspazele sunt:
A. Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol
B. Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN
C. Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula
95
D. Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii membranare
E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada
96